Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat în care prezintă exemple de investiții.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

“Am avut 3 obiective majore pentru această vizită, să clarificăm și să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România și Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – și să stabilim componentele de investiții cele mai avansate și ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective”, a declarat și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În urma întâlnirilor, România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență

  • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
  • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
  • Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
  • Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
  • Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
  • Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
  • Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
  • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
  • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

  • Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.

Exemple de investiții pe componentele mature

PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro

Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • 10.000 de laboratoare
  • 2.000 de microbuze verzi achiziționate
  • peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
  • 3000 de cabinete medici de familie
  • 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro

Transport – 8,5 miliarde euro

Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Florin Cîțu anunță că va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă Cristian Ghinea demisionează: Mă voi asigura să avem PNRR-ul aprobat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Florin Cîţu a anunțat că va prelua interimar conducerea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene dacă actualul ministru, Cristian Ghinea, va demisiona din funcţie, și că se va asigura că Planul Național de Redresare și Reziliență va fi aprobat

Cîţu a fost întrebat sâmbătă, la Timişoara, ce va face în condiţiile în care USR PLUS a anunţat că a depus moţiunea de cenzură împotriva sa.

Ce facem? Guvernăm, mergem înainte, avem în continuare de făcut lucruri. Marţi, rectificarea bugetară pe care o aşteaptă foarte mulţi români. Aţi văzut că sunt deja întârzieri şi nu ştiu cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare, oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile (…). PNRR-ul. Dacă domnul Ghinea pleacă, voi prelua eu ministerul, pentru a mă asigura că lucrurile merg înainte şi vom accelera procedura, ca să mă asigur că vom avea la finalul săptămânii aprobat PNRR-ul“, a declarat premierul, citat de Agerpres.

România așteaptă aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență până la finalul lunii septembrie din partea Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene, după cum a anunțat în trecut premierul Florin Cîțu.

Bucureștiul are la dispoziție 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, dintre care 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă (0,085%) bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanțările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026. De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene și a Consiliului Uniunii Europene, România ar trebui să primească o pre-finanțare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara proiecte.

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență către Comisia Europeană la data de 31 mai și l-a publicat la 2 iunie.

Până în acest moment, Comisia Europeană și Consiliul UE au aprobat 18 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda și Cehia. 

Potrivit documentului publicat de Guvern, trei sectoare importante ar urma să fie finanțate prin PNRR: transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, planul României, asemenea tuturor celorlalte PNRR-uri, trebuie să respecte criteriul de alocare a minim 37% din PNRR către tranziția verde (aproximativ 10,8 miliarde de euro) și a minim 20% pentru digitalizare (aproximativ 5,84 miliarde de euro).

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,89 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Continue Reading

ENERGIE

REACT-EU: România va primi noi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor și școlilor și pentru proiecte energetice

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

România va primi fonduri europene în valoare de 483,8 milioane de euro pentru dotarea spitalelor, centrelor sociale și școlilor, în criza COVID-19 și pentru proiecte din energie, a anunțat joi ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea.

Fondurile vor fi disponibile prin mecanismul REACT-EU. “Am primit aseară confirmarea Comisiei Europene (…) Cele 483,8 milioane euro pentru care am primit prima undă verde, aseară, se referă la: 283,8 milioane euro pentru sănătate – dotări pentru spitale, centre sociale și școli, în contextul pandemiei COVID-19; 200 milioane euro pentru Creșterea eficienței energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie“, a spus Ghinea, într-o postare pe Facebook.

Potrivit ministrului de resort, suma de 483,8 milioane de euro va fi destinată proiectelor din cadrul Programului de Infrastructură Mare, și anume cele destinate sănătății în context COVID, plus cele pe eficiență energetică și energie regenerabilă.

“Vor mai urma și alte aprobări de finanțări suplimentare din REACT-EU, în total 1,32 miliarde euro pentru anul 2021”, a promis Ghinea.

El a descris acest anunță drept o “super reușită”, criticând situația preluată drept moștenire la momentul asumării conducerii ministerului.

“Fostul ministru Marcel Boloș făcuse promisiuni în campania electorală de 3,28 miliarde de euro din REACT-EU și asta, prin acte normative inițiate de MFE. Adică mai mult decât dublu față de ce stabilise Comisia Europeană. Adică o sumă enormă, fără justificare, promisă prin OUG. Din burtă, pentru că urma campania. Mai mult, nicio structură din cadrul ministerului nu a fost consultată sau implicată în punerea în aplicare sau în elaborarea actelor oficiale care prevăd alocări bugetare prin intermediul acestui instrument. Practic, nu a existat vreo fundamentare pentru oricare dintre măsuri”, a detaliat el.

Cristian Ghinea a subliniat că a reușit să negocieze Comisia Europeană, la propunerea autorităților de management, o distribuire echilibrată a fondurilor pe care le stabilise și care să respecte și Regulamentul REACT-EU, inclusiv să se încadreze în cele 1,32 miliarde de euro.

Ministrul investițiilor și proiectelor europene a mai precizat că vor urma alte noi aprobări de finanțări din cadrul REACT-EU pentru anul 2021. Astfel, 550 de milioane de euro vor fi acordate la nivelul Programului Operațional Competitivitate, 234 de milioane de euro pentru Programul Operațional Capital Uman și 56 de milioane de euro pentru Programul Ajutorarea Persoanelor Defavorizate.

Instrumentul de redresare NextGenerationEU al Uniunii Europene, în valoare de 750 de miliarde de euro, include, pe lângă Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro, o sumă de 47,5 miliarde de euro pentru REACT-EU.

Această inițiativă pune la dispoziție fonduri suplimentare pentru programele din cadrul politicii de coeziune aflate în curs de desfășurare și FEAD. Aceste fonduri pot fi cheltuite până la sfârșitul anului 2023, reducând astfel decalajul dintre răspunsul de urgență la criză și redresarea pe termen lung sprijinită de noile programe din cadrul bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Fondurile REACT-EU pe care le va putea accesa România sunt separate de cele 29,2 miliarde de euro care vor putea fi investite prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE: 56 de milioane de euro, fonduri suplimentare UE pentru elevi și pentru nou-născuți din categorii defavorizate

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a suplimentat bugetul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD) cu 56 milioane euro, prin instrumentul financiar european REACT-EU, care are scopul de a oferi asistență în vederea ameliorării efectelor provocate de criza pandemică COVID-19.

În România, cei mai afectați de criza provocată de pandemia de COVID-19 sunt elevii din medii defavorizate precum și tinerele mame cu situație financiară dificilă.

”Mă bucur că am reușit să obținem această suplimentare și că am reușit, de asemenea, să găsim un mecanism de implementare mai eficient. O să mă asigur că, anul acesta, copiii care se află în situații de risc să se bucure de un sprijin minim care să-i mențină în procesul educațional, iar tinerele mame să primească cât de curând trusourile pentru nou-născuți”, a declarat Cătălina Bădoiu, secretar de stat, coordonator Direcția Implementare POAD, potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro.

Măsurile din POAD pentru aceste două grupuri țintă vor fi sprijinite din REACT-EU, fiind adaptate contextului pandemic din perspectiva dimensiunii grupului ţintă şi din perspectiva mecanismului de implementare. Așadar, măsura ce vizează lipsa materialelor școlare va avea o alocare de 44.000.000 de euro REACT EU, iar măsura privind lipsa trusourilor pentru nou-născuți va avea o alocare de 12.000.000 de euro REACT EU.

Totodată, MIPE a relansat în consultare publică „Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii”, în urma simplificării mecanismului de implementare, precum și a suplimentării bugetului pentru a acoperi numărul de persoane cărora le este destinat. Astfel, alocarea bugetară inițială de 130 de milioane lei care era suficientă pentru aproximativ 259.786 de elevi a crescut până la aproximativ 215 milioane lei, pentru a acoperi numărul de peste 400.000 de elevi care vor putea primi sprijin educațional în anul școlar 2021-2022.

Potrivit propunerii, sprijinul financiar constând în tichete sociale cu o valoare nominală de 500 lei/an/elev acoperă achiziția de materiale școlare, rechizite și vestimentație necesare frecventării școlii.

Ghidul solicitantului Acordarea de materiale școlare – rechizite și vestimentație necesară frecventării școlii poate fi consultat aici: https://mfe.gov.ro/consultare-publica-poad-ghidul-pentru-acordarea-de-materiale-scolare/ .

Observaţiile şi sugestiile pot fi trimise până la data de 6 septembrie 2021, pe adresa: consultare.pocu@mfe.gov.ro.

REACT-EU este o măsură ce a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin Regulamentul (UE) 2020/2221 al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 în ceea ce privește resursele suplimentare și măsurile de implementare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN17 seconds ago

Parlamentul European: Livratorii angajați pe platformrele digitale trebuie să aibă aceleași drepturi precum angajații tradiționali

CHINA35 mins ago

Parlamentul European își expune viziunea pentru o nouă strategie a UE privind China

PARLAMENTUL EUROPEAN54 mins ago

Grupul PPE, a doua familie politică din Parlamentul European care l-a nominalizat pe Aleksei Navalnîi pentru Premierul Saharov 2021

Alin Mituța56 mins ago

Eurodeputatul Alin Mituța a votat în plenul PE un raport care cere Comisiei Europene să ia măsuri legislative pentru a oferi condiții de muncă mai bune lucrătorilor de pe platformele online

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită ca testarea pe animale să nu mai fie implicată în cercetare

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, intervenție în Parlamentul European: Crearea unor noi locuri de muncă bine plătite și consolidarea celor existente este cea mai bună formă de protecție socială

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu: Rezultatul dependenței Europei de gazul rusesc este că Rusia face ce vrea la frontiera estică a Uniunii Europene

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța lansează Caravana „Cu Europa ajungem departe”: Voi lua concluziile la care vom ajunge și le voi duce în Conferința privind Viitorul Europei

Eugen Tomac2 hours ago

Parlamentul European a adoptat raportul privind relațiile UE-Rusia. Eugen Tomac: Noua strategie face diferența între societatea pro-democratică rusă și acțiunile regimului Putin

MAREA BRITANIE2 hours ago

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 39,4 milioane de euro

Dragoș Pîslaru20 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D23 hours ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

COMISIA EUROPEANA1 day ago

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Vlad Nistor1 day ago

Eurodeputatul Vlad Nistor: În UE este absolut necesară o politică înțeleaptă față de China, Rusia și Turcia

Team2Share

Trending