Connect with us

COMISIA EUROPEANA

CE trimite România în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea obligației de transpunere a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia a decis joi să trimită România, Cehia, Irlanda, Slovacia și Spania în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de transpunere a Directivei revizuite a  audiovizuale (DSMAV), solicitând impunerea de sancțiuni financiare în conformitate cu articolul 260 alineatul (3) din TFUE, informează comunicatul oficial

DSMAV reglementează coordonarea la nivelul UE a legislației naționale privind toate serviciile mass-media audiovizuale. Cea mai recentă revizuire a DSMAV a fost efectuată în 2018.

DSMAV revizuită prevede standarde la nivelul UE privind conținutul media pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, fie acestea transmisii de televiziune tradiționale sau servicii la cerere, precum și pentru platformele de partajare a materialelor video. Noile norme ale UE vizează crearea unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai divers.

Acestea consolidează protecția publicului, acordând o atenție specială siguranței celor mai vulnerabile persoane, cum ar fi minorii, extind normele privind conținutul ilegal și dăunător la platformele de partajare a materialelor video și promovează diversitatea culturală în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale. În plus, directiva a introdus cerințe suplimentare privind independența autorităților naționale de reglementare în domeniul mass-mediei.

Statele membre trebuiau să transpună această directivă și să îi comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până la 19 septembrie 2020. În absența adoptării normelor naționale relevante, în noiembrie 2020, Comisia a trimis unui număr de 23 de state membre scrisori de punere în întârziere, urmate de nouă avize motivate în septembrie și două în noiembrie 2021. Până în prezent, statele membre enumerate mai sus nu și-au îndeplinit obligația de a transpune integral DSMAV și de a comunica măsurile de punere în aplicare a acesteia. În consecință, Comisia a decis astăzi să trimită aceste cazuri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Din cauza transpunerii întârziate, este posibil ca cetățenii și întreprinderile din Cehia, Irlanda, România, Slovacia și Spania să nu fie în măsură să beneficieze de toate dispozițiile directivei, care:

  • creează condiții de concurență echitabile pentru diferitele tipuri de servicii mass-media audiovizuale;
  • garantează independența autorităților naționale de reglementare în domeniul mass-mediei;
  • mențin diversitatea culturală, de exemplu prin impunerea obligației ca operele europene să reprezinte cel puțin 30 % din oferta de servicii video la cerere;
  • protejează copii și consumatorii în general prin instituirea de norme, de exemplu pentru asigurarea protecției minorilor împotriva conținutului dăunător din mediul online, inclusiv în cazul serviciilor video la cerere, și prin consolidarea protecției acestora în ceea ce privește comunicările comerciale audiovizuale și
  • combat ura rasială, religioasă sau de orice altă natură prin consolidarea normelor menite să lupte împotriva incitării la violență sau la ură și a instigării publice la săvârșirea de infracțiuni de terorism.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană pune bazele unui parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Vicepreședintele pentru relații interinstituționale și prospectivă, Maroš Šefčovič, se află în Norvegia, luni, 26 iunie, pentru a deschide calea către un parteneriat strategic între UE și Norvegia în domeniul bateriilor și al materiilor prime critice.

Conform celor prezentate în declarația sa comună cu ministrul comerțului și industriei, Jan Christian Vestre, Norvegia va participa la Alianța Europeană a Bateriilor și la Academia Europeană a Bateriilor. De asemenea, cele două părți vor explora noi oportunități de afaceri, vor crea proiecte privind bateriile și materiile prime și vor intensifica cercetarea și inovarea, inclusiv printr-o serie de evenimente comune.

„Pe măsură ce UE se pregătește să accelereze tranziția ecologică și digitală, stimularea cooperării noastre cu Norvegia are o valoare strategică. Prin integrarea lanțurilor noastre valorice de baterii și materii prime, cu accent pe durabilitate și circularitate, vom stimula reziliența ambelor noastre economii. Acest lucru va contribui, de asemenea, la aprofundarea parteneriatului nostru strâns, bazat pe Acordul Economic European”, a declarat vicepreședintele Maroš Šefčovič

Citiți și Thierry Breton propune soluții pentru consolidarea accesului UE la materii prime pentru a asigura atingerea neutralității climatice în transport

Evenimentul de astăzi marchează o etapă importantă, care are loc la numai patru luni după ce ideea unei alianțe ecologice UE-Norvegia a fost prezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de prim-ministrul Norvegiei, Jonas GahrStøre. În cadrul întâlnirii cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, vicepreședintele Šefčovič a apreciat angajamentul guvernului norvegian față de Acordul privind SEE, salutând totodată lansarea recentă a negocierilor UE-SEE privind mecanismul financiar pentru perioada 2021-2027, care vizează reducerea disparităților economice și sociale, în conformitate cu tranzițiile gemene.

Citiți și UE își consolidează parteneriatul energetic cu Norvegia pentru a crește independența față de Rusia și pentru reducerea prețurilor la energie

De asemenea, acesta se va întâlni cu ministrul energiei, Terje Aasland, va participa la o masă rotundă cu reprezentanți ai industriei norvegiene de baterii și materii prime și va vizita instalația Hydrovolt din Fredrikstad.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Declarație UE-SUA adoptată la summitul G7: “Ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei” ca răspuns la “coerciția energetică a Rusiei”

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat luni, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică”, fiind a treia astfel de acțiune politică din partea Statelor Unite și Comisiei Europene de la începutul anului. După ce în luna ianuarie Biden și von der Leyen au adoptat o declarație privind un “plan de urgență” pentru aprovizionarea cu energie a Europei dacă Rusia invadează Ucraina, iar în luna martie au decis să înființeze un grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei, cei doi lideri au statuat, în Bavaria, că “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

“În urma noii invazii în Ucraina, Rusia continuă să folosească gazele naturale ca armă politică și economică. Coerciția energetică a Rusiei a exercitat presiuni asupra piețelor energetice, a crescut prețurile pentru consumatori și a amenințat securitatea energetică globală. Acest lucru a fost demonstrat cel mai recent de întreruperile acute, motivate politic, ale aprovizionării cu gaze naturale a mai multor state membre ale Uniunii Europene. Aceste acțiuni nu fac decât să sublinieze importanța eforturilor depuse atât de Statele Unite, cât și de Comisia Europeană pentru a pune capăt dependenței noastre de energia rusă. De asemenea, lucrăm împreună pentru a găsi modalități de a reduce și mai mult veniturile Rusiei provenite din energie în lunile următoare, pentru a reduce și mai mult capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul neprovocat din Ucraina. Aceste acțiuni sunt pași importanți, necesari și imediați pe care îi putem face, dar recunoaștem, de asemenea, că enormitatea provocării este semnificativă”, au consemnat von der Leyen și Biden, după ce în luna martie au anunțat un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc prin care SUA vor majora livrările de gaz natural lichefiat către UE.

Cei doi au amintit că, pentru a face față provocării și pentru a sprijini eforturile Europei, UE și SUA înființat la 25 martie 2022 Grupul operativ privind securitatea energetică europeană.

De atunci, Statele Unite și Comisia Europeană au făcut pași importanți în direcția reducerii dependenței Uniunii Europene de combustibilii fosili ruși prin diminuarea cererii de gaze naturale, prin cooperarea în domeniul tehnologiilor de eficiență energetică și prin diversificarea aprovizionării cu energie. Statele Unite și Comisia Europeană iau, de asemenea, măsuri decisive pentru a reduce cererea globală de combustibili fosili, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu obiectivul nostru comun de a avea emisii nete zero cel târziu până în 2050.

Grupul operativ s-a întâlnit în mod regulat pentru a discuta opțiunile de reducere a cererii de gaze naturale în Europa și s-a întâlnit, de asemenea, cu părțile interesate cheie pentru a promova implementarea pompelor de căldură, a termostatelor inteligente și a soluțiilor de răspuns la cererea de energie.

“Vom încuraja statele membre și companiile europene și americane să atingă un obiectiv inițial de a implementa în acest an cel puțin 1,5 milioane de termostate inteligente care să economisească energie în gospodăriile europene. În zilele următoare, ne vom reuni din nou cu statele membre și cu părțile interesate pentru a discuta recomandări de politici concrete în vederea accelerării implementării și a producției de termostate inteligente și de pompe de căldură, în încercarea de a garanta că oferta de soluții-cheie pentru eficiență energetică se dezvoltă pentru a răspunde cererii în creștere”, au subliniat Biden și von der Leyen, în aceeași zi în care statele UE au adoptat regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în Uniunea Europeană vor fi pline înainte de sezonul de iarnă.

De asemenea, arată cei doi lideri, “ne asociem pentru a diversifica aprovizionarea cu energie a Europei”.

În timp ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către mai multe state membre ale UE, Statele Unite și alți producători au intervenit. Din martie, exporturile globale de GNL către Europa au crescut cu 75 % față de 2021, în timp ce exporturile de GNL din SUA către Europa aproape că s-au triplat.

Pentru a facilita aceste eforturi, Comisia Europeană și statele membre, în conformitate cu un mandat acordat de Consiliul European în martie 2022, au înființat Platforma energetică a UE pentru a coordona măsurile de asigurare a unor surse de energie fiabile și diversificate pentru UE, inclusiv prin achiziționarea comună voluntară de gaze prin conducte, GNL și hidrogen. De asemenea, Comisia a înființat prima Platformă energetică regională pentru Europa de Sud-Est pentru a sprijini diversificarea gazelor naturale în regiunea care depinde în mod tradițional de aprovizionarea din Rusia. Statele Unite sunt un partener-cheie pentru diversificarea durabilă a aprovizionării cu gaze a acestei regiuni și a altor state membre ale UE grav afectate, inclusiv prin sprijinirea reducerii cererii și accelerarea tehnologiilor curate.

Ținând seama de impactul asupra mediului al producției și consumului de GNL, Statele Unite și Comisia Europeană își vor intensifica cooperarea în vederea reducerii emisiilor de metan, pentru a se asigura că schimburile comerciale de GNL dintre UE și SUA sunt aliniate la domeniul de aplicare al unui standard de măsurare, raportare și verificare a emisiilor de metan acceptat la nivel internațional, depunând în același timp eforturi pentru a reduce ventilarea și arderea în gaze naturale în cadrul producției de gaze naturale și scurgerile de metan în lanțul de transport și de aprovizionare cu GNL. De asemenea, ne vom continua cooperarea în ceea ce privește reducerea emisiilor de metan la nivel global. Cel mai recent, lansarea în comun cu alte 11 țări a Pactului global privind promisiunea privind metanul – Calea energetică, care va avansa atât progresul climatic, cât și securitatea energetică la nivel internațional.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE mobilizează rezerve de urgență din România și alte cinci țări membre pentru a trimite în Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară

Published

on

© European Union, 2022/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană și-a mobilizat noile rezerve rescEU pentru amenințări chimice, biologice, radiologice și nucleare în urma unei cereri din partea guvernului Ucrainei.

Potrivit unui comunicat al instituției, printre echipamentele furnizate de UE se numără 300.000 de costume de protecție specializate, 5.600 de litri de substanțe de decontaminare și 850 de echipamente pentru operațiuni de decontaminare.

Întrucât spitalele din Ucraina au nevoie urgentă de echipamente medicale, UE donează, de asemenea, monitoare pentru pacienți, pompe de perfuzie și aparate pentru respirație artificială, precum și echipamente de protecție pentru personalul medical, cum ar fi măști și halate.

Cu o valoare financiară totală de 11,3 milioane de euro, această asistență va fi furnizată Ucrainei din stocurile de urgență ale UE găzduite de România, Ungaria, Suedia, Germania, Grecia și Danemarca.

”Războiul nejustificat pornit de Rusia și atacurile asupra unităților de asistență medicală afectează puternic sistemul de sănătate din Ucraina. În ultimele patru luni am lucrat în permanență pentru a asigura o reacție rapidă a UE la solicitările Ucrainei de echipamente specifice și de materiale umanitare. 30 de țări au donat deja echipamente Ucrainei prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE, dar, având în vedere nevoile medicale imense cauzate de războiul în curs, am mobilizat rezervele strategice rescEU. Sunt în drum spre Ucraina echipamente medicale și echipamente adaptate situațiilor de urgență chimică, biologică sau nucleară. Spitalele și personalul medical din Ucraina lucrează sub o presiune imensă și trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a le pune la dispoziție instrumentele necesare pentru a salva vieți”, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE se află în contact permanent cu autoritățile ucrainene pentru a oferi asistență suplimentară pe baza nevoilor specifice indicate de Ucraina.

În urma activării mecanismului de protecție civilă al UE, rescEU oferă un nivel suplimentar de protecție și asigură un răspuns mai rapid și mai cuprinzător la dezastre.

Rezerva rescEU este finanțată în proporție de 100 % de UE, iar Comisia Europeană menține, în strânsă cooperare cu țara care găzduiește rezerva, controlul asupra funcționării acesteia. În caz de urgență, rezerva rescEU oferă asistență tuturor statelor membre ale UE și statelor participante la mecanism și poate fi implementată, de asemenea, în țările vecine ale UE.  

Pentru a îmbunătăți pregătirea și răspunsul UE la riscurile pe care le reprezintă, pentru sănătatea publică, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN), Comisia dezvoltă rezerve strategice de capacități de răspuns prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Printre acestea se numără stocuri care includ produse și echipamente medicale și pentru incidente CBRN.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 min ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA17 mins ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA24 mins ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

U.E.1 hour ago

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

ROMÂNIA2 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

SUA2 hours ago

Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

ROMÂNIA3 hours ago

81 de ani de la Pogromul din Iași. Klaus Iohannis: Doar prin asumarea onestă a trecutului putem dezvolta o societate care să se opună încercărilor de negare a Holocaustului

G73 hours ago

Cancelarul german, poziție tranșantă: În relațiile cu Rusia nu putem reveni la perioada de dinainte de invazia în Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

ROMÂNIA3 hours ago

Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

ROMÂNIA2 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO23 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending