România este cel mai important susținător al aderării țării noastre la Uniunea Europeană, a afirmat vineri ministrul afacerilor externe și integrării europene, Nicu Popescu, în contextul participării ministrului român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, la runiunea ambasadorilor Republicii Moldova, găzduită de către MAEIE în perioada 18 – 19 august.

“Am fost bucuros de participarea ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în cadrul reuniunii ambasadorilor Republicii Moldova cu un discurs cu genericul „Parteneriatul strategic România – Republica Moldova în contextul oportunităților și provocărilor regionale”. Vom munci împreună pentru aprofundarea parteneriatului strategic pentru integrare europeană a Republicii Moldova și a comunității de limbă, istorie și cultură”, a declarat șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, într-o postare pe Facebook.

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene organizează la Chișinău, în perioada 18 – 19 august, reuniunea ambasadorilor Republicii Moldova. Pe agendă se regăsesc chestiunile legate de realizarea politicii externe, noi sarcini şi priorităţi pe termen scurt și mediu, activitatea misiunilor diplomatice, amintește portalul deschide.md.

Agenda evenimentului include și întâlniri ale șefilor de misiuni cu președintele țării, Maia Sandu, președintele Parlamentului, Igor Grosu, alți conducători ai instituțiilor de stat.

Integrarea europeană trebuie să fie un dosar permanent și o preocupare zilnică a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova, a afirmat joi Maia Sandu, în alocuțiunea sa către ambasadorii peste hotare ai Republicii Moldova.

Au fost invitați la reuniune ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, ministrul afacerilor externe al Turciei, Mevlüt Çavuşoğlu, directorul  departamentului diplomație economică din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Franceze, Helene Dantoine.

Președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene susține aderarea României la spațiul Schengen, în vreme ce Bucureștiul speră ca acest obiectiv să avanseze pe perioada celor șase luni în care Praga asigură președinția Consiliului UE, a afirmat joi, la Praga, ministrul de externe Bogdan Aurescu.

Șeful diplomației române a avut consultări politice cu ministrul afacerilor externe din Republica Cehă, Jan Lipavský, discuții care au avut loc pe fondul exercitării de către Cehia, în semestrul al doilea al anului 2022, a Președinției Consiliului UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, inclusiv din perspectiva intereselor României și a priorităților Președinției cehe a Consiliului UE, omologul ceh reconfirmând în dialogul cu ministrul Aurescu susținerea activă și fermă a țării sale pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“L-am asigurat pe Bogdan Aurescu de sprijinul nostru pentru aderarea României la Schengen“, a afirmat Jan Lipavský, în cursul unor declarații comune de presă.

Welcomed my Romanian 🇷🇴 counterpart @BogdanAurescu today to discuss:

👉 Russian aggression in 🇺🇦 and its regional impact
👉 @NATO cooperation
👉 Energy security
👉 Enlargement of the EU

I reassured @BogdanAurescu of our support for the Romanian accession to Schengen. pic.twitter.com/BsyaJQR996

— Jan Lipavský (@JanLipavsky) August 18, 2022

De cealaltă parte, ministrul Aurescu a subliniat că Cehia “a reconfirmat sprijinul deplin pentru obiectivul aderării României la Schengen”, arătând că Bucureștiul speră ca acest dosar “să avanseze pe parcursul președinției cehe a Consiliului UE”.

On 🇪🇺 agenda priorities, I thanked @JanLipavsky for CZ’s reconfirmed&full support for our #Schengen accession goal, which we hope to advance during @EU2022_CZ. Another key topic on which we agreed to cooperate closely: future of #EaP & strongly supporting our partners’ resilience pic.twitter.com/Z8q4GWTb2o

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) August 18, 2022

Discuțiile celor doi miniștri au vizat de asemenea perspectivele de aprofundare a dialogului politico-diplomatic bilateral, precum și de consolidare a cooperării sectoriale cu Republica Cehă, în domenii de interes comun.

Cu privire la relațiile economice bilaterale și în contextul în care nivelul schimburilor comerciale între România și Republica Cehă a atins în anul 2021 nivelul de 5,1 miliarde de euro, cel mai înalt înregistrat până în prezent, părțile au subliniat atât necesitatea diversificării exporturilor reciproce, cât și rolul important al investițiilor bilaterale. În plan sectorial, au fost subliniate o serie de domenii de interes pentru ambele părți, precum energie, transport și logistică, turism, agricultură.

Totodată, cei doi miniștri au evocat obiectivele comune la nivel european, în contextul Președinției cehe a Consiliului UE, și NATO, ca urmare a Summitului de la Madrid și în perspectiva ministerialei de externe NATO, pe care o va găzdui România în luna noiembrie a acestui an. În acest context, cele două părți au discutat, cu prioritate, impactul multidimensional al agresiunii armate a Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, cei doi au realizat un schimb cuprinzător de opinii cu privire la situația de securitate regională, situația refugiaților ucraineni și impactul asupra altor domenii cheie, precum securitatea alimentară și securitatea energetică.

De asemenea, cei doi șefi ai diplomațiilor au convenit promovarea comună a unui proces de reflecție la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește viitorul Parteneriatului Estic.

Rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la 8,9% în iulie, în creştere de la 8,6% luna precedentă, în timp ce în Uniunea Europeană a urcat de la 9,6% la 9,8%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Estonia, Letonia, Lituania, Cehia, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, arată datele publicate joi de Eurostat.

Comparativ cu situaţia din iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă în trei şi a crescut în 18 ţări membre. În România, rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 13% în iulie. În iulie 2021, rata anuală a inflaţiei în România era de 3,8%.

Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei în UE au fost înregistrate, luna trecută, în Estonia (23,2%), Letonia (21,3%), Lituania (20,9%), Cehia (17,3%), Bulgaria (14,9%), Ungaria (14,7%), Polonia (14,2%) şi România (13%). La polul opus, ţările membre UE cu o cea mai redusă inflaţie sunt Malta şi Franţa (ambele cu 6,8%) şi Finlanda (8%), scrie Agerpres.

© Eurostat

Pentru statele din zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor a venit din partea energiei, unde s-a înregistrat o creştere de 4,02 puncte procentuale (pp), urmată de preţurile la alimente, alcool şi tutun, care au crescut cu 2,08 pp, servicii (1,60 pp) şi preţurile bunurilor industriale neenergetice, care au înregistrat un avans de 1,16 pp.

De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a crescut şi ea de la 4,6% până la 5,1%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

BCE se aşteaptă la o rată a inflaţiei de 6,8% anul acesta, faţă de prognoza precedentă de 5,1%, în timp ce în 2023 şi 2024 inflaţia ar urma să se situeze la 3,5% şi, respectiv, 2,1%, peste ţinta de 2% avută în vedere de BCE.