Connect with us

NEWS

Ce scrie presa internațională despre revocarea Laurei Codruța Kovesi

Published

on

Guvernul român de stânga a obţinut plecarea şefei parchetului anticorupţie DNA Laura Codruţa Kovesi, revocată luni de către şeful statului, care s-a opus mult timp destituirii acestui magistrat, devenite imaginea puterii judiciare în această fostă ţară comunistă, comentează AFP. 

Mii de manifestanţi au defilat în România în semn de solidaritate cu procurorul, amintește agenţia franceză, preluată de presa franceză, inclusiv de ziarul Le Monde

Iohannis „a dat-o afară pe Kovesi în urma unor acuzaţii de abatere şi incompetenţă formulate împotriva acesteia de ministerul de resort, dar a îndemnat la continuarea luptei împotriva corupţiei”, relatează The Associated Press.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a demis procurorul șef de anticorupție Laura Codruta Kovesi, luni, pentru a onora o hotărâre a Curții Constituționale despre  Kovesi a spus că poate lăsa procurorii expuși intervenției politice”, notează Reuters. Publicația amintește că fostul șef al DNA a avut declarații de presă, susținând că „decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare: Va exista o subordonare discreționară a procurorilor șefi față de ministrul Justiției?”

„Președintele României îl destituie pe procurorul șef anticorupție”, titrează și Politico Europe.

New York Times, care citează Associated Press, scrie că „șeful procurorului anticorupție al României a fost concediat luni pentru acuzațiile de abatere și incompetență” venite din partea ministerului Justiției. Kovesi, care a fost lăudată pentru urmărirea penală a multor înalțil funcționari, a respins acuzațiile, precizează sursa citată. 

Guvernul a fost criticat de UE şi CoE în legătură cu reforma sa judiciară controversată şi o consolidare a controlului politic asupra procurororilor şi judecătorilor, notează EUObserver.com.

„Bătălie pentru putere: înfrângere amară pentru președintele României. Sub presiunea Guvernului, Klaus Iohannis a demis-o pe șefa parchetului anti-corupție”, relateaza Der Spiegel, în ediția sa online.

Citiți și: Mesajul Laurei Codruța Kovesi pentru societate după revocarea de către președintele Klaus Iohannis: “Corupția poate fi învinsă, nu abandonați”

Președintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a anunțat purtătorul de cuvânt al șefului statului, Mădălina Dobrovolschi.

„Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a afirmat constant, că respectă Constituția și legile țării și a acționat permanent în acest sens. Prin urmare, în executarea deciziei Curții Constituționale nr. 358/2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, astăzi, decretul de revocare  a doamnei Laura Codruța Kövesi din funcția de  procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție”, a spus Dobrovolschi într-o conferință de presă susținută la Palatul Cotroceni.

Pe 30 mai, Curtea Constituțională a motivat constatarea sa privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și ministrul Justiției Tudorel Toader privind revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și a precizat că șeful statului statului trebuie să o revoce din funcție pe Laura Codruța Kovesi.

Ulterior, în repetate, rânduri, președintele Klaus Iohannis a transmis că el va respecta Constituţia ”indiferent ce se întâmplă”. 

 

 

.

NEWS

Raport oficial: Nereguli grave în locurile unde sunt cazați angajații abatorului din Germania unde aproape 1.000 de români s-au infectat cu COVID-19

Published

on

© Tönnies Dialog/ Twitter

Ministrul sănătății din landul Renania de Nord-Westfalia, Karl-Josef Laumann, a atras atenția că s-au consemnat aproape 1900 de deficiențe la cazarea angajaților est-europeni de la abatorul Tonnies din Rheda-Wiedenbrueck, în urma unei inspecții, abator unde aproape 1.000 de români au fost infectați cu COVID-19, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit raportului prezentat de ministru în parlamentul landului, s-au constatat supraaglomerare, mucegai, pericol de cădere, scurgeri la acoperișuri, instalații sanitare ”catastrofale”, nereguli privind prevenirea incendiilor și lipsa dezinfectantului.

Peste 1500 de muncitori de la Toennies, marea majoritate din Bulgaria, Polonia și România, au fost depistați ca purtători de coronavirus.

Miercuri, la trei săptămâni după ce abatorul a fost închis, municipalitatea din Rheda-Wiedenbrueck a anunţat că a permis firmei să îşi reia treptat activitatea. Personalul administrativ – circa 400 de angajaţi – poate reveni la serviciu, dar compania a comunicat că iniţial va fi vorba doar de un număr mic de persoane. ”Mulţi dintre angajaţii noştri sunt încă în carantină”, a declarat agenţiei dpa purtătorul de cuvânt al Toennies, Andre Vielstaedte, în seara aceleiaşi zile.

Laumann a menționat că la finalul lunii mai au fost supuse insecției aproximativ 650 de clădiri, unde erau cazați 5.300 de oameni.

Oficialul german a informat că, din cauza deficiențelor structurale grave și a pericolelor pentru sănătate, patru apartamente au trebuit evacuate.

În ceea ce privește cazarea muncitorilor agricoli, cu precădere est-europeni, s-au constatat mai puține neajunsuri.

Laumann a precizat că inspecţiile au fost posibile doar în contextul epidemiei de COVID-19, în mod obişnuit autorităţile din subordinea sa neputând face astfel de verificări.

În acest context, premierul a cerut modificarea legislaţiei în această privinţă. Până la finalul lunii mai, 250 de unități agricole și clădiri unde erau cazați aproximativ 5.800 de muncitori sezonieri din acest domeniu au fost inspectate. În urma acestei verificări, s-au constatat aproximativ 170 de deficiențe minore.

Continue Reading

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending