Ce le transmitea Regele Mihai acum 30 de ani manifestanților de la Timișoara: ”Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Fiți pașnici, dar demni”

Ziua de 18 decembrie 1989, la două zile distanță după izbucnirea Revoluției anticomuniste din România, a rămas în istorie drept ziua în care, la Timișoara, s-a decretat legea marțială, iar forțele de ordine au tras în manifestanții care fluturau drapele tricolore din care tăiaseră stema comunistă. În egală măsură, în aceeași zi Regele Mihai I, aflat în exil, a transmis un mesaj prin care îi încuraja pe români și își exprima îngrijorarea față de ”cruzimea cu care reacționau cei de la Putere”.

Sunt cu gândul şi cu sufletul alături de voi, sunt ca şi voi îngrijorat când aflu cruzimea cu care reacţionează cei de la Putere atunci când cereţi doar drepturile cele mai elementare şi totuşi şi totodată am şi aveţi mari speranţe fiindcă luaţi cuvântul, manifestând. Fiindcă nu vă mai temeţi, fiindcă prin însăşi sălbăticia represiunii întelegeţi şi întelegem cu toţii că le e frică de voi celor de la putere. Manifestaţi paşnic cu lozinci care să le spuie care vă sunt năzuinţele. Armele nu pot zdrobi sufletele, nu pot nimici idealurile. Nu îi provocati, fiţi paşnici, dar demni. Cu Dumnezeu înainte!”, a transmis Regele Mihai, la 18 decembrie 1989, în misiunea ”Actualitatea Românească” de la Radio Europa Liberă, moderată de Emil Hurezeanu și Neculai Constantin Munteanu.

Luni, când au fost marcați 30 de ani de la începutul Revoluției Române, au fost, de asemenea, comemorați doi ani de la funeraliile Majestății Sale Regele Mihai I, ultimul suveran al României și ultimul mareșal al Armatei României.

Pentru Regele Mihai I, căderea regimului comunist din România avea o însemnătate specială, care în 1947 fusese înlăturat printr-o lovitură de stat 

Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947, numită in istoriografia comunistă și Proclamarea Republicii Populare Române, Ziua Republicii, reprezintă acțiunea ilegală, de forță, petrecută în perioada 30 decembrie 1947 – 3 ianuarie 1948 prin care comuniștii români, sprijiniți de ocupanții militari sovietici, au impus Regelui Mihai, prin șantaj și amenințare, semnarea unui act de abdicare, au proclamat Republica Populară Română (prin încălcarea constituției în vigoare la acea dată) și au silit Familia Regală să părăsească țara într-un exil forțat care a durat până în anul 1997.

Cei 30 de ani scurși de la Revoluția Română din decembrie 1989, singura sângeroasă din Europa de Est, au fost și vor fi marcați în aceste zile prin mai multe evenimente în România și în Europa. 

Prințul Charles, moștenitorul tronului britanic, a ținut să aducă un omagiu României în cadrul deschiderii unei expoziții dedicate Revoluției și care a fost găzduită de Institutul Cultural Român din Londra.

De peste Atlantic, președintele american Donald Trump a trimis la Timişoara o placă comemorativă de bronz, pentru a marca 30 de ani de la revoluţia anticomunistă din România, placă ce va fi dezvelită vineri de Adrian Zuckerman, noul ambasador al SUA în România.

De asemenea, și Comisia Europeană a transmis un mesaj cu ocazia Revoluției Române.

De altfel, membrii Parlamentului European au deschis lucrările ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg din acest an, care începe luni, 16 decembrie, și se încheie joi, 19 decembrie, cu o dezbatere menită să comemoreze cea de-a treizecea aniversare a Revoluției Române din decembrie 1989. Joi, în ultima zi a sesiunii plenare, eurodeputații vor vota, în premieră o rezoluție privind Revoluția Română în cadrul căreia vor cere statului român să intensifice eforturile pentru elucidarea adevărului Revoluției.

În țară, președintele Klaus Iohannis a participat luni la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată aniversării a 30 de ani de la Revoluţie.

Tot luni, la Timişoara, șeful statului a depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor, a participat la slujba de pomenire a martirilor Revoluţiei din Decembrie 1989 de la Catedrala Ortodoxă Mitropolitană şi a luat parte la momentul de reculegere şi aprinderea “Candelelor Nemuririi” de la Opera Naţională Română.

De asemenea, preşedintele Iohannis a participat la spectacolul regal de balet intitulat “Revolta”, la Opera Naţională Română

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații desfășurate în România, între 16 și 25 decembrie 1989, care au dus la căderea dictatorului Nicolae Ceaușescu și la sfârșitul regimului comunist din România. Demonstrațiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul și execuția soților Ceaușescu. Înainte de revoluția română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod pașnic la democrație. România a fost singura țară din blocul estic care a trecut printr-o revoluție violentă și în care conducătorii comuniști au fost executați.

 

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Robert Lupițu
Robert Lupițuhttp://www.caleaeuropeana.ro
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Articole Populare