Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Cecilia Malmstrom: Sclavia din Europa trebuie oprită

Published

on

”Traficanţii de persoane câştigă teren şi utilizează noi metode, în schimb puţini dintre aceştia sunt aduşi în faţa justiţiei. Acum este momentul ca UE să-şi îmbunătăţească şi mai mult instrumentele pentru a proteja victimele şi a pedepsi vinovaţii” este de părere Comisarul european pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström, potrivit RomaniaLibera.ro.

Potrivit sursei citate, aceasta scrie:

Europa este din ce în ce mai unită în acţiunile întreprinse pentru a combate această formă de sclavie a timpurilor noastre – traficul de persoane -, însă în cadrul acestui comerţ condamnabil apar noi tipare. Copiii exploataţi de grupurile de infractori din întreaga Europă se confruntă cu un risc sporit de a fi încă o dată victime ale traficului de persoane atunci când devin adulţi. Tot mai frecvent, ţinta o reprezintă persoanele cele mai vulnerabile din societăţile noastre, cum ar fi persoanele cu handicap, femeile care încearcă să scape de violenţa domestică sau copiii lăsaţi în ţară de părinţi care lucrează în străinătate. Deşi majoritatea victimelor sunt femei, traficanţii nu fac deosebire – bărbaţii sunt obligaţi la munci grele, copiii sunt forţaţi să cerşească şi să fure, fetele şi băieţii deopotrivă sunt exploataţi sexual.

Aceste lucruri se întâmplă tot mai des în interiorul ţărilor UE şi între acestea, acum fiind momentul ca Europa să acţioneze şi să-şi asume responsabilitatea. Astăzi, Comisia Europeană prezintă o strategie pe cinci ani de colaborare în scopul eradicării traficului depersoane. Strategia pune în legătură şi mai strânsă forţele pozitive ale Europei şi plasează victimele în centrul atenţiei.

Cristina din România a fost obligată să se căsătorească la vârsta de 13 ani. A fost adusă în Spania şi Belgia să cerşească în stradă, înainte de a reuşi să scape de răpitorii săi. Lui Mark, un şomer britanic în vârstă de douăzeci şi ceva de ani, i-au fost oferite un loc de muncă şi cazare gratuită în Suedia, însă a sfârşit prin a munci în condiţii asemănătoare sclaviei. Sophie, în vârstă de 18 ani, tot din Regatul Unit, a plecat în Italia cu un prieten, care apoi a vândut-o la aproape 30 de bărbaţi zilnic. Există multe alte astfel de victime – sute de mii în UE şi câteva milioane în întreaga lume.

În aceste condiţii, este descurajant de constatat că rareori cazurile de trafic de persoane ajung în faţa instanţelor de judecată din ţările europene şi că numărul condamnărilor în rândul traficanţilor a scăzut în ultimii câţiva ani, de la aproximativ 1.500 de condamnări în 2008 la 1.100 doi ani mai târziu. În această situaţie, fiecare ţară din UE – nu în ultimul rând România – are o responsabilitate majoră de a se asigura că acestor probleme li se acordă atenţia cuvenită.

Traficul transfrontalier de persoane este un domeniu în care beneficiile unei cooperări la nivel european pot fi cu uşurinţă recunoscute. În ciuda crizei economice şi a greutăţilor cu care se confruntă Uniunea Europeană, ne unesc valori comune, cum ar fi apărarea drepturilor omului şi protejarea persoanelor vulnerabile din societăţile noastre. Nu trebuie să pierdem din vedere aceste valori, indiferent de criza actuală. Europenii sunt de acord în această privinţă. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru, 93% din aceştia consideră că este important ca UE să coopereze pentru a combate traficul de persoane.

Acesta este motivul pentru care trebuie să ne intensificăm eforturile, să ne îmbunătăţim instrumentele şi să tragem învăţăminte din evoluţiile ultimilor ani. Printre priorităţile din strategia pe care Comisia Europeană o prezintă astăzi se numără urmărirea mai multor infractori în justiţie, sprijinirea victimelor prin toate mijloacele disponibile, înţelegerea noilor tipare şi tendinţe. Autorităţile de aplicare a legii din fiecare ţară UE ar trebui să înfiinţeze unităţi naţionale speciale pentru combaterea traficului de persoane. Acestea vor funcţiona ca puncte de contact în cazul în care, de exemplu, autorităţi din altă ţară au nevoie de ajutor pentru o investigaţie aflată în desfăşurare. Vor fi create echipe comune de anchetă, alcătuite din reprezentanţi ai statelor membre ale UE şi ai Europol, autoritatea poliţienească europeană.

În ceea ce priveşte activitatea poliţiei, este mai important decât oricând să se înceapă urmărirea „traseului banilor” – şi anume, să se strângă elemente de probă prin investigarea activelor financiare ale traficanţilor. De asemenea, trebuie să acordăm o mai mare atenţie intermediarilor din acest sector – agenţii corupte care propun contracte de muncă temporară şi alte structuri asemănătoare.

Europa a luat deja măsuri în direcţia cea bună. Anul trecut au fost adoptate acte legislative la nivelul UE care au impus acelaşi grad de gravitate în cazul acestor infracţiuni în faţa instanţelor din întreaga Europă. Statele membre sunt acum obligate prin lege să ofere victimelor asistenţă medicală şi sprijin. Însă putem şi trebuie să facem mai mult. Anul viitor va fi creată o reţea la nivelul UE care va reuni organizaţiile şi autorităţile specializate în sprijinirea victimelor. De asemenea, din fondurile UE vor fi finanţate activităţi de cercetare privind modul în care autorii infracţiunilor îşi schimbă metodele de recrutare, cu o atenţie deosebită acordată platformelor de comunicare socială şi anunţurilor pe internet.

Mai multe informații aici.

Foto: ec.europa.eu

COMISIA EUROPEANA

SOTEU | 14 septembrie 2022, ziua în care Ursula von der Leyen va susține în ”casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii

Published

on

Source: EC - Audiovisual Service & Zaim Diana-CaleaEuropeană

A început numărătoarea inversă până când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va susține în „casa democrației europene” cel de-al treilea discurs privind starea Uniunii (SOTEU). Astfel, au mai rămas 27 de zile până când se va auzi în hemiciclul european, în cele 24 de limbi oficiale ale UE, cunoscutul discurs al șefului Executivului European, SOTEUL.

Mai exact, la 14 septembrie, Ursula von der Leyen va trece în revistă realizările anului precedent și va prezenta prioritățile pentru anul următor. De asemenea, înaltul oficial va expune soluțiile Comisiei la cele mai presante provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană și idei pentru conturarea viitorului UE. Cu siguranță, războiul de la granițele Uniunii Europene va reprezenta laitmotivul discursului Ursulei von der Leyen din acest an. 

În decembrie 2019, Comisia von der Leyen a stabilit un parcurs nou și ambițios către o Uniune Europeană mai verde, mai digitală și mai echitabilă. Comisia a menținut acest parcurs și și-a îndeplinit angajamentele legate de principalele șase obiective ambițioase, gestionând în același timp două crize fără precedent – pandemia de COVID-19 și războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Uniunea Europeană a susținut ferm Ucraina și a introdus sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, pentru a-i reduce capacitatea de a-și continua agresiunea asupra Ucrainei.  

Pentru a garanta securitatea aprovizionării Europei, Comisia a prezentat un plan de eliminare treptată a combustibililor fosili din Rusia, denumit REPowerEU. Acesta contribuie și mai mult la accelerarea tranziției verzi, prin investiții masive în energia din surse regenerabile.

Comisia a prezentat măsuri ambițioase menite să reducă emisiile de gaze cu efect de seră, să stimuleze investițiile în tehnologii ecologice și să protejeze mediul natural.

Pentru a înregistra progrese legate de deceniul digital al Europei, Comisia contribuie la elaborarea de norme care vor modela era digitală dincolo de frontierele noastre, pe bază de tehnologii sigure și de încredere.

Comisia a coordonat răspunsul UE la pandemia de COVID-19, asigurând accesul tuturor europenilor la vaccinuri sigure și eficace, menținând libera circulație și facilitând o mai bună pregătire pentru eventuale noi pandemii.

NextGenerationEU, planul de redresare al Europei, le-a insuflat o nouă încredere în viitor familiilor, întreprinderilor și investitorilor din UE, acesta urmând să genereze investiții fără precedent care ne vor ajuta să ne modernizăm economiile după pandemie.

Pe 16 septembrie 2020, în discursul său privind starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a prezentat viziunea: o Europă care iese mai puternică din pandemie și deschide calea către un viitor mai vital. Datorită NextGenerationEU, avem acum o șansă unică de a pune lucrurile în mișcare în direcția pe care ne-o dorim. Avem tot ce ne trebuie: viziunea, planul și investițiile. Pentru a ajuta Europa să devină verde, digitală și mai rezilientă, prioritățile Comisiei Europene au fost:

  • să protejeze sănătatea, viețile și sursele de venit ale cetățenilor, și în același timp, economia Europei;
  • să consolideze componentele Pactului verde european și să urmărească obiective mai ambițioase;
  • să fie motorul transformării digitale, vizând în special datele, tehnologia și infrastructura;
  • să se asigure că potențialul pieței unice este valorificat pe deplin;
  • să continue să promoveze unitatea de acțiune la nivel global, în condițiile în care întreaga lume așteaptă un vaccin sigur și accesibil împotriva COVID-19;
  • să fie mai asertivă în reacția la evenimentele din lume și să strângă relațiile cu vecinii apropiați ai UE și cu partenerii săi globali;
  • să regândească soluțiile la problema migrației; să urmărească atent respectarea statului de drept; să susțină o Uniune în care nu este loc pentru rasism și discriminare.

Principalele știri din timpul primului SOTEU:

În discursul său privind starea Uniunii, din 15 septembrie 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat inițiative emblematice pe care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor. Acestea au inclus, printre altele:

  • Continuarea eforturilor de vaccinare în Europa și accelerarea vaccinării la nivel mondial, precum și consolidarea pregătirii în caz de pandemie
  • Derularea de eforturi pentru eliminarea deficitului de finanțare a combaterii schimbărilor climatice, împreună cu partenerii noștri mondiali
  • Ghidarea transformării digitale care va crea locuri de muncă și va stimula competitivitatea, garantând, în același timp, excelența tehnică și securitatea aprovizionării
  • Asigurarea unor condiții de muncă mai echitabile și a unei asistențe medicale mai bune, precum și crearea mai multor oportunități pentru ca tinerii europeni să beneficieze de economia socială de piață a Europei
  • Intensificarea cooperării noastre în materie de securitate și apărare și aprofundarea parteneriatului UE cu aliații cei mai apropiați
  • Apărarea valorilor și libertăților europene și protejarea statului de drept

Principalele știri din timpul celui de-al doilea SOTEU:

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

UE a alocat încă 4 milioane de euro Ugandei, pentru a ajuta această țară să facă față afluxului de noi refugiați din Republica Democratică Congo (RDC) și să abordeze problema insecurității alimentare în regiunea Karamoja din Uganda, la granița cu Kenya, se arată în comunicatul oficial al Comisiei Europene. 

 „Insecuritatea predominantă din estul RDC a dus la o creștere a numărului de sosiri de refugiați în țara vecină Uganda, care găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa. Această finanțare le va permite partenerilor noștri umanitari să abordeze cele mai urgente nevoi de urgență, inclusiv sprijinirea celor nou strămutați. În plus, au fost alocate fonduri Ugandei pentru a ajuta această țară să abordeze situația securității alimentare care se deteriorează rapid în regiunea Karamoja, unde jumătate de milion de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară”, a declarat Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

Suma suplimentară aduce finanțarea totală pentru Uganda la 34 de milioane de euro în 2022. Situația de securitate din RDC a dus la un număr mare de persoane care au căutat refugiu în țara vecină Uganda, peste 57.000 de persoane sosind din ianuarie 2022. Uganda găzduiește deja cea mai mare populație de refugiați din Africa (1,5 milioane) și a treia ca mărime din lume. Zona Karamoja, în nord-estul Ugandei, se confruntă în prezent cu consecințele devastatoare ale secetei care afectează Cornul Africii – deseori descrisă ca fiind “cea mai gravă din ultima generație”.

Peste 500.000 de persoane au nevoie urgentă de asistență alimentară, aproximativ 100.000 de copii și femei însărcinate și care alăptează fiind grav malnutrite. Finanțarea suplimentară alocată de UE va permite partenerilor umanitari să ofere asistență alimentară și nutrițională, inclusiv asistență imediată pentru salvarea vieții celor mai vulnerabili.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Incendii de vegetație în Europa: Ursula von der Leyen, recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este recunoscătoare României pentru sprijinul oferit Franței, care se confruntă cu incendii de vegetație.

„Mii de pompieri eroi lucrează neobosit împotriva incendiilor care fac ravagii pe întreg continentul nostru. UE a mobilizat ajutoare pentru Portugalia, Slovenia, Cehia, Albania și Franța prin intermediul instrumentului RescEU. Sunt recunoscătoare Greciei, Suediei, Italiei, Germaniei, Poloniei, Austriei și României care sprijină în prezent Franța”, a scris șefa Executivului European pe contul său de Twitter.

România vine în sprijinul Franței în lupta cu incendiile și trimite 17 mijloace de intervenție și personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, Departamentul pentru Situații de Urgență, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în calitatea sa de punct național de contact, a primit din partea Centrului de Coordonare a Răspunsului la Urgență al Comisiei Europene (ERCC), prin intermediul CECIS, solicitarea autorităților din Franța pentru acordarea de asistență internațională, având în vedere situația de urgență generată de extinderea incendiilor de pădure pe teritoriul acestora.

Ca urmare a activării Mecanismului European de Protecție Civilă, Guvernul României a decis acordarea unui ajutor umanitar extern de urgență, pentru autoritățile Republicii Franța.

Astfel, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, două aeronave aflate în dotarea Bazei PAPA de transport aerian strategic, utilizând resursele de zbor destinate Ministerului Apărării Naționale din România, vor efectua începând cu data de 11.08.2022 o misiune internațională de sprijin în Franța, în scopul limitării extinderii incendiilor de pădure, care au pus stăpânire pe teritoriul acestora.

Cele două aeronave, care vor pleca din București, respectiv Timișoara vor fi folosite pentru transport logistic ce constă în:

  • 17 mijloace de intervenție: 8 mașini cu capacitate de stingere, două cisterne de apă care vin în sprijinul lor și alte mijloace de intervenție necesare pompierilor;
  • personal de intervenție aferent, respectiv 77 pompieri salvatori: 7 ofițeri și 70 de subofițeri pompieri.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending