Connect with us

#RO2019EU

Ce rezultate politice a obținut România după șase luni la șefia Consiliului UE pentru adoptarea viitoarei politici de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Recomandările de țară elaborate de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European pentru fiecare stat membru al UE vor reprezenta un element cheie în pachetul legislativ pe care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European îl vor aproba în privința politicii de coeziune în perioada de programare financiară 2021-2027, au reafirmat marți miniștrii țărilor UE responsabili cu politica de coeziune în cadrul ultimei reuniuni în acest format a Consiliului Afaceri Generale pe care România a prezidat-o și în care și-a expus rezultatele la acest capitol.

La finalul mandatului său la șefia Consiliului, România a prezentat raportul de progres al președinției sale cu privire la avansarea negocierilor în ce privește politica de coeziune, atât în ce ține de tratativele din interiorul Consiliului, cât și discuțiile cu Parlamentul European, iar rezultatul major cu care președinția României la Consiliul UE își încheie mandatul reprezintă ”aprobarea mandatelor de negociere” cu Parlamentul European.

Ce a obținut România după șase luni la cârma UE în privința cele mai importante politici europene de investiții pentru țara noastră?

Potrivit acestor documente, ”după propunerea Comisiei Europene, din luna mai 2018 privind acest pachet legislativ, Președinția română a Consiliului UE a adoptat parțial mandate de negociere cu Parlamentul European pentru Regulamentele care definesc premisele utilizării viitoarelor fonduri europene alocate (CPR, FEDR, FSE+ și Interreg). Toate aceste patru documente sunt legate de discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și sunt relevante în elaborarea noului cadru de investiții de către Statele Membre UE”, informează un comunicat al Mininisterului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Pe de altă parte, România, țara care va beneficia de al patrulea cel mai mare buget sub anvelopa pentru coeziune (aproape 30 de miliarde de euro, în creștere cu 8%), a avut un interes strategic major în avansarea acestor tratative spre etapa lor finală. 

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. Între propunerile defalcate pe fiecare rubrică în parte se regăsește și bugetul pentru o politică de coeziune modernizată, care se ridică la 373 de miliarde, sumă totală din careRomânia va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro), fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Ambiția României era încheierea unui acord general parțial privind politica de coeziune

În intervenția sa din cadrul reuniunii, ministrul Roxana Mînzatu, președintele de ședință al lucrărilor Consiliului de marț, a arătat că România a făcut progrese remarcabile pentru simplificarea și raționalizarea regulilor și asigurarea clarității juridice necesare.

”Poziția Consiliului include măsuri suplimentare de simplificare, dincolo de propunerea Comisiei și îmbunătățește multe cerințe care vor ușura viața beneficiarilor de fonduri europene din Uniune, fără a compromite rolul strategic al Politicii de Coeziune, care rămâne foarte aproape de inima noastră. (…) Consiliul va avea mandatele de a negocia cu Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord și pentru a permite începerea noilor programe operaționale în timp util”, a spus Mînzatu, la Luxemburg.

Cu toate acestea, la debutul președinției române, fostul ministru Rovana Plumb preciza că Președinția română a Consiliului UE este pregătită să încheie un acord general parțial privind politica de coeziune până la 25 iunie 2019, o ambiție politică semnificativă dacă luăm în calcul faptul că Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie în contextul alegerilor europene și tranziției spre un nou ciclu legislativ, perioadă în care Consiliul UE nu a mai avut partener de legiferare.

Legătura dintre politica de coeziune și recomandările de țară a fost reconfirmată

În schimb, o dimensiune importantă în viitoarea politică de coeziune va fi legătura consolidată între pachetul legislativ care definește politica de coeziune pentru anii 2021-2027 și recomandările Comisiei Europene din cadrul Semestrului European, mecanismul care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

La acest segment, țările UE au avut o dezbatere politică privind fondurile de coeziune pentru 2021-2027 în care au reafirmat consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și recomandările de țară.

Potrivit acestui pachet legislativ, ”recomandările specifice de țară în 2019 vor fi un element cheie al programelor financiare pentru 2021-2027”, iar acestea vor fi subiectul ”unei revizuiri în 2025 în baza recomandărilor din 2024”.

De altfel, comisarul europeană Corina Crețu, prezentă la reuniune, a subliniat că o ”legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”.

Probleme pentru România?

În cazul în care recomandările din 2019 vor fi luate în calcul în definirea programului politicii de coeziune, situația este delicată în ce privește România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european în care a adresat un avertisment României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018.

Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat miercuri. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.

În cele din urmă, săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern au salutat în concluziile Consiliului European de vară eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Anul trecut, la Consiliul European de iarnă din decembrie 2018, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk, un “vechi prieten al României și un adevărat european”, rememorând “discursurile inspiratoare” ale acestuia în limba română

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi, la Bruxelles, pe Donald Tusk, actualul președinte al PPE și fostul președinte al Consiliului European, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019, amintind că “în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european”.

Ceremonia în cadrul căreia Tusk a primit cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce a avut loc la sediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, în marja summit-ului liderilor PPE și a reuniunii Consiliului European.

“Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European. (…) Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român“, a spus Iohannis în cadrul alocuțiunii susținute cu prilejul înmânării distincției.

Șeful statului a afirmat că Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor UE.

“Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani. De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis a rememorat că Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie “la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”.

“Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene. În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu”, a detaliat acesta.

Președintele a reamintit că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

Apoi, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, Donald Tusk a susținut în martie 2020, la București, discursul de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

Continue Reading

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CHINA10 mins ago

UE reacționează în cazul tensiunilor comerciale dintre China și Lituania: Suntem pregătiți să ne opunem măsurilor coercitive îndreptate împotriva oricărui stat membru

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

Comisia Europeană oferă acces deschis la soluțiile sale de software în beneficiul întreprinderilor, al inovatorilor și al domeniilor de interes public

ROMÂNIA57 mins ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu ambasadorii statelor membre la București: Reiterez sprijinul puternic al României pentru parcursul european al Republicii Moldova

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Lideri din întreaga lume l-au felicitat pe Olaf Scholz după alegerea sa în funcția de cancelar al Germaniei

U.E.1 hour ago

Președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier îl îndeamnă pe noul cancelar Olaf Scholz ”să își ia în serios marea responsabilitate care atârnă pe umerii” săi în combaterea pandemiei

U.E.2 hours ago

Emmanuel Macron îl primește vineri la Paris pe Olaf Scholz, în prima vizită externă a noului cancelar german: Să scriem împreună cooperarea franco-germană pentru Europa

Alin Mituța2 hours ago

Europarlamentarul Alin Mituța: Românii trebuie să aibă acces la servicii de sănătate la același nivel cu ceilalți europeni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Prin Fondul Social pentru Climă trebuie să finanțăm infrastructura de transport pentru a nu lăsa pe nimeni în urmă

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, discuție cu aliații săi europeni după videoconferința cu Vladimir Putin: Reiterăm sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune un cod de cooperare polițienească pentru a consolida colaborarea între autoritățile de aplicare a legii din statele membre

SUA6 hours ago

UE-SUA lansează un dialog comun privind politica de concurență în domeniul tehnologiei

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 week ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

Team2Share

Trending