Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ce reforme au agreat România și Comisia Europeană: 50% din fondurile PNRR merg în domeniile transporturilor, educației și sănătății; 600 de milioane de euro alocate digitalizării mediului de afaceri

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Reformele majore pe care România le va include în Planul Național de Redresare și Reziliență vizează reforma pensiilor, reforme în politica fiscală în companiile cu capital de stat sau operaționalizarea Băncii Naționale de Dezvoltare, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene într-un comunicat în care prezintă exemple de investiții.

Cele mai mari alocări vor fi pentru domeniile transporturilor (8,5 miliarde de euro), educației (3,7 miliarde de euro) și sănătății (2,5 miliarde de euro), reprezentând aproximativ 50% din PNRR. Printre exemplele de investiții mature se regăsesc alocări de aproximativ 600 de milioane de euro pentru digitalizare și de 300 de milioane pentru un fond destinat digitalizării și acțiunii climatice.

“Am avut 3 obiective majore pentru această vizită, să clarificăm și să agreăm reformele majore împreună cu Comisia Europeană, să stabilim faptul că România va cere toate cele 29 de miliarde, inclusiv împrumuturile – în acest moment doar România și Italia vor accesa împrumuturile în toată suma – și să stabilim componentele de investiții cele mai avansate și ce mai este de lucru la celelalte. Am atins toate cele 3 obiective”, a declarat și Cristian Ghinea, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

În urma întâlnirilor, România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind reformele și investițiile majore care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Reforme majore care vor fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență

  • Reforma pensiilor – o reformă majoră care va asigura un nivel adecvat pentru cei cu venituri mici și de asemenea sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen mediu și lung.
  • Reforme în politica fiscală – adoptarea de măsuri pentru a crește veniturile la buget din impozite, optimizarea cheltuielilor și pentru a asigura aplicarea cadrului fiscal.
  • Companiile cu capital de stat – revizuirea cadrului legislativ pentru aceste companii pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă și pentru a asigura respectarea strictă a acestor reguli, monitorizare centralizată eficientă și control cu accent pe performanță.
  • Salarizarea în administrația publică – revizuirea sistemului pentru a evita eventuale creșteri bruște ale cheltuielilor cu salariile.
  • Banca Națională de Dezvoltare – crearea și operaționalizarea acestei bănci.
  • Administrație publică – un nou sistem pentru a accede în funcțiile publice și un sistem îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru funcții de management.
  • Justiție – modificarea legilor justiției și consolidarea cadrului anti-corupție.
  • Transport fără emisii de carbon – introducerea principiilor taxării verzi, un nou sistem de taxare pentru drumuri, promovarea transportului cu emisii zero.
  • Energie Regenerabilă – promovarea eliminării treptate a cărbunelui din mixul energetic și creșterea contribuției din energii regenerabile, sprijin pentru producția de hidrogen și baterii și o reformă a pieței de energie electrică.

Alte reforme sectoriale:

  • Venitul minim de incluziune (VMI), Prevenție și îngrijire medicală primară, Creșterea ratelor de reciclare, Dialog social sporit, Îmbunătățirea Guvernanței Locale, Cadru îmbunătățit al achizițiilor publice.

Exemple de investiții pe componentele mature

PNRR pentru mediul de afaceri: circa 2,2 miliarde euro

Instrumentele financiare cu intermediari instituții financiare (BEI,FEI și foarte probabil și BERD):

1) Garanții de portofoliu pentru solvabilitate, acțiune climatică și eficiență energetică – circa 550 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

2) Instrument de capital de risc pentru IMM-uri  – circa 500 milioane euro pentru IMM-uri și mid-caps

3) Fond de Fonduri pentru digitalizare, acțiune climatică și alte domenii de interes – circa 300 milioane euro pentru întreprinderi mari.

Pe lângă cele intermediate de BEI,FEI și BERD, vor mai exista diverse scheme de granturi în cadrul diferitelor componente:

4) Digitalizarea IMM-urilor – fonduri nerambursabile, schemă administrată de MIPE – circa 200 milioane euro

5) O măsură de sprijin pentru listarea la bursă a companiilor românești: circa 35 milioane euro. Implementată de MIPE, cu sprijinul Bursei de Valori București.

6) Diverse scheme de sprijin pentru stimularea competitivității, cu accent pe inovare și crearea de tehnologie digitală: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării

7) Diverse scheme de sprijin pentru promovarea de energii regenerabile: circa 200 milioane euro (suma este în negociere la acest moment). Implementată de Ministerul Energiei

8) Diverse scheme de sprijin pentru investiții semnificative, în special în zona de inovare și noi tehnologii aplicate în zona de producție: circa 200 milioane euro. Implementată de Ministerul Finanțelor

Educație : 3,7 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • 10.000 de laboratoare
  • 2.000 de microbuze verzi achiziționate
  • peste 80.000 de săli de clasă dotate cu mobilier
  • 50 de unități de învățământ nou construite

Sănătate – 2,5 miliarde euro

Rezultate așteptate:

  • Construcția și/sau dotarea a 200 de centre comunitare
  • 3000 de cabinete medici de familie
  • 100 de cabinete de planificare familială

Alte componente în fază avansată de negociere:

Împăduriri, combaterea tăierilor ilegale de păduri și biodiversitate: 1,4 miliarde euro

Transport – 8,5 miliarde euro

Fondul pentru Valul renovării – 2,2 miliarde euro

România va depune un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru toată suma alocată, 29,2 miliarde de euro, a declarat, joi, premierul Florin Cîţu, subliniind că doreşte ca PNRR să fie aprobat din momentul în care va ajunge la Bruxelles, șeful Guvernului făcând aceste afirmații după o vizită de două zile la Comisia Europeană, unde s-a întâlnit cu președinta Ursula von der Leyen cu vicepreședinții executivi Margrethe Vestager și Valdis Dombrovskis și cu comisarul pentru transporturi Adina Vălean.

Prim-ministrul a spus că a asigurat-o pe şefa Comisiei Europene că actualul Guvern de la Bucureşti va face reforme.

De aceea, avem nevoie şi de un PNRR care să susţină partea de reforme. (…) România va depune un PNRR cu toată suma, 29,2 miliarde de euro, la Bruxelles“, a completat Florin Cîţu. 

În cazul României, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost lansat în dezbatere publică la 19 martie și are la bază cei 6 piloni principali conveniți de Parlamentul European și de Consiliul UE pe care sunt alocate bugetele sectoriale. PNRR cuprinde 30 de componente subsumate celor 6 piloni: Tranziția spre o economie verde; Transformarea digitală; Creșterea economică inteligentă, sustenabilă și incluzivă; Coeziunea socială și teritorială; Sănătate și reziliență instituțională; Copii, tineri, educație și competențe.

Țara noastră a trebuit să opereze o serie de modificări la PNRR, întrucât Bucureștiul propusese inițial o supra-alocare de aproape 42 de miliarde de euro pentru proiectele menite să asigure redresare economică, transformare verde și digitală și investiții în sănătate, educație și infrastructură.

Aceste reforme și proiecte de investiții publice cuprinse în PNRR trebuie contractate până în 2023 și puse în aplicare până în 2026 pentru a putea accesa cele 29,2 miliarde de euro de care România va putea beneficia din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

FONDURI EUROPENE

Președinta Senatului va efectua săptămâna viitoare o vizită la Bruxelles unde va discuta despre flexibilizarea condiţiilor privind achiziţiile publice: Proiectele din PNRR nu trebuie ținute pe loc

Published

on

© Guvernul României

Președinta Senatului, Anca Dragu, a precizat joi că va efectua săptămâna viitoare o vizită oficială a Bruxelles, în cadrul căreia va discuta despre nevoia de flexibilizare a condițiilor privind achizițiile publice, argumentând că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) are un termen scurt de implementare, de doar trei ani, potrivit Agerpres. 

”Săptămâna viitoare, voi avea o vizită oficială la Bruxelles, unde voi pune pe agendă nevoia flexibilizării condiţiilor privind achiziţiile publice, cu atât mai mult cu cât, dacă ne uităm la PNRR, care are un termen de implementare de trei ani, un termen foarte scurt de implementare, şi dacă ne uităm la experienţa nefericită a unor achiziţii publice, unde procedura durează cinci ani, trebuie să fim foarte bine pregătiţi, astfel încât toate proiectele acestea de 29,2 miliarde de euro să nu fie ţinute pe loc sau tergiversate din motive de suprabirocraţie. (…) Trebuie să ne mişcăm pe repede înainte pentru rezolvarea celor mai dureroase probleme din achiziţiile publice. De aceste proceduri depinde planul nostru de investiţii şi este un angajament foarte serios pe care îl avem la nivelul coaliţiei”, a menționat Anca Dragu, aflată la Bistrița unde a vizitat centrul de vaccinare amenajat la sediul Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență.

Președinta Senatului a dat asigurări că Parlamentul va sprijini și grupul de lucru din cadrul Guvernului care analizează în prezent principalele modificări de care este nevoie în ceea ce privește achizițiile publice.

Guvernul României a publicat la 2 iunie Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

MIPE a organizat o sesiune de informare pentru beneficiarii care implementează proiecte de screening medical prin fonduri europene

Published

on

© MIPE/ Facebook

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a organizat joi, 10 iunie, o sesiune de informare dedicată beneficiarilor care implementează proiecte în domeniul medical, pe componenta de screening,  pentru a asigura sprijin în gestionarea eficientă a acestor proiecte, informează MIPE într-un comunicat.

La eveniment au participat Csilla Hegedüs și Cătălina Bădoiu, secretari de stat, Cecilia Văduva, secretar general adjunct, reprezentanți ai AM POCU și  Băncii Mondiale și beneficiari.

Bolile de cancer și ale sistemului cardiovascular sunt printre principalele cauze de deces în România, conform datelor statistice din ultimul deceniu. Finanțarea europeană pe care o asigurăm pentru servicii de screening  contribuie la starea de sănătate a populației, prevenția, depistarea precoce, diagnosticarea și tratarea acestor boli sunt o prioritate, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat, coordonator Programul Operațional Capital Uman.

Proiectele finanțate pentru screening medical vizează furnizarea de servicii medicale de prevenție, diagnostic și tratament pentru mai multe afecțiuni, precum cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colorectal și câteva tipuri de hepatite.

În prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin POCU,  finanțează 23 proiecte pentru servicii de screening medical, cu o valoare totală de 1,68 miliarde lei. Prin intermediul acestora, beneficiază de servicii de screening pentru pricipalele patologii 1,4 milioane pacienți.

Programul Operaţional Capital Uman (POCU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specifice și acțiunile asumate de către România în domeniul resurselor umane, continuând astfel investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007-2013. Cu o alocare de 4,3 miliarde euro, POCU 2014-2020 finanţează proiecte ce vizează intervenţii integrate în domeniul sănătății, ocupării forţei de muncă, incluziunii sociale și educaţiei, contribuind la reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi Statele Membre ale Uniunii Europene.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

DOCUMENT Guvernul a publicat PNRR: 6,7 miliarde de euro pentru transporturi, 3,6 miliarde pentru educație, 2,4 miliarde pentru sănătate și 2 miliarde pentru digitalizare

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (disponibil aici) de 29,2 miliarde de euro este un program foarte important pentru România, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro, a anunțat miercuri prim-ministrul Florin Cîțu, la Palatul Victoria, unde a prezentat PNRR.

“Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (…) poate fi analizat, citit de toţi românii în acest moment. PNRR a fost depus la Comisia Europeană luni şi astăzi îl prezentăm în detaliu. (…) Este un program foarte important pentru România. (…) Este vorba despre 29,2 miliarde de euro, bani care vor fi folosiţi pentru a construi aproximativ 450 de kilometri de autostradă, sute de şcoli şi de creşe, vom construi şi vom renova zeci de spitale”, a declarat Florin Cîţu, potrivit Agerpres.

 

Premierul a explicat că prin PNRR trei mari sectoare vor primi sume importante de bani: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro, și Sănătatea – 2,4 miliarde de euro. De asemenea, domeniul digitalizării va primi o alocare de 2 miliarde de euro.

România a solicitat întreaga sumă care îi revine prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, și anume 29,2 miliarde de euro, din care 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. În context, prim-ministrul Florin Cîțu a subliniat că împrumuturile pe care România le va atrage prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor fi folosite doar în investiţii.

Documentul Planului Național de Redresare și Reziliență a fost publicat pe pagina Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și însumează 1.203 pagini. 

“Am gândit toate detaliile din Plan astfel încât să fie cu adevărat o poveste de succes, cu toate proiectele şi transformările la un loc, având sprijin din fondurile europene de Redresare şi Rezilienţă. România modernă şi reformată”, a transmis ministrul de resort, Cristian Ghinea.

Un plan sub sloganul “UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”

Conform unui comunicat MIPE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Cristian Ghinea a oferit o prezentare a PNRR cu detalii.

Sub sloganul „UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”, bugetul total de 29, 2 miliarde de euro se sprijină pe 6 piloni, care vizează tranziția verde, digitalizarea, reforme în domeniul fiscal și al sistemului de pensii, sănătate și educație.

Domenii care beneficiază de alocări semnificative în PNRR: Transport – 7,6 miliarde euro, Educație – 3,6 miliarde euro și Sănătatea – 2,4 miliarde euro.

Un loc aparte îl ocupă investițiile pentru mediul privat, pe componenta de cercetare și inovare, alocarea de 2,35 miliarde euro va permite dezvoltarea de instrumente financiare pentru IMM-uri și companii mari, va finanța, prin intermediul unor scheme de granturi, transformarea digitală, listări la bursă, investiții în tehnologiile viitorului și inițiativele legate de cercetare, dezvoltare și inovare.

Din perspectiva sub-componentelor, pe primul loc se situează domeniul feroviar, care va beneficia de finanțări de aproape 4 miliarde euro, autostrăzile vor avea alocate 3,2 miliarde euro, iar infrastructura spitalelor va avea la dispoziție fonduri în valoare de aproape 2 miliarde de euro.

PNRR finanțează, de asemenea, proiecte-cheie, de importanță strategică, un exemplu elocvent fiind „Împădurim România”, prin care se vor investi 630 milioane euro în noi suprafețe de pădure (inclusive păduri urbane), ținta fiind, ca la final, să avem până la 45.000 de noi hectare împădurite.

Oficialul MIPE a oferit și câteva exemple de proiecte ce vor putea fi finanțate prin PNRR, de la sisteme de apă și canalizare (în cadrul Componentei 1 din Tranziția Verde) până la cărți electronice pentru 8,5 milioane de români sau dezvoltarea sistemului de e-sănătate.

De asemenea, el a explicat că  fiecare componentă, investiție, reformă este legată de un jalon și de o tință. Astfel, în PNRR sunt peste 500 de jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de MIPE și raportate Comisiei Europene la fiecare 6 luni.

Structura PNRR

PNRR al României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului.

Pentru pilonul Tranziţia verde (15,9 miliarde de euro), acestea sunt: Sistemul de management al apei; Împădurim România şi protejăm biodiversitatea; Managementul deşeurilor; Transport sustenabil; Fondul pentru Valul renovării; Energie.

Pilonul transformare digitală (1,8 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, iar cel privind Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii două componente, şi anume Reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii şi Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare.

Componentele pilonului Coeziune socială şi teritorială (2,3 miliarde de euro) sunt Fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi Turism şi cultură, iar cele ale pilonului sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională sunt: sănătate; reforme sociale; reforma sectorului public, creşterea eficienţei justiţiei şi întărirea capacităţii partenerilor sociali.

Pilonul consacrat sănătății, rezilienței economice, sociale și instituționale va avea alocate 2,8 miliarde de euro.

Pilonul “Politici pentru noua generaţie” (3,6 miliarde de euro) are o singură componentă, respectiv România Educată.

Citiți și Oficial – România a trimis PNRR la Bruxelles: “Am terminat de încărcat cele 240 de fișiere. Suntem aproape de capătul drumului”

România a trimis luni, 31 mai, în mod oficial Planul Național de Redresare și Reziliență la Comisia Europeană, în baza căruia România ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro.

Ulterior, și Comisia Europeană a precizat că a primit un plan oficial de redresare și reziliență din partea României, care prezintă reformele și proiectele de investiții publice pe care România intenționează să le pună în aplicare cu sprijinul mecanismului de redresare și reziliență (RRF).

Prezentarea planului României urmează unui dialog intens între Comisie și autoritățile române în ultimele luni, mai arată sursa citată, care precizează că România a solicitat 14,3 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul RRF.

Planul României este structurat în jurul a șase piloni: tranziția ecologică, transformarea digitală, creșterea inteligentă, coeziunea socială și teritorială, sănătatea și reziliența și politicile pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, asistența medicală, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026. Planul propune proiecte în toate cele șapte domenii emblematice europene. Proiectele din plan acoperă întreaga durată de viață a RRF până în 2026.

Comisia va evalua acum planul României pe baza celor unsprezece criterii stabilite în regulament și va transpune conținutul acestuia în acte obligatorii din punct de vedere juridic. Această evaluare va include, în special, o analiză a măsurii în care planurile contribuie la abordarea eficientă a tuturor sau a unui subset semnificativ de provocări identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, emise în contextul semestrului european. De asemenea, Comisia va evalua dacă planul alocă cel puțin 37 % din cheltuieli pentru investiții și reforme care sprijină obiectivele climatice și 20 % pentru tranziția digitală.

Consiliul va avea la dispoziție, de regulă, patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei de decizie de punere în aplicare a Consiliului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE10 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA12 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu17 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending