Connect with us

NATO

CCR: Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării poate fi prelungit de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională

Published

on

©️ Administrația Prezidențială/ SMAp

Prevederea potrivit căreia mandatul şefului Statului Major al Apărării poate fi prelungit de către preşedintele României cu până la un an este neconstituţională, au decis, marţi în unanimitate, judecătorii Curţii Constituţionale.

CCR a stabilit că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională.

Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: “Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

“În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma cu posibilitatea de prelungire cu până la un an’ din cuprinsul art. 39 alin.(5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituţională”, precizează CCR într-un comunicat.

Curtea a reţinut că sintagma menţionată este lipsită de claritate şi încalcă astfel dispoziţiile art. 1 alin.(5) din Constituţie, întrucât nu prevede condiţiile şi procedura de urmat pentru prelungirea mandatului şefului Statului Major al Apărării.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei de judecată care a sesizat Curtea Constituţională.

În martie, Curtea de Apel Bucureşti a dispus sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din legea de organizare şi funcţionare a MApN, în cadrul procesului în care Ministerul Apărării Naţionale solicită anularea decretului semnat de preşedintele Klaus Iohannis prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, Nicolae Ciucă.

Pe 10 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul preşedintelui Klaus Iohannis şi a respins definitiv cererea Ministerului Apărării Naţionale de suspendare a decretului prin care a fost prelungit mandatul şefului Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă

Inițial, la 31 ianuarie, Curtea de Apel București a decis suspendarea decretului prin care Klaus Iohannis a prelungit mandatul sefului Statului Major al Apararii (SMAp), generalul Nicolae Ciuca, decizia nefiind definitivă, dar executorie, ca urmare a plângerii depuse de Ministerul Apărării Naționale.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială, prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

Conform MApN, decretul semnat de preşedintele Iohannis încalcă dispoziţiile prevăzute în Legea 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, şi anume articolul 32, alineatul 5, conform căruia “şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Premierul Poloniei cere Germaniei să ”își majoreze rapid cheltuielile militare”: Nu este o profitoare, dar contribuțiile sale nu respectă angajamentele luate

Published

on

© premier.gov.pl

Disputele politico-diplomatice dintre Polonia și Germania, întreținute mai ales prin prisma retoricii privind despăgubirile pe care Varșovia le solicită Berlinului în urma celui de-al Doilea Război Mondial, continuă după ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a criticat țara vecină pentru că nu își îndeplinește angajamentele militare în cadrul NATO.

Germania ar trebui să-și arate puterea când vine vorba de cheltuielile privind apărarea și să o facă rapid, a spus Morawiecki într-un interviu acordat publicației germane Funke Media Group.

Nu aș spune că Germania este o profitoare, dar contribuțiile sale nu sunt în conformitate cu angajamentele. Germania trebuie să își majoreze rapid cheltuielile militare”, a spus Morawiecki, citat de Politico Europe.

Premierul polonez nu se află la prima declarație de acest tip. Anul trecut, la Conferința de Securitate de la München, Morawiecki a făcut referire la anumiți europeni care acționează precum ”călăreți liberi în epoca păcii americane”, o aluzie la faptul că Statele Unite continuă să investească în securitatea europeană, în timp ce mai mulți aliați europeni majorează dependența energetică a Europei față de Rusia.

Pe de altă parte, Mateusz Morawiecki s-a referit și la discuțiile recente generate de ambasadorii SUA la Berlin și la Varșovia privind mutarea în Polonia a trupelor americane staționate în Germania.

”Avem nevoie de baza militară NATO de la Ramstein (Germania) şi avem nevoie de o nouă bază militară permanentă în Polonia”, a spus șeful guvernului de la Varșovia, în condițiile în care Polonia a oferit 2 miliarde de dolari Statelor Unite pentru a găzdui o bază numită ”Fort Trump”, însă președinții Andrzej Duda și Donald Trump au semnat un acord ce prevede creşterea efectivelor trupelor americane staţionate în Polonia de la 4.500 la circa 5.500 de militari şi amplasarea în această ţară a comandamentului unei divizii americane.

Polonia se numără printre țările care respectă criteriul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării. Potrivit datelor prezentate de NATO în luna iunie,  șapte aliați NATO au alocat 2% din PIB pentru bugetul Apărării în anul 2019, SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), România (2.01%), Polonia (2,01%) și Lituania (2,01%).

În ce privește Germania, această alocă în prezent aproximativ 1,2-1,3% din PIB cu respectivă de creștere a bugetului militar până la 1,5% din PIB la orizontul anului 2024. 

Anul de referință 2024 a fost asumat de aliații din NATO la summitul din Țara Galilor din 2014 pentru ca toate țările membre să atingă alocarea a cel puțin 2% din PIB pentru Apărare până la acel moment.

Recent însă, noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, care a înlocuit-o în funcție pe Ursula von der Leyen, președinta aleasă a Comisiei Europene, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

NATO

Generalul Daniel Petrescu, avansat în grad de general locotenent cu trei stele de președintele Klaus Iohannis, este noul locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării

Published

on

© Armata României/ Facebook

Generalul-maior Daniel Petrescu a fost numit, începând cu data de 13 august 2019, în funcţia de locţiitor al Şefului Statului Major al Apărării, printr-un ordin semnat de ministrul Apărării, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale (MApN) remis CaleaEuropeană.ro.

Sursa citată amintește Daniel Petrescu a fost înaintat, începând cu data de 14 august 2019, prin decret al preşedintelui României, Klaus Iohannis, la gradul de general-locotenent – cu trei stele.

Generalul-locotenent Daniel Petrescu a îndeplinit, din august 2017 până la această dată, funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est, o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

“Experienţa sa profesională include funcţii deţinute la nivel tactic, operativ şi strategic în cadrul Forţelor Terestre Române, în comandamente NATO şi în teatrele de operaţii. Este veteran al teatrelor de operaţii, cu misiuni executate în Angola (1995-1996-misiunea UNAVEM III şi 1998-1999- misiunea MONUA), Albania (1997), iar la comanda Batalionului 2 Infanterie Călugăreni a executat misiuni în Kosovo (2003), Bosnia-Herţegovina (2004), Irak (2005) şi Afganistan (2007)”, se arată în comunicatul MApN.

În perioada iunie 2013 – iulie 2016, Petrescu a îndeplinit funcţia de reprezentant militar al şefului Statului Major General la Comandamentul Aliat pentru Transformare, Norfolk, Virginia, SUA.

Tot prin ordin al ministrului Apărării, generalul-maior Ovidiu Uifăleanu a fost numit, începând cu data de 13 august, în funcţia de consilier coordonator domeniu al ministrului Apărării, iar atribuţiile de şef al Statului Major al Forţelor Terestre (SMFT) sunt îndeplinite de generalul-maior Dorin Blaiu, comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului SMFT.

De asemenea, generalul-maior Iulian Berdilă a fost numit, începând cu data de 20 august 2019, în funcţia de comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending