Connect with us

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Ce le transmit europarlamentarii români extremiştilor intraţi în PE: “Au degetul pe o rană, dar nu au tratamentul corect”

Published

on

O parte din europarlamentarii aleşi să ne reprezinte în legislativul european au fost întrebaţi de cotidianul Gândul cum se vor poziţiona, dar şi cum vor combate discursul radicalilor care, dacă ar forma o coaliţie, ar controla 30% din Parlamentul European (PE).

Ce mesaje le transmit liderilor acestor formaţiuni, care au reuşit să câştige alegerile în state precum Franţa şi Marea Britanie, dar şi cum răspund opiniilor extremiste ale lui Nigel Farage (UKIP), dar şi cum intenţionează să ne reprezinte interesele peste hotare, sunt câteva dintre întrebările adresate.

Iuliu Winkler (UDMR) este de părere că această “performanţă” electorală a radicalilor este şi un rezultat al crizei economice şi financiare. Numeroase state europene au răspuns prin austeritate. Întârzierea revenirii economiei şi a relansării dezvoltării i-a nemulţumit pe cetăţenii europeni. “Europa are o experienţă tristă în ceea ce priveşte modul în care refulează crizele economice şi găseşte un vinovat pentru pierderea unui loc de muncă sau scăderea nivelului de trai”, a explicat Winkler pentru gândul.

marian jean marinescuMarian Jean Marinescu (PDL) împărtăşeşte şi el această viziune, fiind de părere că un nivel scăzut de trai este un factor de natură să propulseze formaţiunile cu viziuni extremiste.

“În Franţa, acum câteva luni, dreapta a câştigat alegerile locale. Acum a câştigat dreapta extremă. Franţa are un guvern socialist care nu a performat foarte bine. Toate partidele extremiste se bazează pe o situaţia economică precară care generează o situaţie socială de nivel scăzut. Remediul nu este decât dezvoltarea economică şi crearea de locuri de muncă”, a explicat Marinescu pentru gândul.

Ce le transmit eurodeputaţii români extremiştilor

Întrebaţi despre următorii cinci ani, europarlamentarii români dau asigurări că vor reprezenta interesele românilor în PE. În acest sens, ei sunt de părere că extremiştii trebuie izolaţi, deoarece, în goana după voturi au uitat de responsabilitatea pe care o presupune un mandat la Bruxelles.

“Partidele care au avut mesaje anti-europene ar trebui să-şi reconsidere poziţia atât timp cât reprezintă ţări UE. Eurodeputaţii acestor partide trebuie să fie izolaţi de toate grupurile politice chiar dacă partidele extremiste au un număr considerabil de parlamentari”, spune Maria Grapini (PSD).

Întrebată ce mesaj i-ar transmite lui Farage, ea a precizat că i-ar spune că “nu merită să reprezinte o naţiune membră a UE, atât timp cât nu respectă drepturile fundamentale ale UE. Ar trebui să ştie că România are foarte mulţi oameni în ţara domniei sale care muncesc cu demnitate, iar foarte mulţi compatrioţi de-ai domniei sale îi preţuiesc. Când desconsideri oamenii doar pentru că sunt de o anumită cetăţenie, etnie sau culoare înseamnă că eşti retrograd şi ai o mare problemă de civilizaţie, cultură, moralitate şi credinţă”.

maria-grapiniGrapini are un mesaj şi mai dur pentru Marine Le Pen, lidera Frontului Naţional din Franţa, partid de extremă dreapta care a câştigat alegerile într-o ţară condusă de socialişti.

“Lui Marine Le Pen i-aş spune doar atât: Nu este om, nu aparţine acestor timpuri. Atunci când doreşti moartea unor oameni nu meriţi respect şi încredere”, a precizat ea.

Andi Cristea (PSD) este de părere că extremiştii şi-au câştigat capital de imagine pe seama nemulţumirilor cetăţenilor europeni, fără însă a prezenta o soluţie corectă pentru acestea.

“Le-aş transmite că 2014 nu e 1934 şi că, în consecinţă, şi-au greşit epoca în istorie, cu vreo 80 de ani. Ca orice accident istoric, trebui să îi ajutăm să îşi reia locul, la pragul de jos al politicii. Putem face asta devenind noi, politicienii din partide de centru-stânga sau centru-dreapta, mai buni, mai competitivi, mai clari şi mai empatici. Şi să le amintim astfel oamenilor că populiştii şi extremiştii poate că au degetul pe o rană, dar nu au tratamentul corect pentru ea. Tratamentul e o nouă viziune, integrativă, de societate, şi nu arătatul cu degetul spre imigranţi sau o comunitate anume“, a declarat Cristea pentru gândul.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

STUDIU Parlameter 2014: Doua treimi dintre europeni NU se simt bine informati in legatura cu Parlamentul European

Published

on

O majoritate a cetățenilor europeni apreciază rolul pe care Parlamentul European l-a jucat în alegerea noului președinte al Comisiei, spune sondajul Parlameter, 2014 publicat vineri. Mai mulți europeni simt acum că vocea lor contează în luarea deciziilor la nivelul UE. Peste jumătate dintre respondenți au declarat că aderarea la UE este un lucru bun.

rp_European-parliament-strasbourg-inside-e1397734605729.jpg

Sondajul realizat în urma alegerilor europene din mai la UE și a inaugurării ulterioare a Comisiei Europene conduse de Jean-Claude Juncker, a reflectat o conștientizare sporită în rândul cetățenilor, atât față de afacerile europene cât și față de Parlamentul European. Nivelul de cunoștiințe cu privire la Parlamentului European rămâne totuși slab.

Principalele constatări (modificări față de iunie 2013)

58% dintre respondenți au auzit recent despre Parlamentul European (+11 de puncte), în timp ce 40% (-10 puncte) nu.
– Imaginea Parlamentului a fost pozitivă în procent de 30% stabil, 43% neutru (+ 1 punct) și 23% negativ (-2 puncte).
67% nu se simt bine informați cu privire la activitatea Parlamentului (+ 1 punct față de noiembrie 2011).
63% au fost de acord ca, luând în considerare rezultatele alegerilor și alegerea președintelui Comisiei reprezintă un progres democratic, în timp ce 18% nu sunt de acord și 19% nu s-au pronunțat.
41% au considerat că vocea lor contează în Uniunea Europeană (+2 puncte).
– Principalele priorități politice ale UE au fost combaterea sărăciei și a excluziunii sociale 54% (+3 puncte), economia, coordonarea bugetară și politica de impozitare 31% (+1 punct), protecția consumatorilor și a sănătății 30% (-3 puncte), și combaterea terorismului și respectarea libertății individuale 29% (+4 puncte).
54% (+4 puncte) consideră că aderarea la UE este un lucru bun, 14% (-3%) sunt de părere că este un lucru rău, în timp ce 29% (-2 puncte) nu au apreciat acest aspect.

Context

Eurobarometrul Parlamentului European – Parlameter 2014 a fost comandat de către PE. La sondaj au participat 27801 de cetățeni, între 29 noiembrie și 9 decembrie 2014 care au răspuns unor întrebări privind percepțiile și cunoașterea instituției și a Uniunii Europene în ansamblu, precum și a domeniilor de politică. Acest studiu anual oferă rezultate atât la nivel european cât și la nivelul statelor membre.

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

Published

on

Europarlamentarul Monica Macovei a anunţat, marţi, că a câştigat, prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, procesul intentat lui Dan Şova, care a susţinut că tatăl acesteia ar fi fost “general de Securitate” şi “şeful Securităţii Giurgiu”.macovei_monica

”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

“Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

 

.

 

 

.

Continue Reading

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014

Curiozitățile Parlamentului European. Cine este cel mai tânăr eurodeputat și ce delegație națională și-a schimbat întreaga componență

Published

on

Anul ce tocmai s-a încheiat a constituit unul în care Parlamentul European a început legislatura cu o componență politică și a încheiat-o cu alta. Acest lucru se întâmplă o dată la cinci când au loc alegerile europene.

Deși au o importanță diferită în fiecare stat, alegerile europarlamentare sunt adesea European-parliament-brusselsconsiderate alegeri de rang secund, iar componența Parlamentului generează de multe ori un interes doar din perspectiva propriului stat (cine sunt europarlamentarii care mă reprezintă). În campania electorală europeană (prima în care am avut și confruntări directe între pretendenții la șefia Comisiei Europene) s-a pus accent problemele economice, criza locurilor de muncă, pericolul extremismului, dar și egalitatea de gen în politica europeană. Printre temele de campanie s-a numărat și angajabilitatea tinerilor, o problemă serioasă pentru statele membre dar și pentru Bruxelles.

Între 22-25 mai 2014 s-a schimbat componența Parlamentului European. V-ați întrebat ce aduce diferit noul legislativ european?

În primul rând, avem o diferență de 65 de ani între cel mai tânăr euro-deputat, danezul Anders Primdahl Vistisen (12.11.1987, 27 de ani) și cel mai vârstnic, grecul Emmanouil Glezos (9.09.1922, 92 de ani).

Problematica egalității de gen la cel mai înalt nivel european este un subiect sensibil pe agenda de la Bruxelles, fie că vorbim despre Comisie sau Parlament. În urma alegerilor noului Parlament din totalul membrilor săi 36.88% sunt femei. Cele mai multe provin din Malta (66,67%). Cu un procent semnificativ în această direcție contribuie și România (28.12%; procentul s-a modificat o dată cu numirea doamnei Corina Crețu în calitate de comisar european).

Dacă ne gândim că o dată la cinci ani au loc alegeri iar tranziția dinspre un Parlament spre altul este dificilă, rezultatele din 2014 ne contrazic. Avem un total de 50.6% deputați realeși, în timp ce 49.4% sunt deputați noi. Cu alte cuvinte, în 2014 am legitimat un Parlament European care este pe jumătate identic cu cel din perioada 2009-2014.

La nivelul delegațiilor regăsim cifre interesante. Germania este țara cu cei mai mulți deputați realeși (69.79%) în timp ce Grecia este statul cu cei mai mulți deputați noi, un procent impresionant de 100%. La fel de impresionant este și numărul partidelor politice naționale, care prin intermediul euro-deputaților sunt prezente în PE: 186.

Totodată, să nu uităm că alegerile europene din 2014 sunt primele ce se desfășoară sub aplicabilitatea Tratatului de la Lisabona, iar în urma acestora Parlamentul European a revenit la componența prevăzută de Tratat – 751 de membri. În acest context, România a trecut de la 33 de membri în PE, la 32.

.

.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending