Connect with us

GENERAL

Ce au constatat expertii UE in rapoartele despre pregatirea Romaniei pentru Schengen

Published

on

In timp ce ministrii de Interne din Germania si Franta anunta ca nu considera Romania pregatita sa adere la Schengen, Ministerul de Interne sustine ca Romania a indeplinit conditiile de aderare a tarii noastre la Spatiul Schengen, cel putin din punct de vedere tehnic. Iata ce care este stadiul acestor evaluari si care sunt procedurile de urmat in continuare pentru aderarea la Schengen.

1. Informaţii de background

România şi-a stabilit ca termen pentru aderarea la spaţiul Schengen data de 27 martie 2011 şi respectarea acestui calendar este imperios necesară.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, România a parcurs un proces de evaluare, care constă în mai multe etape. Până în prezent, în conformitate cu cele convenite cu Secretariatul General al Consiliului UE şi cu preşedinţiile succesive ale UE, ţara noastră a realizat trei dintre aceste etape:

–         transmiterea Declaraţiilor de pregătire (Declaration of readiness) privind aderarea la spaţiul Schengen;

–         completarea si transmiterea chestionarului Schengen.

–         desfăşurarea vizitelor de evaluare Schengen, pentru verificarea, în teren, a stadiului implementării acquis-ului Schengen.

Pe parcursul anilor 2009 şi 2010 au fost organizate următoarele vizite de evaluare Schengen:

–         Cooperare poliţienească – 23-29 martie 2009

–         Protecţia datelor personale – 29 aprilie – 1 mai 2009

–         Vize – 2 – 11 iunie 2009

–         Frontiere maritime 3-7 septembrie 2009

–         Frontiere aeriene – 15-18 noiembrie 2009

–         Frontiere terestre – 26 martie – 01 aprilie 2010

–         Re-evaluare frontiere aeriene şi terestre – 15-17 noiembrie 2010

–  Sistemul de Informaţii Schengen/SIRENE06-10 decembrie 2010

Urmează ultima etapă a procesului, şi anume: Adoptarea Deciziei referitoare la eliminarea controalelor la frontierele interne pentru România şi Bulgaria.

2. Stadiul actual al procesului de evaluare Schengen

Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfăşurate până în prezent, au fost  aprobate în cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles (cu excepţia celui în domeniul SIS/SIRENE care va fi aprobat în GL Evaluare Schengen din data de 14 ianuarie 2011).

Fiecare raport de evaluare conţine recomandări, de ordin legislativ, procedural, de infrastructură, pe care România trebuie să le implementeze până la data aderării la spaţiul Schengen. Din momentul aprobării rapoartelor de evaluare, MAI, prin Departamentul Schengen, a monitorizat implementarea acestor recomandări, stadiul fiind prezentat, lunar, în cadrul Grupului de Evaluare Schengen de la Bruxelles.

Principala concluzie a celor 6 rapoarte de evaluare Schengen este că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi este în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen.

Statele membre şi-au exprimat deja satisfacţia cu privire la modul în care România a implementat până în acest moment recomandările echipelor de evaluare.

Datorită progreselor evidente în implementarea recomandărilor echipelor de evaluare, a fost adoptată Decizia Consiliului nr. 365/29.06.2010 de aplicare a prevederilor acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în România şi Bulgaria, care permite României să consulte şi să furnizeze date SIS.

3. Misiunile de evaluare Schengen – concluzii şi recomandări

3. 1. Misiunea de evaluare în domeniul cooperării poliţieneşti

În perioada 23 – 29 martie 2009, sub coordonarea directă a Ministerului Administraţiei şi Internelor, a avut loc prima vizită de evaluare Schengen a României în domeniul Cooperare poliţienească. Principalele instituţii care au fost evaluate au fost: Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română şi Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI).

În urma acestei misiunii, experţii statelor membre au apreciat pozitiv:

–         cooperarea flexibilă între structurile poliţieneşti – TRIDENT este un exemplu de  cooperare eficientă inter-ministerială.

–         disponibilitatea materialelor de pregătire Schengen, actualizările continue pe site-ul de intranet  a structurilor poliţieneşti române.

–         conceptul integrat privind pregătirea personalului.

–         sistemul ataşaţilor de afaceri interne/ofiţerilor de legătură şi colaborarea acestora cu CCPI.

–         Accesul CCPI la cererile primite de Centrele sau Punctele de contact de cooperare poliţienească în timp real şi statisticile furnizate lunar.

Concluzia echipei de evaluare a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen pe acest domeniu şi a apreciat bunăvoinţa de a îndeplini toate criteriile de aderare.

3.2. Misiunea de evaluare în domeniul protecţiei datelor personale

În perioada 29 aprilie – 1 mai 2009 a avut loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul protecţia datelor personale, misiune organizată în comun de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).

Concluziile echipei de evaluare au fost următoarele:

–         România este în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen

–         cadrul legal comunitar este în mare măsură adoptat

–         activitatea de supraveghere este îndeplinită însă trebuie crescut numărul de controale  periodice sau aleatorii

–         ANSPDCP este o instituţie independentă care a obţinut un statut important pe parcursul anilor şi trebuie să i se asigure resursele necesare până la aderarea la spaţiul Schengen.

3.3. Misiunea de evaluare în domeniul vizelor

În perioada 2 – 11 iunie,  a avut loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul vizelor. Agenda vizitei a inclus evaluarea secţiei de vize a Ambasadei României la Chişinău şi a Consulatului General al României de la Istanbul.

Concluziile echipei de evaluare au fost următoarele:

–         Infrastructura consulară este în mare conformă cu cerinţele Catalogului Schengen.

–         Procedurile de lucru, diviziunea clară a sarcinilor de serviciu şi schema de rotaţie a personalului consular şi cel local,  acreditarea agenţiilor de turism şi informaţiile oferite solicitanţilor de viză pot fi considerate bune practici.

–         Există de asemenea o serie de recomandări care fac referire la chestiuni de ordin procedural, legislativ, de securitate şi de infrastructură, MAE demarând deja activităţile de implementare a acestor recomandări.

3.4. Misiunea de evaluare în domeniul frontierelor maritime

România a organizat în perioada 3 – 7 septembrie 2009 misiunea de evaluare în domeniul frontierelor maritime.  Locaţiile vizitate au fost: Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa, Biroul de Supraveghere Navală şi Control (SCOMAR), Grupul de Nave Constanţa, Punctul de Trecere a Frontierei Constanţa (Terminalul de pasageri), Portul turistic Constanţa Marina, Portul Constanţa Sud Agigea Cargo, Autoritatea Navală Română Constanţa, Unitatea Specială de Aviaţie Tulcea şi Punctul de Trecere a Frontierei Tulcea.

Raportul a fost adoptat în cadrul Grupului de lucru Scheval de la Bruxelles, din data de 15 decembrie 2009 şi reprezintă unul dintre cele mai bune rapoarte de evaluare în domeniu. De asemenea, experţii au apreciat în mod oficial modul de organizare a acestei misiuni de către ţara noastră.

Concluziile echipei de evaluare au fost următoarele:

–         Managementul frontierei în România se desfăşoară în conformitate cu Concepţia de Management Integrat al Frontierei şi au fost elaborate Strategia Naţională privind Aderarea la spaţiul Schengen pentru perioada 2008-2011 şi Planul de Acţiune Schengen. În general, prevederile Codul Frontierelor Schengen au fost înţelese şi însuşite în ceea ce priveşte controlul frontierelor maritime.

–         Responsabilitatea pentru controlul frontierei revine Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră – structură centralizată şi bine definită – subordonată Ministerului Administraţiei şi Internelor, în cadrul căreia există o cooperare clară între structurile locale, regional şi naţionale. Controlul frontierei care cuprinde şi analiza de risc, colectarea informaţiilor operative şi investigaţiile, se desfăşoară în acord cu principalele recomandări şi bune practici ale Catalogului Schengen.

–         Controlul frontierei este gestionat pe baza unui sistem planificat centralizat care funcţionează la toate nivelurile, sprijinit de resurse, monitorizare şi dispoziţii de la nivel central.

–         Echipa de evaluare recunoaşte participarea activă a României în cooperarea cu FRONTEX şi un nivel adecvat de cooperare în contextul controlului la Marea Neagră.

–         Unităţile de poliţie de frontieră au suficient personal, sunt echipate corespunzător cu nave de patrulare, mijloace de transport şi dispozitive de comunicaţii. Echipamentul utilizat în prima şi a doua linie este, în general, suficient şi modern.

–         Sistemul integrat de supraveghere SCOMAR este eficient, multifuncţional şi în măsură să răspundă în totalitate nevoilor PFR, considerându-l o bună practică.

–         Controlul frontierei, culegerea de informaţii, analiza de risc şi investigaţiile în contextul managementului frontierei îndeplinesc cerinţele a numeroase recomandări şi bune practici existente în Catalogul Schengen

–         Echipa de evaluare apreciază sistemul e-learning al PFR care include auto-testarea, precum şi teste săptămânale obligatorii pentru poliţiştii de frontieră, iar cunoştinţele poliţiştilor de frontieră în domeniul Schengen sunt suficiente. Acest sistem poate fi considerat o bună practică.

–         Echipa de evaluare consideră că infrastructura pentru controlul frontierelor şi semnalizarea în terminalele de pasageri în porturile Constanţa şi Tulcea îndeplinesc cerinţele Codului Frontierelor Schengen şi recomandările Catalogului Schengen şi pot fi considerate drept bune practici.

Echipa de evaluare a fost de părere că, în România, controlul frontierei maritime se desfăşoară în mare măsură în conformitate cu cerinţele acquis-ului Schengen.

3.5. Misiunea de evaluare în domeniul frontierelor aeriene

În perioada 15 – 18 noiembrie 2009 s-a desfăşurat misiunea de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor aeriene, la aeroporturile internaţionale Henri Coandă Bucureşti şi Traian Vuia Timişoara.

Raportul de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor aeriene este singurul raport care recomandă reevaluarea României în domeniul infrastructurii aeroportuare.

Concluziile echipei de evaluare au fost următoarele:

–         Echipa de evaluare este de părere că modul de efectuare a controlului de frontieră la frontierele aeriene ale României este în linii mari în conformitate cu acquis-ul Schengen, iar aprecierile legate de Poliţia de Frontieră sunt în mare măsură aceleaşi ca şi în cazul frontierelor maritime.

–         Având în vedere faptul ca până la momentul ridicării controalelor mai erau aproximativ 16 luni, echipa de evaluare nu a fost în măsură să evalueze infrastructura necesară pentru separarea fluxurilor de pasageri Schengen şi non-Schengen şi pentru efectuarea controlului de frontieră din cauza fazei incipiente a lucrărilor de construcţie. Acestea sunt planificate pentru finalizare în cursul anului 2010.

3.6. Misiunea de evaluare în domeniul frontierelor terestre

Vizita de evaluare Schengen a României în domeniul frontierelor terestre s-a desfăşurat între 26 martie – 1 aprilie 2010 şi a constat în vizitarea unor puncte de trecere a frontierei aflate la frontierele cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.

Principalul aspect ce trebuie subliniat în legătură cu raportul acestei misiuni este acela că, deşi nu recomandă revizitarea ţării noastre în domeniul frontierelor terestre, Comitetul de Evaluare va realiza vizita suplimentară la PTF Moraviţa (feroviar şi rutier) cu prilejul re-evaluării Schengen în domeniul frontierelor aeriene, activitate care va avea loc în perioada 15-17 noiembrie 2010.

Concluziile echipei de evaluare au fost următoarele:

–         Controlul de frontieră este efectuat de către ofiţeri şi agenţi de poliţie de frontieră profesionişti, specializaţi şi pregătiţi. Controlul de frontieră, care include şi analiza de risc, a informaţiilor şi investigaţiile urmăreşte principalele recomandări ale Catalogului Schengen;

–         Comitetul de Evaluare recunoaşte participarea activă a României în cooperarea FRONTEX;

–         Procedura pentru efectuarea controalelor de frontieră corespunde, în general, prevederilor  Schengen;

–         Comitetul de Evaluare apreciază abordarea generală operaţională şi tactică pentru efectuarea supravegherii frontierei şi încurajează PFR să menţină şi să facă ajustări în continuare, dacă este nevoie, în acelaşi stil flexibil;

–         Comitetul de Evaluare apreciază de asemenea modul profesionist de efectuare a analizei de risc, ce poate fi considerat o bună practică;

–         Autorităţile române sunt invitate să raporteze regulat cu privire la progresele înregistrate cu privire la echipament, pregătire şi lucrările de construcţie. O vizită suplimentară pentru a evalua PTF-urile Moraviţa şi Stamora Moraviţa şi managementul integrat al supravegherii frontierei cu noul echipament ar putea fi considerată necesară la un moment ulterior;

–         Comitetul de Evaluare a apreciat foarte mult nivelul de echipament tehnic deja disponibil. În general, Poliţia de Frontieră Română are atât mijloacele umane, cât şi tehnice pentru asigurarea unui anumit nivel de supraveghere a frontierei.

3.7. Misiunea de re-evaluare în domeniul frontierelor aeriene şi terestre

–         Misiunea de reevaluare Schengen în domeniul frontierelor aeriene şi terestre s-a desfăşurat în perioada 15-17 noiembrie 2010, la aeroporturile internaţionale Henri Coandă Bucureşti şi Traian Vuia Timişoara.

–         Totodată, în cadrul programului misiunii de re-evaluare Schengen în domeniul frontierelor aeriene, în după-amiaza zilei de 16 noiembrie a.c. s-a vizitat şi PTF Moraviţa feroviar şi rutier, pentru ca experţii evaluatori să se asigure că lucrările au fost finalizate.

–         Pe parcursul vizitei de re-evaluare în domeniul frontiere aeriene şi terestre, experţii evaluatori au apreciat faptul că lucrările au fost finalizate la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, Aeroportul Internaţional Traian Vuia Timişoara şi la punctele de trecere a frontierei terestru şi feroviar Stamora Moraviţa, concluziile generale fiind pozitive.

–         Statele membre au apreciat faptul că într-un timp atât de scurt, s-au făcut progrese foarte mari din punctul de vedere al infrastructurii şi echipamentelor disponibile pentru supravegherea şi controlul frontierei.

–        

–         Raportul de reevaluare a României a fost adoptat în cadrul reuniunii grupului de lucru Evaluare Schengen, din data de 10 decembrie 2010, la Bruxelles.

3.8. Misiunea de evaluare în domeniul SIS/SIRENE

În perioada 6-10 decembrie 2010, a avut loc vizita de evaluare Schengen a României în domeniul SIS/SIRENE. Echipa de evaluare a verificat funcţionarea SIS, precum şi pregătirea operatorilor SIRENE şi a utilizatorilor finali.

Pe parcursul vizitei, au fost evaluate, conform programului, următoarele structuri MAI: Centrul Naţional SIS, Biroul SIRENE, Secţia de poliţie nr. 1 din Bucureşti, IPJ Argeş, Punctul de Trecere al Frontierei Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni, Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni din judeţul Iaşi, IPJ Iaşi;

De asemenea, au avut loc o serie de vizite surpriză desfăşurate în comunele Vlad Ţepeş (jud. Călăraşi), Ciulniţa (jud. Ialomiţa), precum şi la IPJ Călăraşi,  I.J.Jandarmi Iaşi, secţia nr. 3 poliţie Iaşi, jud. Iaşi.

Raportul vizitei va fi discutat în cadrul reuniunii Grupului de Lucru Evaluare Schengen care va avea loc la Bruxelles în data de 14 ianuarie 2011. Raportul este unul pozitiv.

4. Adoptarea Deciziei referitoare la eliminarea controalelor la frontierele interne

  • Actul care va consfinţi aderarea României la spaţiul Schengen este Decizia referitoare la eliminarea controlului la frontierele României.
  • Discuţiile pe textul Deciziei au demarat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen. Conform procedurii existente, acesta a fost remis spre avizare, în data de 12 noiembrie 2010, Parlamentului European. De regulă, procedura de consultare a PE durează între 2-3 luni.
  • După consultarea PE, Consiliul Uniunii Europene, în formatul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), votează cu unanimitate (exclusiv statele membre UE care participă la Schengen). Urmează publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, intrarea în vigoare a Deciziei şi în final aplicarea de către România a acesteia, începând cu 27 martie 2011.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Angela Merkel, elogiată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European dintr-un total de 214. Veteranul lider al UE se îndreaptă către panteonul integrării europene

U.E.8 hours ago

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit la Bruxelles cu Marine Le Pen, liderul extremei drepte franceze și oponentă a lui Emmanuel Macron

NATO9 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending