FONDURI EUROPENE
Ce face Constanta cu un miliard de euro din banii UE?
Published
11 years agoon
By
REDACTIAIn timp ce UE blocheaza banii europeni pe banda rulanta, Constanta se dezvolta folosind uriase sume alocate dezvoltarii Zonei Metropolitane. Pentru a afla cum este posibil acest lucru si ce poti face cu miliardul de euro alocat pentru perioada 2007-2013, caleaeuropeana.ro a discutat cu Sorin Chirita, coordonatorul Polului de crestere Constanta.
“Comisia Europeana a incercat in 2008 sa abordeze proiectul poli de crestere pilot in Romania. Biroul coordonator Pol de crestere Constanta a fost infiintat in 2009, cu rolul de a coordona proiectele din Zona Metropolitana Constanta si din zona proxima.
La acest moment sunt 121 de proiecte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana al Polului de Crestere Constanta. Valoarea totala este de aproximativ un miliard de euro pentru 2007-2013, ne-a declarat Sorin Chirita, coordonatorul Polului de crestere.
TOP 3 proiecte finantate de UE
In planul integrat de dezvoltare urbana sunt proiecte importante, finantate cu uriase sume de bani, din POS Transport.
- Cei mai multi bani s-au cheltuit pentru autostrada Cernavoda – Constanta – 1,8 miliarde RON.
- Cel mai cunoscut proiect este soseaua de centura a Constantei, cu o valoare de 940 milioane RON.
- Pe POS Mediu, a fost derulat proiectul Reabilitarea sistemului de apa si canalizare pentru regiunea Constanta si Ialomita. In valoare 821 milioane RON, se afla in implementare.
Cum s-au cheltuit banii europeni?
Principalele categorii de finantare provin din Axa 1 a Programului Operational Regional.
Lucrarile de infrastructura, in valoare de 92 milioane euro pe Axa , au fost deja contractate in procent de 80 la suta.
Unul dintre proiecte vizeaza reabilitarea Promenadei Mamaia. Lista continua cu
- parcare supraetajata langa Cazinou, la Albatros, in valoare de 23 milioane lei
- Restaurarea si reamenajarea Promenadei si spatiilor verzi Faleza din zona Vraja Marii Cazinou Port Tomis
- Pasarele in Mamaia
- Reamenajare Piata Ovidiu, zona centru istoric.
- Navodari – proiect largire patru benzi
- Faleza Eforie de reabilitat.
- Parcare multietajata finalizata la Spitalul Judetean.
- Reabilitare si consolidare Muzeu Istorie, finalizata. Era in pericol de prabusire.
- Biserica de Creta din Murfatlar,
Infrastructura economica este un alt domeniu finantat de UE, pentru care statul roman asigura o cofinantare de 50, fiind activitati generatoare de venit si destinate mediului de afaceri. Iata cateva dintre proiecte:
- Centrul de balneo-turism Techirghiol. E in faza de evaluare. Valoare de 17 milioane de lei.
- Centrul productiv mestesugaresc pentru sustinerea activitatilor turistice si de agrement Ovidiu. Va fi un centru in care mestesugarii vor vinde produse de artizanat. Valoare 3 milioane de lei.
- Expo agro-parc in comuna Lumina, la zece km de Constanta. Va fi un targ de utilaje agricole, echipamente. Valoare 5 milioane de lei.
Infrastructura sociala vizeaza o serie de proiecte printre care:
- Parcul seniorilor din Constanta. Vizeaza extinderea si reabilitarea caminului de batrani. Valoarea de 6 milioane de lei.
- Cantina sociala si centru de zi la Navodari. Au inceput deja lucrarile, avand o valoare de 4,7 milioane lei.
- Reabilitare, extindere cladiri Zona metropolitana Constanta, in vederea utilizarii ca centre de tineret in comunele Agigea, Corbu, Cumpana, Lumina, Kogalniceanu, Poarta Alba, Tuzla, Valul lui Traian. Fostele caminele culturale se reabiliteaza pentru centre de informare si mediere in cariera, traininguri, activitati culturale. Fiecare proiect este finantat cu cate 800 de mii euro.
“Prin coordonare se evita suprapunerile de finantare, de implementare si se asigura eficientizarea si urmarirea stadiului implementarii PID-Planul Integrat de Dezvoltare Urbana. Noi nu suntem organisme de management. Dar prin noi ne asiguram ca nu asfaltam si apoi punem canalizarea”, explica Sorin Chirita.
Peste un milliard de euro pentru proiectele din 2014-2020
“Am elaborat strategia pentru orizontul 2020. A fost proiect finantat prin PODCA. Pentru 2014-2020 valoarea proiectelor avute in vedere s-ar putea duce la peste un milliard de euro. Vrem sa ne coordonam si cu vitorul program de dezvoltare rurala. Am initiat discutii cu Ministerul Afacerilor Europene si Ministerul Agriculturii. Investitiile pe POR si PNDR trebuie sa se coordoneze, pentru ca avem si comune in zona Poluui de Crestere. Problemele la implementare au fost ca acele commune nu erau eligibile pe POR – Programul Operational Regional. Vrem redefinirea mediului rural, iar investitiile sa fie pe intreg arealul polului de crestere”, a mai declarant, pentru caleaeuropeana.ro, Sorin Chirita.
Printre prioritatile urmatoarei perioade de finantare se numara:
- Largirea podului de la Navodari la patru benzi
- Finalizarea rivierei Tomis-soseaua de coasta-7 km
- In comune – dezvoltarea infrastructurii economice, parcuri industriale, sistem de alimentare cu apa si canalizare
- Reabilitare de drumuri, parcuri
- Gradinite si scoli-reabilitare si accesibilizare-pentru categorii defavorizate
- Infrastructura de turism.
Fiecare primar din zona va face o lista pentru proiecte prioritare. Lista va fi analizata in 2013, iar primele cereri de finantare ar putea incepe din 2014. Cele neimplementate inca, dar aflate in rezerva ar putea fi adaugate.
“Efectele pozitive ale investitiilor deja se simt in zona. Constanta are crestere demografica acum. Judetul a devenit polarizator de forta de munca, nu din cauza demografica. Multi tineri din Tulcea vin la Constanta pentru munca. Vin si din Braila, Calarasi sau alte zone ale tarii”, a mai spus Chirita.
Dan Carbunaru
You may like
Klaus Iohannis, mesaj istoric la semnarea Tratatului franco-german de la Aachen: România va rămâne în continuare aproape de Franța și Germania pentru consolidarea proiectului european
Klaus Iohannis, la semnarea Tratatului franco-german: ”Spiritul de la Aachen ne va însoți pe drumul către Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019”
Președinția română a Consiliului UE a finalizat procesul de a adoptare a primului dosar în domeniul afacerilor economice și financiare
Rusia a instalat rachete nucleare în zona de litoral a Mării Negre, în apropierea frontierei cu Ucraina
Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă
Primele dosare legislative europene încheiate sub președinție română: Consiliul UE și Parlamentul European au semnat șase acte legislative care urmează să intre în vigoare
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027
Published
2 months agoon
February 27, 2024By
REDACTIAMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.
La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.
Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.
Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.
Săptămâna trecută, Adrian Câciu a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.
FONDURI EUROPENE
Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune
Published
3 months agoon
January 16, 2024Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.
Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.
Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.
Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:
- au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
- a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
- îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
- creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
- a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
- a protejat 17 milioane de persoane
- a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
- a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.
Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.
De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.
De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.
FONDURI EUROPENE
AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole
Published
3 months agoon
January 9, 2024Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).
Astfel, în perioada 2 noiembrie – 5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.
În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.
Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 €.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.
Concrete & Design Solutions
Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper
Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii
Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre
SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina
UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro
Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii
Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu
Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure
Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina
Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare
Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Zi istorică pentru viitorul energiei românești: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat Legea energiei eoliene offshore
- ROMÂNIA7 days ago
Gala AOR 30: Celebrând trei decenii de activitate neîntreruptă a Asociației Orașelor din România
- NATO1 week ago
“România – NATO, 20 ani”. Nicolae Ciucă: Avem nevoie de un proiect de țară în care următorii 10 ani să fie un deceniu al siguranței pentru România și români
- ROMÂNIA3 days ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- CONSILIUL EUROPEAN1 day ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării