Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cei mai importanți oameni politici americani critică prestația lui Donald Trump la summit-ul cu Vladimir Putin: ”Una dintre cele mai rușinoase performanțe ale unui președinte american”

Published

on

Preşedintele Donald Trump a fost criticat intens în Statele Unite, inclusiv din partea propriului partid, prin atitudinea sa la întâlnirea de luni, de la Helsinki, cu omologul său rus, Vladimir Putin, în care liderul SUA s-a aflat într-o postură delicată, aceea de a avea încredere în cuvântul lui Vladimir Putin sau în concluziile analizelor comunității americane de intelligence care afirmă implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din 2016.

Fostul vicepreședinte al SUA, Joe Biden, fostul secretar de Stat John Kerry, mai mulţi senatori republicani, între care și John McCain, şi un fost director al Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA) au condamnat lipsa oricărui accent critic la adresa Rusiei din partea lui Trump şi faptul că el a acceptat dezminţirile lui Putin privind amestecul Moscovei în alegerile americane. Mai mult, preşedintele american a afirmat despre propria ţară că s-a comportat într-un mod stupid în relaţia cu Rusia.

FOTO: White House/ Flickr

Drept reacție, Casa Albă a anunţat că Trump se va întâlni marţi cu membri ai Congresului, dar nu a precizat subiectul discuţiilor şi nici numele congresmenilor care vor participa, notează Reuters. Este singurul eveniment anunţat pentru această zi pe agenda preşedintelui.

”Astăzi, președintele nostru a avut șansa de a se confrunta cu un adversar care a atacat – și continuă să atace – democrația și aliații noștri. Ar fi putut să apere interesele și valorile americane. El a ales să nu.În schimb, a îmbrățișat adversarul nostru numărul unu, a acuzat America mai degrabă de agresiunea Rusiei pentru deteriorarea relațiilor noastre bilaterale, a distrus propriul departament de justiție și a pus cuvântul lui Putin deasupra celui al comunității noastre de intelligence”, a scris Joe Biden pe contul său de Facebook.


Tot pe Facebook, fostul șef al diplomației americane, John Kerry, a criticat în termeni duri prestația liderului american.

”N-am văzut niciodată un președinte american care să facă sau să spună ceva cum a făcut astăzi președintele Trump. Nimeni altcineva nu are, și toată lumea știe asta. Este mai mult decât nefericit; este indezirabil. (…) Problema nu este ca Trump are un summit. Trump are o politică care este rea pentru America, rea pentru aliații noștri și numai bună pentru Vladimir Putin”, a scris Kerry.

Tot pe rețelele sociale a reacționat și John Brennan, fost director al CIA.

“Spectacolul lui Donald Trump la conferinţa de presă de la Helsinki se ridică la nivelul infracţiuni şi abateri de conduită grave şi îl depăşeşte. N-a lipsit nimic până la trădare. Nu doar că comentariile lui Trump au fost imbecile, ci el e cu totul în buzunarul lui Putin. Patrioţi Republicani, unde sunteţi???”, a scris el pe Twitter.

Fostul candidat republican la alegerile prezidențiale din 2008, senatorul John McCain, a catalogat summit-ul Trump-Putin drept “o greşeală tragică”.

“Nu doar că preşedintele Trump n-a reuşit să spună adevărul despre un adversar; dar, vorbind lumii în numele Americii, preşedintele nostru nu a reuşit să apere tot ce ne face ceea ce suntem – o republică de oameni liberi devotaţi cauzei libertăţii, acasă şi în străinătate”, a arătat el într-o declaraţie scrisă, punctând că declarațiile de presă au reprezentat ”una dintre cele mai rușinoase performanțe ale unui președinte american”. 

Senatorul republican Lindsay Graham şi-a făcut cunoscută părerea prin intermediul aceleiaşi reţele sociale. “Ocazie ratată de preşedintele Trump de a trage la răspundere cu fermitate Rusia pentru amestecul din 2016 şi pentru a transmite un avertisment puternic cu privire la viitoarele alegeri. Acest răspuns al lui Trump va fi considerat de Rusia ca un semn de slăbiciune şi va crea mult mai multe probleme decât rezolvă”, a scris el, potrivit Agerpres.

 

Republicanul Paul Ryan, preşedintele Camerei Reprezentanţilor din Congresul de la Washington, a atras atenţia că “nu există o echivalenţă morală între Statele Unite şi Rusia, care rămâne ostilă celor mai fundamentale valori şi idealuri ale noastre Statele Unite trebuie să rămână concentrate asupra tragerii la răspundere a Rusiei şi opririi atacurilor josnice ale acesteia la adresa democraţiei”. Ryan a avertizat că “Trump trebuie să-şi dea seama că Rusia nu este aliatul nostru” şi s-a arătat convins că Moscova a intervenit în alegerile prezidenţiale americane.

Urmăriți și VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Primul summit dintre președinții SUA și Rusiei, desfășurat luni la Helsinki, s-a încheiat după peste patru ore de discuții în diferite formate – tete-a-tete, dejun de lucru și reuniune bilaterală extinsă – la capătul cărora Vladimir Putin a afirmat că ”era Războiului Rece este un lucru al trecutului îndepărtat”, în vreme ce Donald Trump s-a manifestat dispus să riște politic pentru a crea, printr-un dialog productiv cu Rusia, pacea și stabilitatea în lume.

Pe agenda discuțiilor celor doi lideri s-au aflat teme precum stabilitatea strategică nucleară, situația din Siria și din Orientul Mijlociu, denuclearizarea peninsulei Coreea, toate sub semnul relansării cooperării.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

RUSIA

După Declarația Comună semnată de Donald Trump și Klaus Iohannis, Rusia anunță un set de măsuri militare în vestul țării din cauza întăririi prezenței NATO în Europa de Est

Published

on

© Administrația Prezidențială

Situaţia în direcţia strategică vestică continuă să se deterioreze mai ales din cauza întăririi prezenţei NATO, în special în Polonia şi România, fapt care determină Moscova să implementeze un set de contramăsuri, a afirmat miercuri ministrul apărării rus Serghei Şoigu, într-o declarație care survine după Declarația Comună SUA – România semnată la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.

“Situaţia se caracterizează printr-o întărire a prezenţei militare a NATO în Europa de Est, prin desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă american în Polonia şi România, prin extinderea cooperării militare a Alianţei cu Finlanda şi Suedia”, a declarat Şoigu în deschiderea reuniunii Colegiului Ministerului Apărării de la Moscova, potrivit RIA Novosti și Gazeta.ru, preluate de Agerpres.

La ora actuală, SUA şi România ar intenţiona să-şi consolideze “poziţiile defensive” pe flancul estic al NATO, în special în Marea Neagră, aşa cum se menţionează într-o declaraţie comună a preşedinţilor celor două state, Donald Trump şi Klaus Iohannis, în urma întâlnirii lor la Washington marţi, comentează Gazeta.ru, conform Digi24.

La acest capitol, în declarația semnată de președinții Trump și Iohannis se arată că militarii români și americani ”acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”. 

Pentru a neutraliza eventualele ameninţări apărute, partea rusă “realizează un set de măsuri” de contracarare, a afirmat Serghei Şoigu la reuniunea Colegiului consacrat examinării stadiului de implementare a planurilor pe 2019-2025 în districtele militare Vest şi Est în cadrul aplicării decretelor din mai ale preşedintelui Vladimir Putin.

Digi24 notează că, având în vedere circumstanţele date, partea rusă va desfăşura 20 de măsuri organizatorice pentru perfecţionarea pregătirii personalului militar. Conform RIA Novosti, este vorba de 20 de exerciţii la care vor lua parte forţele de apărare aeriană, cele logistice, precum şi unităţile de coastă în Districtul militar Vest, care vor primi până la finalul anului peste 1.300 de echipamente noi de tehnică militară. 

Poziția Rusiei față de sistemul antibalistic al NATO din Europa de Est, inclusiv din România, este cunoscută pentru retorica sa agresivă, în pofida faptului că Alianța Nord-Atlantică, Statele Unite și România au dat asigurări că interceptorii de la facilitatea Aegis Ashore din sud-vestul României sunt defensivi.

 

Continue Reading

NEWS

Biroul german de Statistică: Unul din patru locuitori din Germania provine din imigrație, înregistrându-se un nou record

Published

on

Numărul locuitorilor Germaniei cu origini străine a atins un nou record în anul 2018, conform rezultatelor publicate miercuri de Biroul Federal de Statistică în urma unui microrecensământ, informează DPA, citat de Agerpres.

Potrivit achetei democgrafice, unul din patru locuitori ai Germaniei, adică 20.8 milioane de persoane, provine din imigrație, cifră ce indică o creștere cu 2.5% față de anul trecut.

Această categorie de populaţie se referă la cetăţeni străini şi germani care nu au dobândit cetăţenia germană prin naştere, precum şi la cei care au cel puţin un părinte care nu s-a născut cu cetăţenia germană.

Potrivit Biroului Federal de Statistică, 13,5 milioane dintre cei cu origini străine nu s-au născut în Germania, ci au imigrat.

Aproape jumătate dintre respondenți au declarat că au venit în Germania din motive profesionale, în jur de 20% citând motive personale. 15% au avut drept scop principal să solicite azil în această ţară.

Românii sunt şi cel mai mare grup de imigranţi veniţi din Balcani, o treime din totatul celor 2,6 milioane de oameni care s-au mutat în Germania din această zonă a Europei. Doar turcii, polonezii, ruşii şi kazahii sunt mai numeroşi pe teritoriul german decât românii, informează Digi24.

859.000 de locuitori din Germania au rădăcini româneşti, arată cele mai recente date publicate de Biroul german de statistică.

Toţi cei care nu s-au născut cetăţeni germani sau care au cel puţin un părinte care nu este cetăţean german prin naştere sunt consideraţi imigranţi.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Londra, capitala statului care va părăsi Uniunea Europeană, este cea mai vizitată din lume în anul 2019. Pe ce loc se află București

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Londra, ”cea mai căutată capitală din lume” în anul 2019, fiind urmată de Paris şi Amsterdam sunt cele mai vizitate capitale din lume în 2019, în timp ce Bucureşti se află pe poziţia 61 la nivel mondial şi pe 28 în topul capitalelor europene, conform analizei realizate de reprezentanţii unei platforme online de căutare pentru călătorii, relatează Agerpres.

“Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domina clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor. Istoria bogată, bogăţiile naturale, nivelul de trai, sau normele de igienă specifice statelor din vestul continentului contribuie împreună la dezvoltarea industriei turismului”, se arată în analiză realizată de momondo.ro.

Reamintim că noul guvernul britanic, condus de prim-ministrul Boris Johnson, a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

Între capitalele ţărilor europene, Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast (Irlanda de Nord), Cardiff (Ţara Galilor) şi Riga (Letonia). În schimb, la nivel mondial, capitala ţării noastre se află pe locul 61, depăşind Tbilisi, capitala Georgiei, dar atragând mai puţini turişti decât Beirut (locul 60) sau Jakarta (locul 59).

Echipa motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro a studiat căutările de hoteluri din 143 de oraşe-capitală din întreaga lume pentru a afla care sunt locaţiile care atrag cei mai mulţi turişti şi unde ar trebui să se aştepte la cele mai mari şi cele mai mici preţuri pentru cazare.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending