Connect with us

#RO2019EU

Ce rezultate politice a obținut România după șase luni la șefia Consiliului UE pentru adoptarea viitoarei politici de coeziune

Published

on

© Council of the European Union

Recomandările de țară elaborate de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European pentru fiecare stat membru al UE vor reprezenta un element cheie în pachetul legislativ pe care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European îl vor aproba în privința politicii de coeziune în perioada de programare financiară 2021-2027, au reafirmat marți miniștrii țărilor UE responsabili cu politica de coeziune în cadrul ultimei reuniuni în acest format a Consiliului Afaceri Generale pe care România a prezidat-o și în care și-a expus rezultatele la acest capitol.

La finalul mandatului său la șefia Consiliului, România a prezentat raportul de progres al președinției sale cu privire la avansarea negocierilor în ce privește politica de coeziune, atât în ce ține de tratativele din interiorul Consiliului, cât și discuțiile cu Parlamentul European, iar rezultatul major cu care președinția României la Consiliul UE își încheie mandatul reprezintă ”aprobarea mandatelor de negociere” cu Parlamentul European.

Ce a obținut România după șase luni la cârma UE în privința cele mai importante politici europene de investiții pentru țara noastră?

Potrivit acestor documente, ”după propunerea Comisiei Europene, din luna mai 2018 privind acest pachet legislativ, Președinția română a Consiliului UE a adoptat parțial mandate de negociere cu Parlamentul European pentru Regulamentele care definesc premisele utilizării viitoarelor fonduri europene alocate (CPR, FEDR, FSE+ și Interreg). Toate aceste patru documente sunt legate de discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) și sunt relevante în elaborarea noului cadru de investiții de către Statele Membre UE”, informează un comunicat al Mininisterului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Pe de altă parte, România, țara care va beneficia de al patrulea cel mai mare buget sub anvelopa pentru coeziune (aproape 30 de miliarde de euro, în creștere cu 8%), a avut un interes strategic major în avansarea acestor tratative spre etapa lor finală. 

Comisia Europeană a propus la 2 mai 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27. Între propunerile defalcate pe fiecare rubrică în parte se regăsește și bugetul pentru o politică de coeziune modernizată, care se ridică la 373 de miliarde, sumă totală din careRomânia va beneficia de al patrulea cel mai mare buget alocat (în creștere cu 8% 30,7 miliarde de euro), fiind devansată doar de Polonia (72,7 miliarde), Italia (43,4 miliarde) și Spania (38,3 de miliarde).

Ambiția României era încheierea unui acord general parțial privind politica de coeziune

În intervenția sa din cadrul reuniunii, ministrul Roxana Mînzatu, președintele de ședință al lucrărilor Consiliului de marț, a arătat că România a făcut progrese remarcabile pentru simplificarea și raționalizarea regulilor și asigurarea clarității juridice necesare.

”Poziția Consiliului include măsuri suplimentare de simplificare, dincolo de propunerea Comisiei și îmbunătățește multe cerințe care vor ușura viața beneficiarilor de fonduri europene din Uniune, fără a compromite rolul strategic al Politicii de Coeziune, care rămâne foarte aproape de inima noastră. (…) Consiliul va avea mandatele de a negocia cu Parlamentul European, pentru a ajunge la un acord și pentru a permite începerea noilor programe operaționale în timp util”, a spus Mînzatu, la Luxemburg.

Cu toate acestea, la debutul președinției române, fostul ministru Rovana Plumb preciza că Președinția română a Consiliului UE este pregătită să încheie un acord general parțial privind politica de coeziune până la 25 iunie 2019, o ambiție politică semnificativă dacă luăm în calcul faptul că Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie în contextul alegerilor europene și tranziției spre un nou ciclu legislativ, perioadă în care Consiliul UE nu a mai avut partener de legiferare.

Legătura dintre politica de coeziune și recomandările de țară a fost reconfirmată

În schimb, o dimensiune importantă în viitoarea politică de coeziune va fi legătura consolidată între pachetul legislativ care definește politica de coeziune pentru anii 2021-2027 și recomandările Comisiei Europene din cadrul Semestrului European, mecanismul care reprezintă un ciclu de coordonare a politicilor economice și bugetare în cadrul UE și care face parte din cadrul de guvernanță economică al Uniunii Europene.

La acest segment, țările UE au avut o dezbatere politică privind fondurile de coeziune pentru 2021-2027 în care au reafirmat consolidarea legăturii dintre politica de coeziune și recomandările de țară.

Potrivit acestui pachet legislativ, ”recomandările specifice de țară în 2019 vor fi un element cheie al programelor financiare pentru 2021-2027”, iar acestea vor fi subiectul ”unei revizuiri în 2025 în baza recomandărilor din 2024”.

De altfel, comisarul europeană Corina Crețu, prezentă la reuniune, a subliniat că o ”legătură mai puternică cu semestrul european este esențială pentru succesul politicii de coeziune și pentru reducerea disparităților dintre statele membre și dintre regiunile UE”.

Probleme pentru România?

În cazul în care recomandările din 2019 vor fi luate în calcul în definirea programului politicii de coeziune, situația este delicată în ce privește România.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a publicat recomandările specifice de ţară pentru 2019 din cadrul pachetului de primăvară al semestrului european în care a adresat un avertisment României cu privire la existenţa unei abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018.

Pentru România, Comisia Europeană are cinci recomandări în raportul prezentat miercuri. Acestea vizează, în special, corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.

În cele din urmă, săptămâna trecută, șefii de stat sau de guvern au salutat în concluziile Consiliului European de vară eforturile depuse de președinția României la Consiliul Uniunii Europene privind pachetul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027. Anul trecut, la Consiliul European de iarnă din decembrie 2018, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au solicitat președinției României la Consiliul Uniunii Europene să continue lucrările cu privire la viitorul CFM și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

#RO2019EU

Eurodeputat britanic din partidul lui Nigel Farage: Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să sărbătorim victoria Simonei Halep la Wimbledon

Published

on

© Simona Halep/ Facebook

Jake Pugh, un eurodeputat britanic din partidul Brexit al lui Nigel Farage, a felicitat performanța obținută de Simona Halep prin câștigarea turnelului de tenis de la Wimbledon, în timpul dezbaterii care a avut loc în plenul Parlamentului European privind rezultatele primei președinții a României la Consiliul UE.

Toată lumea se așteaptă ca partidul Brexit să facă discursurile cele mai populiste. În contextul președinției române a Consiliului care tocmai s-a încheiat vreau să o felicit pe Simona Halep pentru performanța ei deosebită de la Wimbledon în finala de sâmbătă. A fost o performanță de autocontrol, putere și precizie. Și mai important, a inspirat milioane de fete de la ea de acasă și din lume să participe mai mult la acest sport. Mândria colectivă a României în această performanță este o expresie clară a identității și a națiunii”, a spus Pugh.

© Brexit Party

Eurodeputatul a continuat însă criticând rezultatele președinției României la Consiliul UE, îndeosebi în ce privește întreg efortul european pentru constituirea unei apărări comune europene. 

Decât să celebrăm președinția română și succesele sale, haideți mai bine să o sărbătorim pe Simona Halep, simbol real al mândriei române”, a conchis acesta.

Simona Halep a devenit sâmbătă prima jucătoare de tenis din România care a câștigat turneul de mare șlem de la Wimbledon, cel mai vechi din lume, după ce a învins-o în finală pe sportiva americană Serena Williams, aceasta fiind a doua victorie a lui Halep într-un turneu de mare șlem, după câștigarea trofeului pe zgura de la Roland Garros.

Dezbaterea și votul privind candidatura Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene au intercalat o dezbatere a eurodeputaților cu prim-ministrul Viorica Dăncilă pe marginea rezultatelor președinției rotative a României, care s-a încheiat la 30 iunie, în aceeași zi în care a debutat summitul extraordinar al liderilor europeni la capătul căruia von der Leyen a fost nominalizată pentru șefia Comisiei Europene.

Prima președinție română a Consiliului UE se distinge prin adoptarea a 90 de dosare legislative pe parcursul primelor 100 de zile de mandat, în contextul în care Parlamentul European și-a încheiat activitatea la 18 aprilie 2019 pentru a intra în campania electorală privind alegerile din 23-26 mai.


Citiți și Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

Puteți citi pe larg despre prima președinție a României la Consiliul UE aici.

Cele 90 de dosare adoptate în timpul președinției române a Consiliului UE sunt următoarele: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei);

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending