Connect with us

EDITORIALE

Ce moştenire lasă Catherine Ashton Uniunii Europene?

Published

on

de Razvan Buzatu, sef Departament Afaceri Europene si Globale, caleaeuropeana.ro

razvan buzatuAnul acesta se implinesc cinci ani de cand friele afacerilor externe ale Uniunii Europene au fost preluate de baroneasa Catherine Ashton. Imi aduc aminte ca atunci, in 2009, se prefigura ca functia de Inalt Representant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate sa fie preluata de acelasi Javier Solana. Acesta ar fi asigurat astfel, in cunostinta de cauza si cu o experienta de necontestat, o continuitate a dezvoltarii institutiilor Uniunii Europene pe probleme externe, mai ales ca a fost si artizanul Strategiei Europene de Securitate din anul 2003. Ar fi fost in masura sa integreze afacerile externe, politica de vecinatate, cooperarea internationala, ajutor umanitar si reactia Uniunii la situatii de criza, cu nevoia de transfer de suveranitate pe probleme de afaceri externe si politica de aparare de la nivel national la nivel comunitar. Acestea ar fi adus Uniunea Europeana mai aproape de realitatea crearii Statelor Unite ale Europei. Chiar daca statele membre ale UE nu erau pregatite la nivel national sa foloseasca palaria intrnationala conferita de nivelul comunitar, Strategie de Securitate Europeana a pus bazele participarii UE la dezvoltarea globala a intregii lumi. Deci, oricine ar fi preluat functia de Inalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe si Politica de Securitate, ar fi avut o baza solida, data inclusiv de prevedrile Tratatelor de la Lisabona, de a construi Uniunea Europeana pentru a deveni unul dintre actorii globali puternici.

Dupa ce a fost intarziata numirea lui Javier Solana in aceasta functie, cu toate punctele forte si slabe ale ducerii la bun sfarsit a mandatul sau, acesta s-a retras si astfel, au inceput luptele la nivel national pentru propunerile de candidati. Chiar daca se vehiculasera o serie de nume grele, cu recunoastere internationala, precum David Miliband, Chris Patten, Wolfgand Schussel, Martti Ahtisaari, Joschka Fischer, Ollie Rehn, Carl Bildt, Ursula Plassnik si chiar Jaap de Hoop Scheffer, negocierile bilaterale si multilaterale dintre Statele Membre ale UE nu au dus catre un rezultat satisfacator. Problema se punea in felul urmator: daca persoana care urma sa fie numita si votata de Parlamentul European, impreuna cu tot Colegiul Comisarilor, era o personallitate prea puternica, care stralucea prea tare la nivel international si care putea sa angajeze Uniunea Europeana in proiecte globale importante, atunci acea persoana trebuia sa tina cont de ritmul lent de dezvoltare interna al UE si trebuia sa aiba o prezenta discreta, dar eficace pe plan extern. Asa ca, nici unul dintre cei vehiculati mai sus nu reprezentau neaparat o solutie. Pe fundalul acestei abordari, britanicii au venit cu propunerea baronesei Catherine Ashton. Motivele acestei alegeri au fost multiple:

– era un negociator si un mediator de exceptie in Marea Britanie. Un exemplu elocvent a fost si acela ca a fost reprezentantul Premierului britanic pentru adoptarea Tratatelor de la Lisabona de catre Camera Lorzilor a Marii Britanii.

– a mentinut permanent un statut cat mai discret in privinta expunerii sale pe parcursul negocierilor.

– a stiut cum sa capitalizeze politic foarte discret reusitele sale la nivel national.

– indeplinea criteriul de gen dorit la nivel comunitar, fiind si prima femei ce ar fi cumulat, potrivit Tratatelor de la Lisabona, o mare parte din atributiile externe ale UE, mai putin portofoliile politicii de vecinatate si cooperarii internationala, ajutorului umanitar si reactiei Uniunii la situatii de criza.

Asa ca, varianta Catherine Ashton a fost cea mai buna alegere, tinand cont de stadiul de dezvoltare al Uniunii Europene. Cu toate ca si-a inceput mandatul sub semnul criticilor privind necunoasterea domeniului si a lipsei de experienta in afaceri externe, Catherine Ashton a facut ceea ce stia sa faca cel mai bine. Adica, sa negocieze si sa medieze tacit si discret viitorul UE in lume. Tratatele de la Lisabona ii dadeau si limitele de utilizare a mandatului sau.

In baza acelorasi Tratate, a infiintat Serviciul European pentru Actiune Externa, institutie diplomatica ce urma sa o ajute in desfasurarea activitatilor sale externe. Si-a numit oameni cu mare experienta in diplomatie, in afaceri externe si in institutiile UE, in pozitiile cheie din Serviciu, printre ei numarandu-se si Pierre Vimont, in functia de Secretar general si David O`Sullivan in functia de Director general pentru probleme administrative, dar si Helga Schmid si Marciej Popovski in functiile de secretari generali adjuncti pe probleme politice si respectiv pe probleme inter-institutionale. Dupa care, a inceput sa isi creeze echipa de diplomati pentru celelalte functii din Serviciu, dar si pentru reprezentantele si delegatiile UE in lume.

Daca mostenirea sa va ramane:

– recunoasterea de catre SUA, prin Hilary Clinton si ulterior John Kerry,  a consolidarii relatiilor cu UE

– sau negocierea si medierea intre cele 6 puteri ale lumii a acordului interimar de la Geneva asupra programului de dezvoltare nucleara desfasurat de Iran

– sau medierea si negocierea intre Serbia si Kosovo pentru acceptarea unui compromis facut de Serbia fata de Kosovo prin care Guvernul de la Pristina are autoritate legala peste intreg teritoriul kosovar, inlcusiv peste zonele majoritate sarbe din nordul Kosovo

– sau negocierea purtata cu armata egipteana si cu reprezentantii Fratiei Musulmane din Egipt a vizitarii fostului Presedinte al Egyptului, Mohamen Morsi

– sau … esecurile de comunicare legate de Haiti sau impuscarea copiilor evrei din Toulouse si neparticiparile la intrunirile Consliliului pentru Afaceri Externe, vom putea decide in analizele pe care le voi face ulterior.

Un lucru este cert. Schimbarea vine odata cu alegerile pentru Parlamentul European din 22-26 mai 2014. Asa cum arata lucrurile in prezent la nivelul UE, se pare ca vom asista la o situatie asemanatoare cu cea din 2009. Numai ca de data aceasta Catherine Ashton nu mai vrea un nou mandat. Lista de candidati este pregatita. Poate Romania sa ofere o alternativa, bazata pe interesul national si pe un interes european care nu este inca definit oficial? Poate ca da…

 

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Șefa diplomației europene vine la București. ANALIZĂ: Ce moştenire lasă Catherine Ashton Uniunii Europene? | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EDITORIALE

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

Published

on

Editorial semnat de Dan Cărbunaru 

Rămași la coada Europei, încă de când au intrat în Uniune, românii au ieșit la vot sperand să iasă din ultimul vagon al garniturii. Înapoi nu e loc, așa că singura șansă pentru a avansa a devenit schimbarea liderilor care blochează culoarul. Cei rămași acasă, singurii care pot vota la alegerile locale, au transmis răspicat acest mesaj, în multe județe, mai ales în orașele mari. Cei care nu doar că au blocat culoarul, dar au și grăbit avansul, cum e cazul primarului Emil Boc, și-au primit relaxat dar responsabil revalidarea.

Noul mod de a face politică cere, în zonele care nu au beneficiat încă de această viziune, oameni noi. Prin mandat democratic încredințat de un electorat care și-a pierdut răbdarea cu politicienii vechi dar nu și speranța în politicieni.

Noua politică, noua administrație, are nevoie de Omul Nou. Care este ales fără discriminare de gen, etnie sau partid. Care se bazează pe dorința schimbării, dar și pe propriile resurse intelectuale și politice pentru a furniza soluțiile pe care comunitatea le așteaptă. A treia cale în România politică de mâine se simte deja de azi. USR-PLUS își fixează rădăcini locale, după ce le-a prins deja în Parlamentul național și cel european.

În timp ce unele țări occidentale cochetează cu populismele și extremismele ca alternativă la politicienii mainstream, în România se consolidează un nou mod responsabil de a face politică locală, națională și europeană. Împărțirea puterii, până de curând o mai mult sau mai puțin tensionată afacere electorală între dreapta și stânga, între PSD și PNL, devine mai complexă și mai dinamică.

Politicienii care vor crede și vor acționa în consecință vor fi cei care vor duce România în secolul XXI cu adevărat, într-o Uniune dominată, în oglindă, de cele trei mari familii politice – PPE, S&D și Renew Europe.

Continue Reading

EDITORIALE

Mesaj postelectoral pentru aleșii locali

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt.

Published

on

de Dan Cărbunaru

După 27 septembrie, puterea va merge la voi. Deciziile politice, administrative si bugetare pe care le veti lua vor aduce mai multa prosperitate în comunitățile dumneavoastră sau o vor consuma. Consiliile voastre, primăriile voastre vor împărți resursele locale, naționale și europene, după cum ați promis în campanie sau după alte criterii. Va fi pentru prima oară când veți avea cu adevărat acces la o comoară ferecată, până de curând, la București.

Din cele 80 de miliarde de euro – bani europeni pentru România următorilor 7 ani – plus trei de grație la cheltuit, mulți vor putea fi accesați și de comunitățile locale, altfel decât doar prin dirijare de la centru, cum se întâmpla de obicei. Adăugați încă aproape 20 de miliarde de euro din fondurile din păcate încă necheltuite din alocările pentru perioada 2014-2020. 

De voi va depinde, în următorul mandat pe care vă pregătiți să îl începeți, dacă exodul va continua sau își va schimba sensul. Dacă gropile din drumuri se vor căsca în adâncuri sau dacă localitățile voastre se vor bucura de asfalt. Dacă vom scăpa de WC uri în curtea școlii și de spitale în paragină, transformate în anticamere ale morții. Dacă vom avea internet de bandă largă și acces la rețeaua de gaze naturale sau ne vom încălzi, ca în Evul Mediu, cu lemne. Dacă oamenii vor respira un aer mai curat sau se vor sufoca pe străzile pline de mașini. Dacă orașele voastre vor avea centură ocolitoare modernă sau se vor lăsa traversate în comntinuare de cei care le tranzitează. 

Există, deja, comunități unde schimbarea s-a produs. Orașele, comunele, satele care au folosit banii europeni cu viziune și continuitate fac din România, în acele zone, egala multor state occidentale. Deci, se poate. Resurse financiare există. Avem nevoie de viziune, înțelegere, devotament față de comunități și muncă în echipă. 

Șansa modernizării României europene începe de pe ulițele abandonate din săracele noastre sate și se poate vedea până și de la înălțimea unui penthouse din orașul lui Bucur. Altă cale nu e.

Continue Reading

EDITORIALE

Oportunitatea revigorării unui Parteneriat Strategic: România și Marea Britanie în faza reașezării relației lor post-Brexit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Marea Britanie a devenit la 1 februarie 2020 primul stat membru din istorie care a părăsit construcția europeană. După aproape patru ani de la referendumul care a accentuat paradigma de transformare a relațiilor internaționale și în urma unei perioade de negocieri lungi și complicate britanicii și europenii și-au atins țelurile: Regatul Unit a ajuns de principiu un stat terț, până când finalul perioadei de tranziție va statua viitoarea relație UK – UE, iar țările membre ale Uniunii Europene și instituțiile UE au trecut proba unității și a principiului “o singură voce” în negocieri.

Simultan cu ultimele zilei ale apartenenței britanice la UE, președintele Klaus Iohannis a adus un element de noutate în discursul său anual susținut în fața ambasadorilor străini acreditați la București. Șeful statului a anunțat atunci că România și Marea Britanie lucrează la modernizarea parteneriatului strategic bilateral.

Parteneriatul Strategic dintre Londra și București a fost lansat în anul 2003, înaintea aderării României la NATO și la Uniunea Europeană, și a fost reînnoit în 2011. Însă, în ultimii ani, majoritatea parteneriatelor strategice cruciale ale României au primit noi impulsuri. În noiembrie 2018, înainte de Centenarul Marii Uniri, președinții Iohannis și Macron au semnat la Paris o foaie actualizată a Parteneriatului Strategic dintre România și Franța. În august 2019, președinții Iohannis și Trump au adoptat la Casa Albă o declarație comună care se adaugă suitei de documente strategice care dau un nou contur dinamicii relației strategice dintre România și SUA.

Anunțul președintelui Klaus Iohannis a fost reafirmat recent și de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro în care șeful diplomației române a precizat că Bucureștiul și Londra sunt în faza de negociere a unui document al Parteneriatului Strategic bilateral care să așeze baza relațiilor dintre România și Regatul Unit post-Brexit.

România a jucat în toată această perioadă a negocierilor privind Brexit ca un aliat și un partener fidel valorilor pe care și le-a asumat prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. La nivel european, Bucureștiul a urmărit să se asigure că drepturile cetățenilor europeni, implicit români, din Marea Britanie vor fi respectate după Brexit, inclusiv în cursul președinției române la Consiliul UE, termenul inițial când ieșirea Marii Britanii din UE ar fi trebuit să se producă. La nivelul emancipării strategice europene, îndeosebi în planul apărării, România a articulat o poziție echilibrată care să nu determină o dublare a eforturilor NATO și o concurență pentru Alianța Nord-Atlantică, în condițiile în care, după Brexit, 80% din cheltuielile militare din cadrul Alianței sunt realizate de aliați non-UE. Pe plan aliat, România a beneficiat de relația sa strategică cu Marea Britanie, forțele aeriene britanice fiind printre primele ramuri militare aliate care au trimis avioane de luptă la Marea Neagră în cadrul misiunilor de poliție aeriană ale NATO realizate în contextul anexării Crimeei de către Federația Rusă. Pe același plan, România s-a raliat gesturilor de solidaritate cu Marea Britanie în cazul Skripal, și a declarat la rândul său “persona non grata” un membru al corpului diplomatic al Rusiei acreditat la București. De asemenea, România și Marea Britanie fac parte, împreună, din grupul de aliați NATO care respectă principiul alocării a minim 2% din PIB pentru apărare.

Cea mai recentă evoluție în privința Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit a fost înregistrată în luna martie a anului 2019, când miniștrii apărării din Marea Britanie și din România au semnat, la Londra, un Memorandum de înțelegere privind cooperarea româno-britanică în domeniul apărării, un document prin care cele două țări au semnalat ”un angajament comun față de securitatea Mării Negre”.

Oportunitatea revigorării parteneriatului dintre București și Londra își are importanța, în mod special, în planul cooperării militare și în domeniul apărării. Marea Britanie are al doilea cel mai mare buget al apărării din cadrul NATO. România își continuă procesul de consolidare a poziției de pol de stabilitate regional, așa cum reiese și din Strategia Națională de Apărare a Țării.

Planurile de modernizare a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră și viitorul Corp multinațional de Sud-est pe care România îl va găzdui la Sibiu sunt câteva dintre elementele concrete ale obiectivelor de securitate ale României care vor avea nevoie de susținere și de prezență militară aliată.

Într-o pondere la fel de ridicată în ecuația parteneriatului bilateral este plasată și cooperarea judiciară și în materie penală sau valoarea adăugată pe care schimbul de informații o aduce securității comune.

Nu va trebui lăsată deoparte nici componenta economică. Riscul încheierii unei perioade de tranziție post-Brexit fără un acord de liber schimb între UE și Regatul Unit este ridicat, caz în care raporturile comerciale dintre cele două blocuri vor fi reglementate de prevederile Organizației Mondiale a Comerțului.  În prezent, Marea Britanie este al 6-lea partener comercial al României din Europa, iar țara noastră înregistrează un excedent comercial în raport cu Regatul Unit, care este a 5-a piață de destinație a exporturilor românești.

Pandemia cu noul coronavirus a modificat substanțial ordinea priorităților imediate, însă a acutizat și tensiunile transatlantice. De aceea, vorbim și de o necesitate politică a revigorării Parteneriatului Strategic dintre România și Regatul Unit, mai ales că atât București, cât și Londra sunt actori pledanți ai unei relații transatlantice solide între Europa și America de Nord.

Relațiile dintre România și Marea Britanie au și o puternică istorie recentă. Londra s-a numărat printre primele voci politice occidentale care și-au manifestat sprijinul pentru aderarea României la Uniunea Europeană și la NATO. În pofida Brexit-ului, Marea Britanie nu părăsește Europa, iar Londra nu își poate permite o izolare, care în actualul climat global ar acutiza ideea de faliment geopolitic al Occidentului. Or, o ranforsare a Parteneriatului Strategic Londra-București ar fi o veste bună pentru întreaga arhitectură de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending