Connect with us

JUSTIȚIE

CEDO: România, condamnată la plata unor despăgubiri de peste 2,7 milioane de euro pentru nerespectarea dreptului de proprietate

Published

on

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat marţi România la plata unor despăgubiri în valoare totală de peste 2,7 milioane de euro în procesul deschis de Ana Ionescu şi alţi reclamanţi.

Potrivit Agerpres, sentinţa arată că s-a reţinut ca fapt că “reclamanţii au obţinut decizii definitive ale instanţelor care au stabilit că naţionalizarea proprietăţilor lor de către fostul regim comunist a fost ilegală şi că ei nu au încetat niciodată să fie proprietarii legitimi ai acestor proprietăţi. În ciuda faptului că titlurile lor de proprietate nu au fost contestate, reclamanţii nu au putut reintra în posesia proprietăţilor lor, deoarece acestea fuseseră deja revândute de stat unor terţi. Reclamanţii nu au primit compensaţii pentru aceste proprietăţi”.

Ana Ionescu, cea al cărei nume a fost reţinut în titulatura dosarului, a decedat în 2012, iar drepturile ei îi revin unui succesor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi pentru alţi proprietari.

În total, au fost admise 19 reclamaţii, unele fiind depuse de mai multe persoane. În unele cazuri, la despăgubiri s-au adăugat şi cheltuielile reclamanţilor. Suma totală care trebuie achitată de statul român este de 2.731.632 de euro.

Sentinţa în întregime poate fi consultată la adresa de internet hudoc.echr.coe.int.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

VIDEO Klaus Iohannis, un ultim apel la vot înainte de alegerile europene și referendum: Dragi români, votați pentru România Europeană, pentru România noastră, a tuturor!”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele  Klaus Iohannis a adresat vineri, la Palatul Cotroceni, un ultim apel la vot către cetățeni înaintea alegerilor europarlamentare și a referendumului național din data de 26 mai, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Dragi români, acum, duminică, pe 26 mai, avem alegeri. Împreună cu alegerile europarlamentare, am convocat un referendum. Am convocat un referendum pentru toţi românii. Mergeţi, dragi români, şi votaţi la referendum! Votaţi pentru o justiţie dreaptă în România, votaţi pentru o bună guvernare în România, pentru o guvernare în interesul României şi în interesul românilor“, se arată în mesajul şefului statului.

Mergeți, dragi români, și votați la referendum pentru România Europeană, pentru România prosperă și sigură, pentru România noastră, a tuturor!”, a mai adăugat președintele.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Euronews despre referendumul anticorupție convocat de președintele Klaus Iohannis: O șansă a cetățenilor de a preda social-democraților “o lecție”

Published

on

© Euronews/ Screenshot

Cetățenii români vor vota duminică, în tandem cu alegerile europene, pentru un referendum național asupra reformelor anticorupție controversate, o consultare populară convocată de președintele Klaus Iohannis pentru a transmite un semnal și o lecție pentru social-democrații de la putere, scrie Euronews într-un material dedicat referendumului.

Președintele Klaus Iohannis, a lansat referendumul la 25 aprilie, iar liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a văzut-o ca pe o mișcare de a câștiga mai multă popularitate înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie sau decembrie 2019, când Iohannis va căuta să obținută un al doilea mandat”, arată sursa citată.

Euronews punctează faptul că cetățenii vor vota asupra a două întrebări ”formulate ciudat”, dar care ”în esență îi întreabă pe români dacă vor să ia o poziție împotriva modificărilor legislației penale”.

Euronews mai arată și faptul că președintele Klaus Iohannis a declarat că referendumul va fi “de asemenea un referendum asupra PSD” și o șansă de a preda social-democraților “o lecție”.

© Euronews/ Screenshot

”Mulți lideri PSD au fost sau sunt în curs de investigare în cazuri legate de corupție, iar Dragnea se străduiește să modifice Codul Penal și legile anticorupție din acest motiv”, mai menționează sursa citată.

În 2018, România era al patrulea cel mai corupt stat din Uniunea Europeană după Ungaria, Grecia și Bulgaria în Indicele anual de percepție a corupției al Transparency International. România s-a clasat pe locul 61 din 180 de țări în ansamblu.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

FOTO Cum arată buletinele de vot pentru referendumul național din data de 26 mai 2019

Published

on

Autoritatea Electorală Permanentă a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, modelul buletinelor de vot pentru referendumul național din data de 26 mai, organizate în aceeași zi cu alegerile europene.

În 26 mai, românii vor avea în fața trei buletine diferite de vot: unul pentru alegerile europarlamentare 2019 și unul pentru fiecare dintre cele două întrebări cuprinse în referendumul pentru justiție.

Cele trei buletine vor fi introduse în urne de vot separate, a anunțat, săptămâna trecută, Biroul Electoral Central.

Modelul buletinelor de vot a fost propus de Autoritatea Electorală Permanentă. Cele două modele sunt printate pe hârtie format A5.

A doua pagină a buletinelor de vot (n.r. versoul primei coperți) este goală, având înscrisă doar numerotarea paginii, în subsol.

Pe a treia pagină a buletinelor va fi tipărită întrebarea și pătrate de 4X4 cm, cu afirmația și negația. Pe unul dintre ele, românii trebuie să pună ștampila de vot.

Ultima pagină a buletinelor de vot pentru referendumul pentru justiție va rămâne goală. Pe aceasta se va aplica, după ieșirea din cabina de vot, ștampila de control.

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending