Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ce face Constanta cu un miliard de euro din banii UE?

Published

on

In timp ce UE blocheaza banii europeni pe banda rulanta, Constanta se dezvolta folosind uriase sume alocate dezvoltarii Zonei Metropolitane. Pentru a afla cum este posibil acest lucru si ce poti face cu miliardul de euro alocat pentru perioada 2007-2013, caleaeuropeana.ro a discutat cu Sorin Chirita, coordonatorul Polului de crestere Constanta.

“Comisia Europeana a incercat in 2008 sa abordeze proiectul poli de crestere pilot in Romania. Biroul coordonator Pol de crestere Constanta a fost infiintat in 2009, cu rolul de a coordona proiectele din Zona Metropolitana Constanta si din zona proxima.

La acest moment sunt 121 de proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de Crestere Constanta. Valoarea totala este de aproximativ un miliard de euro pentru 2007-2013, ne-a declarat Sorin Chirita, coordonatorul Polului de crestere.

TOP 3 proiecte finantate de UE

In planul integrat de dezvoltare urbana sunt proiecte importante, finantate cu uriase sume de bani, din POS Transport.

  • Cei mai multi bani s-au cheltuit pentru autostrada Cernavoda – Constanta – 1,8 miliarde RON.
  • Cel mai cunoscut proiect este soseaua de centura a Constantei, cu o valoare de 940 milioane RON.
  • Pe POS Mediu, a fost derulat proiectul Reabilitarea sistemului de apa si canalizare pentru regiunea Constanta si Ialomita. In valoare 821 milioane RON, se afla in implementare.

 

Cum s-au cheltuit banii europeni?

Principalele categorii de finantare provin din Axa 1 a Programului Operational Regional.

Lucrarile de infrastructura, in valoare de  92 milioane euro pe Axa , au fost deja  contractate in procent de 80 la suta.

Unul dintre proiecte vizeaza reabilitarea Promenadei Mamaia. Lista continua cu

  • parcare supraetajata langa Cazinou, la Albatros, in valoare de 23 milioane lei
  • Restaurarea si reamenajarea Promenadei si spatiilor verzi Faleza din zona Vraja Marii Cazinou Port Tomis
  • Pasarele in Mamaia
  • Reamenajare Piata Ovidiu, zona centru istoric.
  • Navodari – proiect largire patru benzi
  • Faleza Eforie de reabilitat.
  • Parcare multietajata finalizata la Spitalul Judetean.
  • Reabilitare si consolidare Muzeu Istorie, finalizata. Era in pericol de prabusire.
  • Biserica de Creta din Murfatlar,

 

Infrastructura economica este un alt domeniu finantat de UE, pentru care statul roman asigura o cofinantare de 50, fiind activitati  generatoare de venit si destinate  mediului de afaceri. Iata cateva dintre proiecte:

  • Centrul de balneo-turism Techirghiol. E in faza de evaluare. Valoare de 17 milioane de lei.
  • Centrul productiv mestesugaresc pentru sustinerea activitatilor turistice si de agrement Ovidiu. Va fi un centru in care mestesugarii vor vinde produse de artizanat. Valoare 3 milioane de lei.
  • Expo agro-parc in comuna Lumina, la zece km de Constanta. Va fi un targ de utilaje agricole, echipamente. Valoare 5 milioane de lei.

 

Infrastructura sociala vizeaza o serie de proiecte printre care:

  • Parcul seniorilor din Constanta. Vizeaza extinderea si reabilitarea caminului de batrani. Valoarea de 6 milioane de lei.
  • Cantina sociala si centru de zi la Navodari. Au inceput deja lucrarile, avand o valoare de 4,7 milioane lei.
  • Reabilitare, extindere cladiri Zona metropolitana Constanta, in vederea utilizarii ca centre de tineret in comunele Agigea, Corbu, Cumpana, Lumina, Kogalniceanu, Poarta Alba, Tuzla, Valul lui Traian. Fostele caminele culturale se reabiliteaza pentru centre de informare si mediere in cariera, traininguri, activitati culturale. Fiecare proiect este finantat cu cate 800 de mii euro.

 

Prin coordonare se evita suprapunerile de finantare, de implementare si se asigura eficientizarea si urmarirea stadiului implementarii PID-Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. Noi nu suntem organisme de management. Dar prin noi ne asiguram ca nu asfaltam si apoi punem canalizarea”, explica Sorin Chirita.

 

Peste un milliard de euro pentru proiectele din  2014-2020

Am elaborat strategia pentru orizontul 2020. A fost proiect finantat prin PODCA. Pentru 2014-2020 valoarea proiectelor avute in vedere s-ar putea duce la peste un milliard de euro. Vrem sa ne coordonam si cu vitorul program de dezvoltare rurala. Am initiat discutii cu Ministerul Afacerilor Europene si Ministerul Agriculturii. Investitiile pe POR si PNDR trebuie sa se coordoneze, pentru ca avem si comune in zona Poluui de Crestere. Problemele la implementare au fost ca acele commune nu erau eligibile pe POR – Programul Operational Regional. Vrem redefinirea mediului rural, iar investitiile sa fie pe intreg arealul polului de crestere”, a mai declarant, pentru caleaeuropeana.ro, Sorin Chirita.

Printre prioritatile urmatoarei perioade de finantare se numara:

  • Largirea podului de la Navodari la patru benzi
  • Finalizarea rivierei Tomis-soseaua de coasta-7 km
  • In comune – dezvoltarea infrastructurii economice, parcuri industriale, sistem de alimentare cu apa si canalizare
  • Reabilitare de drumuri, parcuri
  • Gradinite si scoli-reabilitare si accesibilizare-pentru categorii defavorizate
  • Infrastructura de turism.

Fiecare primar din zona va face o lista pentru proiecte prioritare. Lista va fi analizata in 2013, iar primele cereri de finantare ar putea incepe din 2014. Cele neimplementate inca, dar aflate in rezerva ar putea fi adaugate.

Efectele pozitive ale investitiilor deja se simt in zona. Constanta are crestere demografica acum. Judetul a devenit polarizator de forta de munca, nu din cauza demografica. Multi tineri din Tulcea vin la Constanta pentru munca. Vin si din Braila, Calarasi sau alte zone ale tarii”, a mai spus Chirita.

Dan Carbunaru

Brosura Prezentare Polul de Crestere Constanta

COMISIA EUROPEANA

PNRR: România primește încă 1,94 miliarde de euro. Până acum, UE a virat României 3,79 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

România va primi joi o sumă de aproximativ 1,94 miliarde de euro, reprezentând prefinanțarea de 13% din valoarea totală a împrumutului de 14,9 miliarde de euro din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, a informat miercuri Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. De asemenea, un anunț a fost făcut și de Comisia Europeană.

Această sumă de 1.942.479.890 euro aferentă prefinanțării din componenta de împrumut este virată odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut între Comisia Europeană și România privind Mecanismul de redresare și reziliență.

Această sumă vine în completarea primei tranșe a prefinanțării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării și demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

“Împrumuturile din acest program, atrase în condiții foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanțarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuințe racordate la rețele de apă și canal, facilități pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiționat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, și de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene, Dan Vîlceanu.

Citiți și Nicolae Ciucă anunță înființarea unui departament de monitorizare și evaluare a proiectelor din PNRR. România a atins 18 din cele 21 de ținte stabilite în PNRR pentru acest an

Conform Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor și țintelor în cadrul reformelor și investițiilor asociate împrumutului.

Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor și țintelor stabilite în cadrul PNRR și care stau la baza tragerii tranșelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme și investiții, adică ministerele (entitățile) responsabile de implementarea reformelor și/sau a componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor, precum și ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entități responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor și/sau investițiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanțarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum și pentru finanțarea reformelor și investițiilor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, pe componenta de împrumut, vor fi finanțate reforme și investiții care contribuie la redresarea economică și socială, precum și la dezvoltarea pe termen lung a țării.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ținte și jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României

Suma aferentă implementării planului de redresare și reziliență al României este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro și împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 și în 2020.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

România are pentru anul 2022 o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

România va putea beneficia până în 2030 de investiții de peste 16 miliarde de euro prin PNRR și Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea sectorului energetic

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Guvernul României a analizat luni, 10 ianuarie, în cadrul unei ședințe informale, oportunitățile de finanțare în valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care țara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-și dezvolta sectorul energetic în tranziția către o economie care să respecte mediul și să combată efectele schimbărilor climatice.

Premierul Nicolae Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacități proprii de producție a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. Această abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităților de producție din sectorul energetic, precum și crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„România trebuie să își dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetățenilor, dar și mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar și garanția ridicării gradului de independență energetică. Investițiile programate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum și mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

De asemenea, ministrul Energiei Virgil Popescu a prezentat Strategia energetică națională, Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice, precum și Instrumentele de finanțare în domeniul energiei până în 2030.

„Așa cum ne-am asumat prin programul de guvernare, dar și cu privire la atingerea țintelor de decarbonizare asumate de România avem nevoie de investiții serioase în domeniul energiei. Resurse financiare există, iar anul acesta vom lansa mai multe call-uri de proiecte în vederea accesării acestor fonduri. La ministerul Energiei s-a lucrat deja și avem aproape finalizate mai multe ghiduri pentru call-urile de proiecte, dar și scheme de finanțare. De exemplu, în luna martie intenționăm să lansăm apel pentru RES (Renewable Energy Sources) și pentru producția de Hidrogen – achiziție de electrolizoare. Avem deja pregătit proiectul Ordonanței de Urgență pentru stabilirea detaliilor ale Fondului pentru Modernizare. Există fonduri și am încredere că anul acesta și anii următori vom începe să investim cele peste 16 miliarde de euro pentru viitorul Energiei și asigurarea securității energetice a României”, a declarat Virgil Popescu.

România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice și s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, țara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic – 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.

Potrivit comunicatului, Strategia Energetică Națională a României (SENR), elaborată în context european, conține obiective concrete, măsuri și linii de finanțare care se regăsesc în Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice. 

Valoarea investițiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR și Fondul de Modernizare depășește 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă,, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiții majore se numără și comunitățile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea și extinderea rețelelor de termoficare.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 și orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea țintelor naționale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS față de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non – ETS față de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie și 40% reducere a consumului final de energie față de proiecția PRIMES 2007.

Obiectele SER:

  1. Asigurarea accesului la energie electrică și termină pentru toți consumatorii;
  2. Energie curată și eficiență energetică;
  3. Modernizarea sistemului de guvernanță corporativă și a capacității instituționale de reglementare;
  4. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice;
  5. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive;
  6. Creșterea calității învățământului în domeniul energiei și formarea continuă a resursei umane calificate;
  7. România, furnizor regional de securitate energetică;
  8. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificarea resurselor energetice primare naționale.

Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC)

Pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie și climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan național integrat de energie și climă (PNIESC) pe 10 ani care să conțină modul în care acestea intenționează să abordeze 5 domenii:

  1.  Eficiență energetică;
  2.  Surse regenerabile;
  3.  Reducerea emisiilor cu gaze de seră;
  4.  Interconectări;
  5. Cercetare și inovare.

În ședința de Guvern din data de 4 octombrie 2021 a fost aprobat Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030.

România își propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creșterea capacității instalate de centrale eoliene și fotovoltaice, precum și prin creșterea numărului de prosumatori.

Prin investiții, până în 2030 țara noastră trebuie să aibă capacități nete instalate de 5.1 GWh de solar și 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania și-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacități adiționale de 6,9 GW din surse regenerabile.

Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu și lung, modernizarea CEO și CEH, investiții ale companiilor Hidroelectrica și Romgaz. 

Finanțarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a României și PNIESC se vor face din fondurile din PNRR și Fondul pentru Modernizare.


Guvernul a aprobat pe 12 decembrie, prin ordonanță de urgență, Acordul de împrumut între Comisia Europeană și România, prin care țara noastră va beneficia de 14,94 miliarde euro, din cei aproximativ 29 de miliarde euro disponibili prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Aprobarea acestui acord va facilita disponibilizarea unei prefinanțări de 1,94 miliarde de euro.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026. Sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranșe.

Intrarea în vigoare a Acordului și plata tranșei de prefinanțare vor completa prima tranșă de granturi din prefinanțarea pentru implementarea PNRR, în valoare de 1,85 miliarde euro, care a fost plătită României la începutul lunii decembrie.

Amintim că Guvernul României a adoptat în urmă cu două săptămâni și ordonanța de urgență care reglementează cadrul instituțional, fluxurile financiare și modul de verificare a utilizării fondurilor alocate României prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Adoptarea acestui act normativ permitea nceperea implementării PNRR și reprezintă îndeplinirea unuia dintre obiectivele de etapă (jalon) asumat în cadrul Planului.

România beneficiază de fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro după ce Comisia Europeană a dat undă verde PNRR-ului la data de 27 de septembrie, iar Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

Din cele 29,2 miliarde euro, 14,24 miliarde de euro sunt finanțări nerambursabile, iar 14,94 miliarde de euro – împrumut acordat în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE a atras în 2021 fonduri europene în valoare de 1,5 miliarde euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a atras în 2021 fonduri europene în valoare de 1,5 miliarde euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

„Este o realizare importantă în condițiile în care ținta inițială a fost de 728 milioane euro. Vrem ca în anul 2022 să încasăm de la Comisia Europeană, prin POIM, și mai mult: 1,8 miliarde euro. De altfel, am început noul an cu încredere și multă determinare. În această săptămână am semnat 19 noi contracte de finanțare pentru dotarea altor școli și spitale”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman. 

Citiți și: Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a semnat 29 de noi contracte cu beneficiarii POIM, în valoare de 306,7 milioane de lei

Contractele semnate recent în cadrul POIM:

  1. Municipiul Turda – Consolidarea capacității a 6 unități de învățământ din municipiul Turda. Valoarea totală: 3.225.435 lei;
  2. Comuna Prundu Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud – Achiziționarea echipamente protecție, Liceul Radu Petrescu. Valoarea totală: 1.252.469 lei;
  3. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare. Valoarea totală : 1.419.843 lei;
  4. Școala Gimnazială Ion Dacian, comuna Saschiz, județul Mureș – Dotarea școlii cu echipamente de protecție medicale. Valoarea totală: 56.882 lei;
  5. Comuna Lipovăț, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice crizei sanitare. Valoarea totală: 257.449 lei;
  6. Colegiul Național Decebal, Deva – Protejarea sănătății elevilor și a personalului angajat. Valoarea totală: 711.032 lei;
  7. Școala Gimnazială, comuna Mateești, județul Vâlcea – Achiziția de produse și echipamente de protecție. Valoarea totală: 497.322 lei;
  8. Comuna Bogdana, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice pentru gestionarea crizei sanitare. Valoarea totală: 97.832 lei;
  9. Școala Gimnazială nr. 1, Belciugatele – Consolidarea capacității de a gestiona situația pandemică. Valoarea totală: 748.454 lei;
  10. Comuna Zăpodeni, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente sanitare specifice. Valoarea totală: 209.837 lei;
  11. Comuna Pădureni, județul Vaslui – Dotarea unităților de învățământ cu echipamente specifice. Valoarea totală: 170.904 lei;
  12. UAT Municipiul Brăila – Protejarea sănătății populației din municipiul Brăila. Valoarea totală: 1.186.414 lei;
  13. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasa Parascheva, județul Galați – Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare in cadrul spitalului Clinic de Boli Infecțioase Sf. Cuvioasa Parascheva Galați și Spitalul Municipal Anton Cincu, Tecuci. Valoarea totală: 29.641.195 lei;
  14. Municipiul Mediaș, județul Sibiu – Consolidarea capacității unităților de învățământ din județul Sibiu În vederea gestionării crizei sanitare. Valoarea totală: 6.090.933 lei;
  15. Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava – Consolidarea capacității de gestionare sanitare la Universitatea Ștefan cel Mare. Valoarea totală: 1.419.843 lei;
  16. Municipiul Călărași – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare in unitățile de învățământ. Valoarea totală: 6.545.084 lei;
  17. Comuna Fântânele, județul Iași – Dotarea unităților de învățământ din Comuna Fântânele, Jud Iași cu echipamente specifice. Valoarea totală: 222.254 lei;
  18. Municipiul Vulcan – Dotarea unităților școlare din Municipiul Vulcan cu produse sanitare. Valoarea totală: 40.967 lei;
  19. UAT Municipiul Brăila – Consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare si protejarea populației. Valoarea totală: 1.186.414 lei.

Continue Reading

Facebook

RUSIA58 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.3 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.4 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO5 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA5 hours ago

La un an de la arestarea sa, Aleksei Navalnîi declară că ”nu regretă nicio secundă” că a revenit în Rusia pentru a continua lupta împotriva Kremlinului

NATO6 hours ago

România are un nou ambasador la NATO: Secretarul de stat Dan Neculăescu, numit în funcție de președintele Klaus Iohannis

RUSIA58 mins ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA3 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA3 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO5 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA3 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending