Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ce se întâmplă în Parlamentul European? Opinia NEVICIATĂ de prejudecati a unui masterand SNSPA

Published

on

Robert LUPIȚU

Am avut ocazia să particip, în urma câștigării concursului „Studenți europeni la Strasbourg” organizat de către Biroul Grupului Partidului Popular European de la Bucureşti, la ultima sesiune plenară a PE în actualul mandat a avut loc la Strasbourg între 14-17 aprilie 2014. Este dificil să îți edifici o opinie obiectivă despre o instituție și valorile pe care le promovează numai din lecturi și în funcție de percepțiile celor care îți diseminează informațiile, însă această experiență m-a ajutat să îmi construiesc o părere privind ceea ce se întâmplă cu adevărat în Parlamentul European, și nu din textele pe care le-am studiat la nivel academic, ci din realitatea de zi cu zi.

IMG_0560
Acesta este o instituție fundamentală a Uniunii Europene, care de-a lungul timpului s-a aflat în centrul unor mari procese de schimbare. De la Adunarea Parlamentară a Comunitățiilor, la Parlamentul ales liber pentru prima oară în 1979, acesta s-a aflat într-o permanentă modificare a rolului său tocmai pentru a asigura legătura dintre popoarele Europei și valorile instituționale create. Tratatele Uniunii Europene au oferit din ce în ce mai multe prerogative acestei instituții, iar în conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona, acesta este pe picior de egalitate cu Consiliul de Miniștri, având rol de co-legislator (fosta procedură de co-decizie, actualmente procedura legislativă ordinară). Parlamentul European are un sediu: Strasbourg (locul de desfășurare al sesiunilor plenare) şi două puncte de lucru,la Bruxelles (locul unde se desfășoară activitatea pe comisii a PE) și la Luxemburg (locul unde se află secretariatul general).
Dincolo de aceste aspecte fundamentale, am reușit să observ că PE înseeamnă o instituție care reprezintă oamenii, popoarele, și cetățenii UE, reflectând astfel obiectivele existenței sale. Astfel că, povestea activităților PE începe și se termină cu oamenii, cei care lucrează în sesiuni, comisii, comitete, ședinte etc. pentru a transforma Uniunea într-un angrenaj mai bun, mai optim și mai oportun pentru cetățenii săi.
Există multe dileme în momentul în care te gândești la Parlamentul European, generate fie de opinia publică din țară, fie de politicieni. Recunosc că, studiind în acest domeniu nu am dilemele pe care urmează să le prezint, însă mulți dintre co-naționalii cu siguranță le au În primul rând, există tendința să-l asemeni cu parlamentul național și/ sau cu membrii acestuia, despre care nu întotdeauna ai cea mai bună opinie. Apoi, te miri de ce PE are trei sedii care cresc cheltuielile de funcționare ale acestuia și implicit bugetul de desfășurare al activităților sale. În același timp, când auzim prin presă declarațiile clișeice ale oficialilor români „ne impune Comisia, Parlamentul, Consiliul, Uniunea” sau „ne impune Bruxelles-ul”, unii români se gândesc cu scepticism la rolul și influența Uniunii asupra noastră.
Să le luăm pe rând. Cele trei zile pe care le-am petrecut în acea clădire, participând la sesiuni de informare, la discuții cu membrii ai PE și cu asistenții acestora și la ședințe ale grupurilor politice, un lucru l-am aflat cu certitudine: la Parlamentul European se lucrează și se muncește indiferent de naționalitate pentru binele comun al cetățenilor Uniunii. Acolo am avut oportunitatea să văd o atmosferă de lucru echilibrată, calmă, fără crispare, oficiali relaxați și preocupați să își realizeze task-urile. Este un peisaj contrastant în raport cu cel național. Nu degeabă, în cadrul PE discutăm despre un consensualism între grupurile politice, și nu o relație majoritate-opoziție. Astfel, vectorii de percepție se modifică începând de la relația grupurilor politice, care fiind una consensuală, se răsfrânge asupra modului de lucru în Parlamentul European.

Într-adevăr PE are trei puncte de lucru pentru care cheltuiește foarte mulți bani. La Luxemburg este secretariatul general, însă marea problemă o reprezintă sediul efectiv de lucru al membrilor Parlamentului. La Bruxelles se reunesc euro-deputații pe comisiile de specialitate timp de aproximativ trei săptămâni pe lună, în timp ce la Strasbourg vin doar o săptămână pe lună pentru sesiunea plenară. Pare bizar să îți imaginezi 766 de europarlamentari, împreună cu consilieri plus staff administrativ al PE care se mută pentru câteva zile într-un alt loc pentru a discuta aceleași probleme. De-a lungul anilor s-a pus problema definitivării sediului la Bruxelles, unde sunt și celelalte instituții ale UE, însă Franța s-a opus pe motivul că Strasbourg-ul este prevăzut ca sediu în tratat și este simbol al reconcilierii franco-germane. Un simbol care datează de mai bine de jumătate de veac, dar care 12 săptămâni într-un an se transformă într-un Stres-bourg care găzduiește sesiunile plenare ale Parlamentului.

Nu în ultimul rând, se trăiește cu ideea că instituțiile Uniunii și Bruxelles-ul ne impun lucruri pe care noi nu ni le dorim. Vizita la Strasbourg mi-a demonstrat încă o dată, dacă mai era cazul, că este complet eronat să gândim în acest fel, și mai ales este total greșit să dăm crezare acestor afirmații.În principiu, orice stat care aderă la Uniunea Europeană primește anumite drepturi în schimbul unor obligații prevăzute de tratat. În general, aceste obligații sunt respectarea statului de drept, stăvilirea corupției, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, programe de protecție socială, creșterea competitivității economice, parteneriate public-privat etc. Or, numai când rostești aceste obligații par a fi măsuri coercitive și pedepse, deoarece, în fapt, ele sunt prevederi menite să sprijine dezvoltarea durabilă a fiecărui stat membru și a cetățenilor săi. Astfel, Uniunea nu impune, ci doar amintește, dacă este cazul, îndeplinirea obiectivelor tratatului de aderare.
De asemenea, în timpul vizitei la PE cea mai des întâlnită afirmație a fost: „70-75% din legislația națională este decisă în Parlamentul European, de către membrii acestora”. Astfel activitatea PE, indiferent că e la Strasbourg sau Bruxelles, indiferent că este influențată de șapte grupuri politice, ea este realizată pentru bunul mers al societății europene.
Concluzia la care am ajuns în urma acestei oportunități de lucru și de observare a activităților PE este că în Parlamentul European se lucrează pentru binele cetățenilor Uniunii, indiferent de culoarea sau familia politică și se merită cu adevărat să participăm la vot pe 25 mai, oricare ar fi opțiunile noastre electorale.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (Renew Europe, USR PLUS) consideră că cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028 în condițiile unei guvernări stabile și a predictibilității economice și fiscale. 

„Ca perspectivă, cu o guvernare stabilă în care noi am seta niște reguli, la modul cel mai onest, cel mai devreme am putea să intrăm în 2026 în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, și apoi în zona euro în 2028. Acesta este cel mai optimist scenariu în condițiile în care nu mai avem prim-ministrul de astăzi, intrăm la guvernare și suntem lăsați să așezăm țara pe făgaș”, a afirmat Dragoș Pîslaru, la Timișoara, într-o dezbatere cu colegii eurodeputați din USR PLUS.

Aderarea la euro presupune, pe de o parte beneficiile totale legate de finanțare mai ieftină, de lipsa de volatilitate, deci o inflație mai scăzută, iar pe de altă parte, reducerea gradului de libertate de a interveni în economie prin deprecierea monedei naționale.

„În momentul în care economia românească are un șoc asimetric – de exemplu suferă de un lucru pe care ni-l provocăm numai noi, în România, știu eu, o criză politică, sau pur și simplu, din presiunea pe care o ai între niște orașe care încearcă să ducă stindardul dezvoltării economiei și o zonă rurală pauperă, săracă -, ajustările pe care tu le poți face astfel încât să reglezi bugetul și modul în care se derulează activitatea economică se pot face prin depreciere de monedă. Dacă noi de exemplu intrăm în zona euro și avem niște vulnerabilități – să zicem, economia României este în picaj, dar țările UE sunt în creștere -, politica nu poate să fie decât una unitară. Și atunci noi o să fim într-o țară care ar fi avut nevoie inclusiv de măsuri monetare personalizate și nu mai putem să le dăm. Adică politica, evident, s-ar face la Frankfurt, de către Banca Centrală Europeană”, a explicat eurodeputatul Renew Europe. 

Potrivit acestuia, momentul în care convergența reală, adică puterea de cumpărare a românilor, ar deveni cât de cât similară cu media la nivel european, atunci și dezavantajele de a avea șocuri asimetrice sunt mai scăzute.

Momentan, însă, România este „departe chiar și de intrarea în Mecanismul European al Ratelor de Schimb ERM II, pentru că noi nu avem  o predictibilitate cu privire la mersul economiei sau privire la scoaterea din sărăcie a populației”, a precizat Dragoș Pîslaru. „N-ai cum să aspiri să aderi la moneda euro fără să ai o disciplină. Monetar, să zicem că BNR-ul face cum face. Dar pe partea fiscală și de soliditate a finanțelor publice trebuie să ai o disciplină similară”, a subliniat acesta.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatului Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din PE, a adresat Comisiei Europene o întrebare, în baza procedurilor parlamentare de care dispune, pe marginea planului de relansare a turismului la nivel european.

„Situația epidemiologică a adus probleme serioase economiilor multor state din cauza restricțiilor de mișcare și de călătorie aplicate turiștilor. Multe state ale UE ale căror economii se bazau în proporție semnificativă pe turism estival, city break-uri sau vizite culturale au fost puternic impactate, iar o componentă afectată dramatic de această criză a fost sectorul HoReCa”, a scris deputatul într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Răspunsul formulat de Thierry Breton, comisarul european pentru piaţă internă este următorul: 

„Comisia recunoaște pe deplin importanța sectorului hotelier pentru ecosistemul turistic al UE și pentru economia UE. Comisia a prezentat mai multe măsuri pentru a contribui la relansarea sectorului ospitalității. Printre altele:

1) măsuri specifice care au fost sau pot fi utilizate în sectorul ospitalității: Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE); Cadrul temporar privind ajutoarele de stat a intrat în vigoare până la 31 decembrie 2021 și permite statelor membre să își sprijine în mod eficace economia în timpul pandemiei; Posibilitatea ca statele membre să aplice cote reduse de TVA pentru serviciile hoteliere și alte servicii legate de turism; „Marca europeană de siguranță privind COVID-19 în domeniul turismului”, emisă la cererea Comisiei de către Comitetul European de Standardizare, care enumeră măsurile de siguranță pentru sectorul hotelier și alte sectoare turistice în vederea restabilirii încrederii călătorilor și a accesului la o gamă largă de fonduri UE, astfel cum se menționează în „Ghidul online privind finanțarea UE pentru turism”.

2) măsuri de relansare a călătoriilor de care beneficiază indirect sectorul ospitalității: Certificatul digital al UE privind COVID, care facilitează relansarea călătoriilor de agrement și de afaceri. Propunerea de modificare a Recomandării Consiliului privind călătoriile neesențiale către UE, care permite călătorilor din țări terțe care dețin o dovadă a vaccinării complete să călătorească în UE; Propunerea de modificare a Recomandării 2020/1475 a Consiliului privind o abordare coordonată a restricționării liberei circulații ca răspuns la pandemia de COVID-19 și a aplicației „Re-open EU”, care îi ajută pe cetățeni să își planifice călătoriile de afaceri și de agrement.”

Continue Reading

PPE

Manfred Weber, liderul Grupului PPE: Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine. Acestea rămân principiile noastre călăuzitoare

Published

on

© European People's Party/ Flickr

Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine iar acestea rămân principiile noastre călăuzitoare, a transmis președintele Grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, Manfred Weber, într-o intervenție susținută la runiunea PPE de la Roma.

Popularii europeni au dezbătut alături de președintele Conferinței Bishops din Europa, cardinalul Jean – Claude Hollerich, și secretarul de stat, cardinalul Pietro Parolin, despre viitorul Europei și despre creștin-democrație.

Cu acest prilej, Weber a atras atenția că ”populiștii încearcă să ne dezbine folosind credința creștină și crucea.”

”Vedem o divizare în Europa. Creștin-democrații se opun naționalismului, sunt pragmatici”, a completat președintele Grupului PPE din Parlamentul European.

Popularii europeni s-au reunit la Roma în perioada 20-22 septembrie pentru a discuta despre mai multe teme de interes la nivelul UE, precum agricultura, migrația, locurile de muncă și viitorul Europei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

SUA8 hours ago

SUA și Franța dezamorsează criza submarinelor: Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări. SUA recunosc importanța unei apărări europene complementare cu NATO

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Criza submarinelor. De la Washington, Boris Johnson încearcă să-l calmeze pe Emmanuel Macron în “frangleză”: “E timpul să își revină. Donnez-moi un break”

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

CHINA12 hours ago

Sondaj ECFR: Europenii cred că un nou Război Rece este în desfășurare între SUA și rivalii China și Rusia și văd “UE drept cel mai de nădejde aliat al Americii”

Daniel Buda12 hours ago

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda privind sprijinirea turismului în UE

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană a adoptat propunerea privind îmbunătățirea instrumentului comercial unilateral care facilitează accesul la piața unică a produselor din țările cu venituri mici

MEDIU13 hours ago

Octavian Berceanu: Prioritatea mea nu se schimbă. Voi milita în continuare pentru protejarea mediului

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană propune revizuirea normelor UE în materie de asigurări pentru a favoriza investițiile pe termen lung ale societăților de asigurări în redresarea Europei

ONU7 hours ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru11 hours ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU11 hours ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI14 hours ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU21 hours ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL1 day ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI5 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA5 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending