Comisarul European pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, joi, la Sofia, că în urmă cu două zile a propus Consiliului să stabilească în acest an data la care să se elimine controalele interne la frontierele terestre pentru România şi Bulgaria.

Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson au participat, la Sofia, la o întâlnire cu ministrul de interne bulgar, Kalin Stoyanov, cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.

“Această propunere va fi discutată în cadrul următorului Consiliu din iunie. Şi ştiu că este o prioritate şi pentru preşedinţia belgiană. Vreau să vă spun că am avut un schimb foarte constructiv de opinii, unde ambii miniştri, Stoyanov şi Predoiu, au vorbit despre îmbunătăţirile realizate atât în Bulgaria, cât şi în România. De asemenea, am observat, prin diferite misiuni de fact-finding şi evaluări ale Comisiei, că aceste două ţări, Bulgaria şi România, sunt de fapt mai bine pregătite să respecte toate cerinţele Schengen decât unele dintre celelalte state membre”, a spus comisarul european, potrivit Agerpres.

Comisia Europeană a publicat în această săptămână raportul anual privind Schengen, subliniind “măsurile istorice luate” pentru completarea spațiului de liberă circulație cu România și Bulgaria, începând cu eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime de la 31 martie 2024. Raportul precizează că pentru eliminarea controalelor la frontierele interne terestre cu Bulgaria şi cu România este necesară o decizie suplimentară a Consiliului.

În același timp, raportul privind viitorul pieței unice întocmit de fostul prim-ministru italian Enrico Letta și care a fost dezbătut de liderii celor 27 de state membre ale UE într-un summit special la Bruxelles consideră necesară stabilirea unui termen, în acest an, pentru ridicarea controalelor terestre între Bulgaria, România și restul statelor din spațiul de liberă circulație Schengen.

La 31 martie 2024, România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne vor fi eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată.

La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni. În ceea ce privește țara noastră, eliminarea controalelor la granițele aeriene și maritime cuprinde cele 17 aeroporturi din țară și cele 4 porturi maritime din județul Constanța.

Consiliul Uniunii Europene va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen. Atât Bulgaria, cât și România, și-au manifestat ca obiectiv primordial convenirea unei decizii cât mai curând posibil.

Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni. Ceea ce a început ca proiect interguvernamental între cinci state membre în 1985 – Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Țările de Jos – s-a extins treptat pentru a deveni, în prezent, cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Spațiul Schengen nu doar că facilitează libera circulație a persoanelor, fără controale la frontierele interne, ci aduce beneficii majore și economiei europene.

Uniunea Europeană are nevoie de “un nou pact european pentru competitivitate”, “ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții, au stabilit cei 27 de lideri ai statelor membre la capătul unui Consiliu European special, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, dezbatere impulsionată de prezentarea de către fostul premier italian Enrico Letta a unui raport privind viitorul pieței unice, un document solicitat de instituțiile UE ca punct de plecare pentru noi decizii privind transformarea economică a Europei.

“Baza noastră economică și de securitate a fost prea dependentă de surse externe, ceea ce ne afectează competitivitatea și influența. Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului pe care l-a prezidat.

Într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a precizat că acest pact trebuie bazat pe o piață unică puternică, pe politică industrială puternică, pe o veritabilă Uniune energetică, pe investiții masive prin Uniunea piețelor de capital și Banca Europeană de Investiții, pe tranziția digitală și verde și pe o reglementare mai bună și mai inteligentă, fără birocrație.

Follow the press conference after the Special European Council #EUCO ↓ https://t.co/aTy2Qo1lyU

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 18, 2024

Potrivit lui Charles Michel, piața unică este “cea mai valoroasă resursă a noastră”, acesta reiterând cele expuse cu o zi în urmă, la anunțarea raportului Letta privind viitorul pieței unice. Piața unică “nu este un proiect tehnic, ci unul politic”.

“Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a insistat el.

Totodată, o dimensiune importantă a acestor discuții, elaborată pe parcursul mai multor summit-uri europene în ultimii ani, este cuprinsă în consolidarea Uniunii piețelor de capital.

Michel a arătat că în UE există economii private în valoare de 33 000 de miliarde de euro. El a apreciat că trebuie identificate modalități de a le canaliza către companiile europene.

“Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea acordată întreprinderilor nou-înființate din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este următorul: Uniunea piețelor de capital Uniunea piețelor de capital este IRA-ul nostru european“, a mai spus el, într-o aluzie la Legea americană privind reducerea inflației, adoptată în SUA în 2022 sub forma unui mega-program de subvenții masive pentru stimularea economiei americane și pe care liderii europeni l-au întâmpinat cu protest și l-au perceput ca un risc cu potențial destabilizator pentru competitivitatea economică europeană.

Our economic and security base has been too dependent on external sources, which affects our #competitiveness, & influence.
We need a New Deal for Europe on Competitiveness, based on:

📍Strong Single Market;
📍Strong industrial policy, with a true Energy Union;
📍Massive… pic.twitter.com/QehmmoNrQj

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 18, 2024

Companiile din UE ar putea obține 470 de miliarde de euro anual în plus de pe piețele de capital

Concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne subliniază că investițiile în sectoare strategice și infrastructuri cheie necesită o combinație de finanțare publică și privată care să lucreze împreună.

Astfel, pe lângă bugetul UE și puterea financiară a Băncii Europene de Investiții, liderii au stabilit că aprofundarea Uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat.

“Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare. Accesul la capital, inclusiv la capitalul de risc și de creștere, ar trebui, de asemenea, să fie facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate”, se arată în concluziile adoptate.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat că firmele din UE ar putea obține anual 470 de miliarde de euro în plus de pe piețele de capital.

“Prin urmare, trebuie să îmbunătățim accesul la capital. Trebuie să reducem costul energiei, care ne afectează competitivitatea. Să abordăm problema lipsei de competențe. Și să ne continuăm activitatea în favoarea unui comerț deschis și echitabil”, a subliniat ea.

De altfel, șefa Comisiei și premierul belgian, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, au organizat ulterior o conferință de presă alături de Enrico Letta, autorului raportului care a servit drept bază de discuție.

Our Union’s competitiveness and single market start from a strong base.

Now, we need to transform this into sustainable long-term growth.

I see four major areas for action ↓ https://t.co/mZjCGV8hW8

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 18, 2024

În opinia ei, raportul lui Letta reprezintă punctul de plecare pentru a adapta politicile UE la schimbările mediului intern și extern.

Reacțiile liderilor UE. Cum se poziționează România

Discuțiile privind transformarea pieței unice și rolul Uniunii Piețelor de Capital au determinat și reacții diferite din partea liderilor UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că discuțiile privind Uniunea Piețelor de Capitol au generat  “o dezbatere foarte lungă pentru că avem poziții de plecare care sunt divergente, dar este, de asemenea, o bătălie esențială dacă vrem să reușim în etapele următoare”.

Președintele francez a declarat că liderii au convenit asupra “unei metode, a unor principii și a unui calendar” pentru a face progrese în acest dosar, adăugând că acesta va fi discutat la următoarea reuniune a liderilor din iunie. Macron a adăugat că armonizarea normelor fiscale ale țărilor UE nu a făcut parte din dezbatere și a spus că discuția a permis “ridicarea ambiguităților” cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Piețelor de Capital.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că ipsa unei uniuni a piețelor de capital ar putea fi cauza creșterii economice scăzute a UE. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Scholz dorește să adauge uniunea piețelor de capital pe lista de priorități, subliniind că competitivitatea pe piețele globale este de “importanță centrală” pentru UE.

Atunci când “capitalul este colectat”, este, de asemenea, mai ușor de evaluat unde sunt “bunele oportunități de investiții”, a spus el. “Condițiile-cadru similare duc la o interacțiune mai ușoară” între statele membre, deoarece sunt eliminate barierele, a adăugat el.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte s-a declarat în favoarea ideii lui Enrico Letta de a acorda UE mai multă putere pentru a supraveghea piața internă și a elimina barierele economice dintre țările UE.

“Piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează raportul lui Letta

“Când este vorba despre piața unică, suntem întotdeauna dispuși să facem acest lucru dacă există un argument corect”, s-a poziționat Rutte.

În ceea ce privește România, rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii dintre liderii UE.

În concluziile lor, liderii au transmis că vor examina periodic progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele de consolidare a competitivității Uniunii, de asigurare a rezilienței economice a acesteia și de realizare a întregului potențial al pieței unice.

Astfel, în cadrul reuniunii sale din iunie 2024, Consiliul European va examina progresele înregistrate și va discuta măsuri suplimentare pentru a aprofunda Uniunea piețelor de capital.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice. Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

Tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.

Rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis la summitul special al Consiliului European de la Bruxelles, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, unde cei 27 de șefi de stat sau de guvern au purtat o discuție aprofundată cu privire la instituirea unui nou „Pact european pentru competitivitate”, inclusiv în lumina prezentării de către Enrico Letta a elementelor din raportul său privind viitorul pieței unice.

Potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială, șeful statului a pledat pentru o abordare integrată a competitivității, care să consolideze rolul esențial al pieței unice, complementar cu necesitatea de a menține creșterea sustenabilă și incluzivă a productivității în Europa, în vederea asigurării prosperității și a rezilienței pe termen lung.

De asemenea, Klaus Iohannis a arătat că noile decizii ar trebui să asigure aprofundarea pieței unice pe baza principiilor coeziunii, conectivității și convergenței economice și sociale și să ducă la reducerea decalajelor de dezvoltare, productivitate și inovare, atât în interiorul Uniunii, cât și în raport cu alte state.

Liderul de la Cotroceni a pledat, în context, pentru “rolul prioritar pe care politica de coeziune trebuie să îl dețină în continuare” și, în general, pentru necesitatea măsurilor de sprijin care să acompanieze procesul transformativ al societății și economiei europene.

Citiți și Raportul privind viitorul pieței unice prezentat liderilor UE cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră

De asemenea, șeful statului a reiterat importanța asigurării condițiilor de concurență echitabilă, inclusiv în interiorul Uniunii, respectarea specificităților naționale, a simplificării și a reducerii poverii administrative ca priorități orizontale.

În acest sens, Iohannis “a pus accent pe necesitatea eliminării oricăror bariere în funcționarea pieței unice, ca pilon al competitivității, inclusiv prin raportare la cele patru libertăți de circulație, aspect deosebit de important în contextul procesului de aderare a României la spațiul Schengen, respectiv a eforturilor de ridicare cu celeritate a controalelor la frontierele terestre“, arată Administrația Prezidențială.

Șeful statului a evidențiat și necesitatea unei politici industriale incluzive, care să asigure păstrarea și creșterea producției în Europa, să valorifice potențialul fiecărui stat membru și care să beneficieze de toate formele de energie cu emisii reduse de carbon, inclusiv energia nucleară. În context, a subliniat importanța unei Uniuni a Energiei consolidate inclusiv prin asigurarea interconexiunilor dintre statele membre și cu cele din vecinătate.

De asemenea, președintele Klaus Iohannis a susținut “rolul pe care agricultura europeană îl deține ca instrument de promovare a competitivității europene, evidențiind nevoia unui cadru de sprijin puternic, stabil și previzibil pentru producătorii agricoli”, a unor instrumente flexibile și adaptate la noile realități, reiterând, totodată, că Uniunea trebuie să rămână rezilientă în ceea ce privește securitatea alimentară și să continue să joace un rol de lider global în comerțul cu produse agricole.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

În procesul de reflecție asupra noului Pact european pentru competitivitate, liderii europeni au evidențiat necesitatea unor măsuri substanțiale pentru aprofundarea Pieței Unice, avansarea Uniunii piețelor de capital, punerea în aplicare a unei politici industriale eficiente, încurajarea cercetării și inovării, finalizarea Uniunii Energiei, asigurarea circularității resurselor și materiilor prime, sprijinul pentru transformarea digitală la nivelul mediului de afaceri, al administrației și al întregii societăți, crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, precum și urmărirea unei politici comerciale ambițioase, robuste, deschise și sustenabile. În același timp, liderii au subliniat importanța unui cadru de reglementare coerent și au invitat Comisia Europeană să reducă povara administrativă asupra companiilor și a administrațiilor naționale și să prevină reglementarea excesivă. 

Liderii au reliefat importanța strategică a asigurării competitivității și rezilienței sectorului agricol european și a măsurilor de sprijin pentru fermieri în abordarea provocărilor cu care aceștia se confruntă.