Uniunea Europeană lucrează la un plan pentru a se conforma cererilor președintelui rus Vladimir Putin de a plăti gazul furnizat în ruble fără a încălca sancțiunile, au declarat surse pentru Bloomberg.

Sursele prezente la o reuniune a Comisiei Europene, care a avut loc vineri în spatele ușilor închise, au declarat că noile îndrumări ar permite importatorilor de gaz să deschidă un cont la Gazprombank, deținută de statul rus, și să plătească în euro sau dolari, care vor fi apoi convertiți în ruble de către bancă.

Potrivit Bloomberg, sursele au declarat că firmele ar trebui să facă „o declarație clară că își consideră obligațiile îndeplinite odată ce plătesc în euro sau dolari, în conformitate cu contractele existente”.

Putin face presiuni pentru ca țările „neprietenoase” să plătească pentru gaz în ruble pentru a menține puterea unei monede care este susținută de controale stricte ale capitalului și de rate ridicate ale dobânzii, amenințând să întrerupă o linie care furnizează 45% din importurile de gaz ale UE.

Comisia încearcă acum să găsească o modalitate de a satisface cererile lui Putin fără a încălca din punct de vedere tehnic sancțiunile, indicând că plata într-un cont Gazprombank în euro sau dolari ar fi legală.

Cumpărătorii sunt obligați să deschidă două conturi Gazprombank: unul în moneda națională și unul în valută. Plata în rubla națională ar încălca sancțiunile, deși sursele au declarat că nu este clar dacă orientările actualizate vor schimba acest lucru.

Anterior, sursele au declarat că 20 de companii înființaseră deja conturi Gazprombank pentru a satisface cerințele lui Putin. Președinta Comisiei Europene, Ursula Von Der Leyen, calificase cererile drept „șantaj” și „o încălcare clară a contractului”.

Una dintre surse a declarat pentru Bloomberg că Germania, Ungaria, Italia și Franța au fost în general în favoarea planului, în timp ce Polonia a susținut că acesta nu oferă claritate juridică, iar alte state membre au fost confuze din cauza lipsei de orientări specifice.

Majoritatea țărilor UE au termene de plată pentru importurile de gaze din Rusia pentru sfârșitul lunii, moment în care nerespectarea cerințelor lui Putin ar putea duce la închiderea robinetelor, așa cum a fost cazul Poloniei și Bulgariei în aprilie.

Comisia Europeană a propus astăzi ajustări specifice ale normelor financiare ale Uniunii Europene, cunoscute sub numele de Regulamentul Financiar.

Obiectivul principal al propunerii este de a alinia normele existente la actualul buget pe termen lung 2021-2027 și de a aduce îmbunătățiri suplimentare la standardele foarte ridicate deja existente ale normelor financiare ale UE, în vederea dezvoltării unui buget și mai transparent, mai bine protejat și mai flexibil.

„Propunerea de astăzi urmărește să ofere certitudine beneficiarilor fondurilor UE, îmbunătățind în același timp capacitatea de reacție a bugetului în perioadele de criză și digitalizând implicit gestionarea bugetară. Experiențele recente ne-au învățat că dacă suntem pregătiți să facem față neprevăzutului, acest lucru face diferența pentru toți. Aștept cu nerăbdare discuțiile constructive cu Parlamentul European și cu statele membre în cadrul Consiliului în vederea punerii în aplicare a acestor norme cu promptitudine și în beneficiul tuturor”, a declarat comisarul Johannes Hahn, responsabil pentru buget și administrație.

Principalele elemente ale propunerii de astăzi urmăresc să asigure:

O mai mare transparență a bugetului UE, prin:

• îmbunătățirea informării publicului cu privire la utilizarea bugetului UE și la beneficiarii finanțării UE prin intermediul unei baze de date publice îmbunătățite care să acopere toate metodele de execuție bugetară,
• consolidarea eficacității controlului și a auditurilor prin colectarea obligatorie de date privind beneficiarii finanțării UE, inclusiv beneficiarii lor efectivi,
• utilizarea unui sistem informatic integrat de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor în toate metodele de execuție a bugetului UE pentru a identifica riscurile de nereguli, fraudă, conflicte de interese, printre altele.

Un buget al UE mai bine protejat, prin:

• consolidarea sistemului de detectare timpurie și de excludere al Comisiei, putând astfel să identifice beneficiarii de fonduri UE care încalcă normele UE și să îi excludă de la finanțare,
• extinderea domeniului de aplicare a acestui sistem la gestionarea partajată a execuției bugetare (în cazul în care Comisia execută bugetul împreună cu statele membre ale UE), de exemplu, pentru finanțarea din Fondul European de Dezvoltare Regională sau în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență,
• actualizarea definiției conflictului de interese, care oferă motive de respingere a participanților la procedurile de atribuire în cazul în care se detectează conflicte de interese,
• creșterea eficienței și a calității controalelor și a auditurilor prin digitalizare și prin utilizarea tehnologiilor emergente, în conformitate cu angajamentul Comisiei față de practicile digitale.

Un buget al UE mai flexibil, prin:

• asigurarea unui cadru juridic clar pentru achizițiile publice în situații de criză, de exemplu, permițând instituțiilor UE să facă achiziții în numele statelor membre ale UE sau să acționeze ca organism central de achiziții,
• adăugarea unui nou instrument de execuție bugetară pentru a se asigura că Comisia poate contribui la inițiativele globale (și anume activitățile cu donatori multipli, care implică punerea în comun a fondurilor în sprijinul obiectivelor globale în domenii precum schimbările climatice, educația, lupta împotriva SIDA, tuberculozei și malariei).

Propunerea de astăzi va face acum obiectul negocierilor din partea Parlamentului European și a statelor membre ale UE în cadrul Consiliului, în vederea unei adoptări rapide. Comisia va colabora îndeaproape cu aceste două instituții pentru a se asigura că solicitanții și beneficiarii de fonduri UE pot începe să beneficieze de noile norme cât mai curând posibil.

Comisia Europeană și-a revizuit în jos perspectivele de creștere economică în Uniunea Europeană, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care ridică noi provocări și presiuni asupra prețurilor la materiile prime, generând noi întreruperi ale aprovizionării, fapt ce sporește incertitudinea și accentuează obstacolele preexistente din calea creșterii economice, în legătură cu care existau speranțe de diminuare înainte de izbucnirea războiului.

Potrivit previziunilor economice de primăvară ale anului 2022, PIB-ul UE va rămâne  în teritoriu pozitiv datorită efectului combinat dintre redeschiderea economiilor după perioada de izolare și măsurile politice ferme adoptate în timpul pandemiei pentru a sprijini creșterea economică.

Concret, redeschiderea post-pandemică a serviciilor ce implică interacțiune sporită, o piață a forței de muncă puternică și în curs de îmbunătățire, măsurile fiscale pentru a compensa creșterea prețurilor la energie sunt menite să sprijine consumul privat.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este prevăzută acum la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0% și, respectiv, 2,8% (2,7% în zona euro.

Revizuirea în scădere pentru 2022 trebuie citită în contextul avansului de creștere economică din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale la rata anuală de creștere pentru acest an. Creșterea producției pe parcursul anului a fost redusă de la 2,1% la 0,8%.

Principala lovitură pentru economica mondială și cea europeană este dată de prețurile la materiile prime energetice.

Deși acestea crescuseră substanțial înainte de război, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea privind lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporind totodată volatilitatea acestora. Acest lucru este valabil pentru alimente și alte bunuri și servicii de bază, puterea de cumpărare a gospodăriilor fiind în scădere.

Întreruperile logistice și ale lanțurilor de aprovizionare induse de război, precum și creșterea costurilor de producție pentru o gamă largă de materii prime se adaugă la perturbările din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a COVID-19 aplicate încă în unele părți ale Chinei, fapt ce pune presiune asupra producției.

Prețurile la energie au dus inflația la valori record

Inflația a luat avânt de la începutul anului 2021. De la 4,6% în ritm anual în ultimul trimestru din 2021, aceasta a urcat la 6,1% în primul trimestru din 2022. Inflația globală în zona euro a urcat la 7,5% în aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflația în zona euro este estimată la 6,1% în 2022, înainte de a scădea la 2,7% în 2023.

Pentru anul 2022 în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire considerabilă în creștere față de previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5%). Se preconizează că inflația va atinge un vârf de 6,9% în trimestrul al doilea al acestui an și va scădea treptat ulterior. Pentru UE, se așteaptă ca inflația să crească de la 2,9% în 2021 la 6,8% în 2022 și să scadă din nou la 3,2% în 2023. Inflația medie de bază este proiectată peste 3% în 2022 și 2023 atât în UE, cât și în zona euro.

O piață a forței de muncă puternică și care continuă să se amelioreze

Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2 % anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7 % în acest an și 6,5 % în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3 % în 2022 și 7,0 % în 2023.

Deficitele publice continuă să scadă, dar costurile asociate războiului cresc

În pofida costului măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și de sprijinire a persoanelor care fug din Ucraina, deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, pe fondul retragerii măsurilor temporare de sprijin COVID-19: de la 4,7 % din PIB în 2021, deficitul în UE va scădea la 3,6 % din PIB în 2022 și la 2,5 % în 2023 (3,7 % și 2,5 % în zona euro).

După ce ponderea datoriei publice în PIB a înregistrat un declin de aproximativ 90% (97% în zona euro) în 2021, Comisia Europeană anticipează că aceasta va ajunge la aproximativ 87% în 2022 și 85% în 2023 (95% și, respectiv, 93% în zona euro), rămânând peste nivelul de dinainte de COVID-19.

Incertitudinea și riscurile depind de evoluția războiului

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energetice.

Având în vedere gradul ridicat de incertitudine, previziunile de bază sunt însoțite de o analiză-scenariu bazată pe un model care ia în calcul impactul unor prețuri mai mari la produsele energetice de bază, precum și al unei întreruperi totale a aprovizionării cu gaze naturale din Rusia.

În acest din urmă scenariu, mai grav, ratele de creștere a PIB-ului ar fi cu aproximativ 2,5 și 1 punct procentual mai mici decât previziunile de bază în 2022 și, respectiv, 2023, în timp ce inflația ar crește cu 3 puncte procentuale în 2022 și cu peste 1 punct procentual în 2023, peste proiecția de bază.

Pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creșterii economice și a presiunilor în sus asupra prețurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un șoc inflaționist importat ar putea amplifica forțele stagflaționiste.

Presiunile inflaționiste puternice sunt însoțite și de riscuri sporite la adresa condițiilor de finanțare. În fine, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invazia Rusiei în Ucraina duce la o decuplare economică a UE de Rusia, cu consecințe greu de evaluat în acest stadiu.

Cum va arăta situația din România? 

Comisia Europeană anticipează că economia României își va încetini ritmul de creștere până la 2,6% în 2022, după o ascensiune robustă în 2021.

Inflația erodează veniturile disponibile, iar războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează percepția asupra economiei, lanțurile de aprovizionare și, în cele din urmă, investițiile.

Instituția europeană anticipează o ușoară revenire a creșterii economice în 2023, când inflația va scădea.

Șomajul se va menține în jurul valorii de 5,5%, în timp ce nivelului prețurilor va atinge un vârf în acest an și se va reduce treptat în 2023. Comisia Europeană preconizează că deficitul bugetar va ajunge la 7,5% din PIB în 2022, înainte de a scădea la 6,3% în 2023, ceea ce va duce datoria publică brută la 52,6% până în 2023.

Inflația va ajunge la un nivel record

Creșterea bruscă a prețurilor la energie, care a început la sfârșitul anului 2021, s-a transferat în componentele inflației de bază, cum ar fi alimentele procesate, serviciile și bunurile industriale. Se preconizează că această tendință va fi agravată de presiunea suplimentară asupra prețurilor la energie și la anumite alimente și mărfuri ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina. În ansamblu, inflația ar urma să ajungă la 8,9% în 2022, înainte de a scădea ușor la 5,1% în 2023.

Riscurile sunt, în principal, în sensul scăderii creșterii economice și, invers, al inflației, deoarece situația depinde în mare măsură de durata și de gravitatea conflictului, precum și de situația globală, de fricțiunile comerciale globale.

Cu toate acestea, există totuși și riscuri în sensul creșterii, deoarece investițiile în activele fixe ar putea fi influențate pozitiv de relocarea proceselor de producție din Ucraina și Rusia, în timp ce piața forței de muncă ar putea integra mai multe persoane care fug din Ucraina decât s-a presupus inițial.