Connect with us

NATO

CCR: Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării poate fi prelungit de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării poate fi prelungit de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională, au decis, marţi în unanimitate, judecătorii Curţii Constituţionale.

CCR a stabilit că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: “Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma cu posibilitatea de prelungire cu până la un an’ din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională”, precizează CCR într-un comunicat.

Curtea a reţinut că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

În martie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN, în cadrul procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Pe 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă

Inițial, la 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Două avioane ale Forțelor Aeriene Italiene au efectuat prima misiune de alertă în spaţiul aerian al României

Published

on

© Allied Air Command/ NATO

Două avioane Eurofighter ale Forţelor Aeriene italiene, care în prezent se află pe teritoriul României executând misiuni de poliţie aeriană, au fost lansate la ordinul Centrului pentru Operaţii Aeriene Mixte din Torrejon, Spania, pentru prima dată de la sosirea acestora la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, în luna mai a acestui an, informează Comandamentul Aerian al NATO într-un comunicat.

Avioanele au decolat joi în doar câteva minute de la primirea informaţiei că un avion neindentificat zboară în apropierea spaţiului aerian NATO, deasupra apelor internaţionale ale Mării Negre. Odată ce acest avion neidentificat a părăsit zona, avioanele italiene Eurofighter s-au întors la baza aeriană din Constanţa. Profesionalismul şi timpul de răspuns al acestora demonstrează că NATO este pregătit să răspundă în faţa a astfel de provocări”, transmite comunicatul aliat.

Aceasta este o procedură standard, pe care Forţele Aeriene Române o realizează, în mod normal, în astfel de situaţii. Joi, piloţii avioanelor italiene Eurofighter au cooperat cu piloţii avioanelor bulgare MiG-29, care au fost, de asemenea, lansate de către Centrul pentru Operaţii Aeriene Mixte.

Citiți și Patru avioane Eurofighter italiene și 130 de militari vor apăra spațiul aerian al României până în luna august, ca parte a misiunilor de poliție aeriană ale NATO la Marea Neagră

Contribuţia italiană la misiunile de Poliţie Aeriană NATO evidenţiază solidaritatea aliată în asigurarea securităţii colective, mai arată sursa citată.

Prin acest zbor, alături de avioanele militare ale Forţelor Aerine Române, care, de obicei, execută misiuni de Poliţie Aeriană deasupra ţării lor, avioanele italiene Eurofighter au executat un total de 150 de ore de instruire cu aliaţii, în prima lună de la dislocarea acestora pe teritoriul României.

Continue Reading

NATO

România devine cel de-al 22-lea membru al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cibernetice de la Tallinn

Published

on

România devine, începând de astăzi, membru cu drepturi depline în calitate de națiune-sponsor al Centrului Cooperativ de Excelență NATO pentru Atacuri Cinernetice de la Tallinn, devenind cel de-al 22-lea membru.

Potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Serviciului Român de Informații, ”decizia vine la capătul unui an în care SRI a participat activ la acțiunile de analiză tehnică și de instruire a experților internaționali”.

Amintim că în luna aprilie a anului trecut, și Portugalia a centrului care se concentrează, în mod particular, asupra cercetării, pregătirii și exercițiilor în domeniul apărării cibernentice.

CCDCOE oferă atât țărilor membre, cât și NATO, expertiză în apărarea cibernetică în domeniile tehnologiei, strategiei, operațiunilor și dreptului. 

Centrul de Excelență a fost înființat în 2008, la un an după un atac cibernetic masiv care a vizat Estonia și a fost recunoscut rapid de NATO și SUA care au aderat la acesta în 2011.

Centrul este dotat şi finanţat de ţările membre. Acesta numără în prezent 21 ţări membre ale NATO, printre ele aflându-se state precum Statele Unite, Spania, Germania, Franța sau Polonia.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Acord militar americano-polonez la Washington: Donald Trump a aprobat desfășurarea a încă 1.000 de soldați americani în Polonia, deși Varșovia dorea crearea unei baze militare SUA numită ”Fort Trump”

Published

on

Preşedintele Donald Trump s-a angajat miercuri, la Washington, în faţa omologului său polonez Andrzej Duda, să desfăşoare 1.000 de soldaţi americani în Polonia la solicitarea autorităţilor de la Varşovia, care urmăresc să descurajeze o potenţială agresiune din partea Rusiei și care doreau inițial stabilirea unei prezențe militare permanente a Statelor Unite pe teritoriul țării, fiind dispuse să aloce 2 miliarde de dolari pentru o astfel de investiție.

Trump a făcut acest anunţ la Casa Albă, într-o conferinţă de presă cu preşedintele Andrzej Duda, la scurt timp după semnarea unei declaraţii comune de susţinere a cooperării militare bilaterale şi după ce au urmărit zborul unui avion F-35, informează Reuters.

De altfel, vizita președintelui Poloniei la Washington, a doua în mai puțin de un an, a fost axată pe dimensiunea cooperării militare, Varșovia comandând deja 30 de avioane americane F-35 pentru a-și înlocui flota existentă, și pe dimensiunea cooperării energetice, unde Polonia se transformă într-un hub regional pentru gazul natural lichefiat american.

“Președintele Duda și cu mine am semnat o declarație comună care afirmă cooperarea semnificativă în domeniul apărării dintre națiunile noastre. Și, așa cum arată declarația, Statele Unite și Polonia nu sunt legate doar de un parteneriat strategic, ci de valori comune adânci, de obiective comune și de o prietenie foarte puternică și perseverentă”, a spus Trump, în debutul conferinței de presă, în condițiile în care vizita președintelui Poloniei a avut loc la aniversarea a 100 de ani de relații diplomatice.

În replică, Andrzej Duda l-a invitat pe Donald Trump, în septembrie, la Varșovia pentru a participa la ceremonii de comemorare a victimelor căzute în al Doilea Război Mondial, conflagrație ce a început acum 80 de ani, la 1 septembrie 1939, prin atacarea Poloniei de către Germania nazistă.

Polonia dorea ”Fort Trump”. Președintele SUA a aprobat deplasarea din Germania în Polonia a unui contingent de 1.000 de militari

Duda, care ia în calcul denumirea acestei desfăşurări de trupe americane “Fort Trump”, a afirmat că suplimentarea trupelor este necesară din cauza agresiunii suferite în trecut de Polonia din partea Moscovei şi pentru a sprijini consolidarea legăturilor acestui stat cu Occidentul.

Rusia îşi arată din nou faţa aspră, neprietenoasă şi imperială“, a declarat Duda, potrivit Agerpres.”Rusia caută mereu să ne ia teritoriul”, a adăugat preşedintele polonez.

La începutul discuţiilor cu omologul polonez, liderul de la Casa Albă afirmase că acest contingent ar putea fi deplasat din cadrul forţelor americane staţionare în Germania, ţară pe care Trump a criticat-o din nou că plăteşte prea puţin pentru apărarea comună a NATO.

© President of Poland official website

Întrebat în legătură cu o acţiune concretă, el a menţionat sporirea efectivului din Polonia cu 2.000 de militari. Totuşi, nu este vorba de o suplimentare a trupelor americane în Europa, ci de relocarea unor militari mobilizaţi în prezent în Germania.

„Decizia nu este finală“, a precizat liderul de la Casa Albă, citat de AFP, potrivit Adevărul.

Pe de altă parte, el a evitat un răspuns concret în privinţa stabilirii unei baze permanente în Polonia, o decizie care ar putea irita Moscova, care acuză că o astfel de prezență permanentă ar încălca Actul Fondator NATO-Rusia. În prezent, aproape 5.000 de soldaţi americani staţionează prin rotaţie în teritoriul polonez în cadrul operaţiunilor NATO, Polonia găzduind unul dintre cele patru batalioane ale NATO pe flancul estic.

Trump: Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia

Decizia preşedintelui american reprezintă un efort de a satisface interesele Poloniei, un aliat cheie al NATO, fără a-l antagoniza în mod făţiş pe preşedintele rus Vladimir Putin, cu care Trump ar dori să aibă relaţii de prietenie, comentează Reuters.

“Sper că Polonia va avea o relaţie minunată cu Rusia. Sper că vom avea o relaţie minunată cu Rusia”, a mai declarat Trump.

Decizia SUA, salutată de NATO

Statele Unite au deja trupe în Polonia în baza acordului din 2016 cu NATO, ca răspuns la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea în 2014.

Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice Jens Stoltenberg a salutat anunţul preşedintelui american.

“Anunţul de astăzi este parte a eforturilor NATO măsurate, defensive şi proporţionale de întărire a (politicii) noastre de apărare şi descurajare”, a declarat Stoltenberg.

De altfel, cel mai recent, la reuniunea ministerială de la Washington în care NATO a aniversat 70 de ani de la înființare, Alianța a decis să investească peste 260 de milioane de dolari în dezvoltarea infrastructurii militare aliate, sumă ce va fi alocată unui proiect de susținere a forțelor americane prezente în centrul Poloniei.

Andrzej Duda s-a aflat într-o vizită la Casa Albă şi anul trecut, când a plecat cu o zi mai devreme de la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la București și i-a lansat omologului american propunerea țării sale de a găzdui o bază militară americană permanentă și care să se numească ”Fort Trump”.

Citiți mai multe despre cooperarea strategică americano-poloneză

Tot la capitolul relației bilaterale, Varșovia a găzduit în luna februarie o reuniune ministerială dedicată situației din Orientul Mijlociu și co-prezidată de secretarul de Stat Mike Pompeo și de șeful diplomației polonez Jacek Czaputowicz. În același interval, vicepreședintele SUA Mike Pence a participat alături de președintele Andrzej Duda la ceremonia de semnare a unui contract în valoare de 414 milioane de dolari pentru dotarea armatei poloneze cu lansatoare americane de rachete HIMARS.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending