Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ce fraude se fac cu fondurile structurale?

Published

on

Suspiciunile de frauda pun in pericol absorbtia fondurilor structurale in Romania, decontarile riscand sa fie intrerupte din nou pe Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU). Consultantii chestionati de Wall-Street.ro au facut o lista cu cele mai frecvente tipuri de frauda.

1) Întârzieri la depunerea cererilor de rambursare

Avansurile mari, de pana la 30%, luate pe anumite proiecte POSDRU se afla in topul suspiciunilor de frauda, acestea ridicandu-se la 400-500 milioane euro.

Practic, sunt beneficiari care au luat avansuri si de un an si jumatate nu au justificat cheltuirea acestor bani, desi erau obligati ca in 5 luni de zile sa depuna cererile de rambursare.

“Suspiciunea este ca acesti indivizi nu vor mai veni niciodata sa depuna cererile”, explica Marian Dobrila, vicepresedinte al Asociatiei Consultantilor din Romania pentru Accesarea Fondurilor Europene (ACRAFE).

2) Declaratiile false cu privire la organizarea si sustinerea unor cursuri de dezvoltare profesionala. Practic, explica Dobrila, unele cursuri nu au fost tinute deloc, desi au fost accesati bani in acest sens, sau au durat mai putin sau chiar au lipsit expertii care ar fi trebuit sa realizeze unele training-uri.

Spre exemplu, pe programul sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, autoritatile au semnalat ca salvamarii au fost instruiti in alte zone ale tarii si nu pe litoral. “Acest tip de frauda este foarte intalnit in Romania si se cheama fabricarea de diplome”.

Citeşte continuarea AICI.

Sursa: wall-street.ro
Foto:  123rf.com

FONDURI EUROPENE

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare sprijină România în accesarea fondurilor europene. Ministrul Marcel Boloș a semnat acordul privind asistența din partea BERD

Published

on

© MIPE

Ministrul Marcel Boloș și directorul regional pentru România și Bulgaria al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Mark Davis, au semnat marți la sediul MIPE Acordul de asistență pentru implementarea proiectelor finanțate prin intermediul fondurilor europene dintre Guvernul României și BERD.

Potrivit unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, la eveniment au mai participat Mihaela Mihăilescu, director adjunct pentru România al BERD, Dana Ionescu, specialist în infrastructură municipală al BERD, Carmen Moraru, secretar de stat și Răzvan Popescu, subsecretar de stat MIPE.

Obiectul Acordului este de a asigura sprijin României în realizarea obiectivelor privind dezvoltarea și implementarea politicilor de reformă structurală, îmbunătățirea nivelului de absorbție și a eficienței fondurilor aferente Politicii de Coeziune pentru perioada 2021 – 2027 și Mecanismului de Redresare și Reziliență.

”Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este un partener strategic pentru România prin acordarea de asistență tehnică pentru susținerea principalelor reforme, modernizarea administrației publice și implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Acordurile anterioare au consacrat colaborarea dintre Guvern și BERD şi sunt convins că vom continua în această manieră, pentru utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene. Le mulțumesc pentru deschiderea față de România și pentru  disponibilitatea de a susține în continuare eforturile noastre de a ne atinge obiectivele de dezvoltare și de a maximiza oportunitățile fără precedent pe care le aduc fondurile din Politica de Coeziune și Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Anterior semnării acestui Acord, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a realizat, împreună cu ministerele de linie, autoritățile de management și cu autoritățile publice implicate în modernizarea administrației publice și realizarea reformelor structurale, identificarea nevoilor de asistență tehnică.

Cum este România sprijinită de BERD 

Expertiza oferită de Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare va sprijini următoarele tipuri de intervenții:

  • Legislație, strategii și programe de investiții sectoriale în domenii cheie;
  • Sprijin pentru pregătirea și implementarea proiectelor și schemelor de investiții care urmează să primească finanțare în perioada de programare 2021–2027;
  • Întărirea capacității instituțiilor administrației publice și instituțiilor sectoriale, sprijin pentru implementarea reformelor structurale, inclusiv în sectoarele de infrastructură, cât și pentru monitorizarea și evaluarea programelor și proiectelor finanțate cu fonduri europene.

Au fost identificate 9 domenii orientative de cooperare:

  • Orașe verzi (Planuri de Acțiune pentru Orașe Verzi);
  • Sectorul apei;
  • Infrastructura naţională și locală/regională;
  • Energie din surse regenerabile și planuri de decarbonizare;
  • Termoficare;
  • Eficiență energetică;
  • Întreprinderi mici și mijlocii;
  • Instrumente financiare;
  • Parteneriat Public-Privat (PPP).

Odată cu semnarea Acordului, a fost încheiat contractul de asistență tehnică pentru evaluarea preliminară a instrumentelor de finanțare a măsurilor de eficiența energetică destinate mediului de afaceri, cu scopul de a identifica un instrument de finanțare dedicat, ce urmează a fi implementat în cursul anului viitor.

Acordul semnat marți este al treilea de acest fel semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alte două acorduri de asistență fiind încheiate în 2013 și 2016.

Semnarea Acordului de asistență tehnică dintre Guvernul României, reprezentat prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost aprobată în Executiv în data de 12 octombrie.

BERD deține un portofoliu de 180 de proiecte active în România, în valoare de 2,2 miliarde de euro. Numărul de proiecte derulate până în prezent se apropie de 500 cu o investiție cumulată de 10 miliarde de euro.

În plan internațional, are un capital subscris de 29,8 miliarde euro (la sfârșitul anului 2021), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din capital, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – fiecare câte 8,6%, Rusia – 4% și Canada – 3,4%.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România primește primii bani din PNRR: Comisia Europeană a efectuat plata primei tranșe de 2,6 de miliarde de euro către țara noastră

Published

on

© European Union 2022 - Source : EC Audiovisual

Comisia Europeană a efectuat joi prima plată de 2,6 miliarde de euro către România în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, anunțul executivului european fiind făcut la finalul vizitei premierului român Nicolae Ciucă la Bruxelles, care a cuprins și o întrevedere cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.

Plata în valoare de 2,6 miliarde de euro cuprinde 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, fără prefinanțare, informează Comisia Europeană într-un comunicat, executivul de la Bruxelles precizând că aceasta a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a celor 21 de etape și obiective legate de prima tranșă.

Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și în domeniile mobilității durabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etape preliminare în reformele fiscale și ale sistemului de pensii.

Sunt incluse, de asemenea, măsuri de sprijinire a întreprinderilor și de asigurare a bunei guvernanțe a țării.

La fel ca pentru toate statele membre, plățile efectuate în cadrul mecanismului de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie care se află în centrul NextGenerationEU, sunt bazate pe performanță și sunt condiționate de punerea în aplicare de către România a investițiilor și reformelor descrise în planul său de redresare și reziliență.

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe îndeplinirea celor 21 de etape și obiective stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Citiți și Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 15 septembrie 2022, Comisia a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a cererii de plată a României. Avizul favorabil al Comitetului economic și financiar privind cererea de plată a deschis calea pentru adoptarea de către Comisie a unei decizii finale privind plata fondurilor. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat plata primei cereri din PNRR.

Planul global de redresare și reziliență al României va fi finanțat prin granturi în valoare de 12,1 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro.

Sumele plăților efectuate către statele membre sunt publicate în tabloul de bord privind redresarea și reziliența, care arată progresele înregistrate în punerea în aplicare a RRF în ansamblu și a planurilor individuale de redresare și reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Ciolacu: Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români. Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând cu 2015

Published

on

© captură video/ Marcel Ciolacu - Facebook

Agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro începând din 2015, de când a început actualul ciclu de plăți din fonduri europene, iar în primele nouă luni ale acestui an, în conturile fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro, a susținut miercuri președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în cadrul conferinței de deschidere a Indagra, informează Agerpres.

”Apartenența la UE este un avantaj pentru fermierii români și ne asigurăm că valorificare corectă a acestor bani este un avantaj. În primele nouă luni ale acestui an, în conturile României şi, implicit, ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde de euro. La acestea se vor adăuga 1,3 miliarde de euro reprezentând avansul la plăţile directe, plăţi care au început deja din 16 octombrie. La această dată, deja au intrat aproape 800 de milioane de euro către 375.000 de fermieri, iar plăţile la timp vor continua, pentru că ştim cât de importantă este asigurarea fondurilor pentru pregătirea anului următor agricol. Din 2015, de când a început actualul ciclu de plăţi din fonduri europene, agricultura românească a primit peste 20 de miliarde de euro, bani investiţi în producţia românească, în dotarea fermelor şi unităţilor de procesare româneşti cu echipamente moderne, în inputuri menite să crească productivitatea şi sustenabilitatea afacerilor româneşti din agricultură. Avem fermieri pricepuţi, avem tehnologie de ultimă generaţie pe care o puneţi dumneavoastră la dispoziţie, avem pământ roditor şi, foarte important, în sfârşit, avem o strategie clară, coerentă, de dezvoltare a agriculturii pentru perioada 2023 – 2027”, a declarat Ciolacu.

România a transmis Planul Național Strategic către Comisia Europeană la 18 octombrie.

Alocările pentru perioada de tranziție 2021-2022 se ridică la 6,2 miliarde de euro, urmând ca din 2023, prin Planul Național Strategic să fie cheltuite aproximativ 15,9 miliarde de euro.

Cât privește Indagra, aceste este cel mai cunoscut eveniment agricol din țara noastră, găzduit de Romexpo, și poate fi vizitat până pe 30 octombrie.

În paralel, va avea loc şi Indagra Food – târgul internaţional pentru industria alimentară, la care sunt aşteptate peste 412 de firme expozante.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA48 mins ago

Bogdan Aurescu va avea consultări politice cu Antony Blinken la București. Discuțiile vor marca aniversarea a 25 de ani de Parteneriat Stategic România-SUA

ROMÂNIA2 hours ago

România, pe locul 2 în UE la contribuția cu personal în cadrul Frontex: 161 de polițiști de frontieră au participat, în 2022, la 12 operațiuni comune la frontierele externe ale UE

COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

Bucharest Forum 2022: Noua arhitectură politică și economică europeană dezbătută în marja reuniunii miniștrilor de externe NATO din România

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL16 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA21 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.21 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA22 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA1 day ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending