Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva persoanelor responsabile de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității și independenței Republicii Moldova, până la 29 aprilie 2026.

Potrivit unui comunicat al Consiliului, măsurile restrictive actuale vizează 16 indivizi și 2 entități.

Persoanele enumerate în cadrul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor.

De asemenea, este interzisă punerea la dispoziția acestora, direct sau indirect, de fonduri sau resurse economice.

În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre și să tranziteze teritoriile statelor membre ale UE.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova în abordarea provocărilor cu care se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale proxeneților săi.

Măsurile restrictive ale UE au fost introduse pentru prima dată în aprilie 2023, la cererea Republicii Moldova, pentru a viza persoanele responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența sa, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea țării.

Eforturile de destabilizare a Republicii Moldovei au crescut simțitor de la începutul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei și reprezintă o amenințare directă la adresa stabilității și securității frontierelor externe ale UE.

Consiliul Uniunii Europene a făcut luni un pas important în direcția consolidării competitivității europene, prin aprobarea de către reprezentanții statelor membre (Coreper) a poziției oficiale asupra uneia dintre propunerile legislative cheie din Pachetul Omnibus. Propunerea vizează simplificarea regulilor UE pentru a mobiliza aproximativ 50 miliarde de euro în investiții publice și private suplimentare în sprijinul unor politici esențiale, precum Busola pentru Competitivitate, Pactul pentru o Industrie Curată, politica industrială de apărare și mobilitatea militară.

„Simplificarea legislației existente este indispensabilă pentru consolidarea competitivității UE. În vremurile tulburi pe care le trăim, acordul de astăzi din Consiliu este un prim pas spre deblocarea unor oportunități suplimentare de investiții care ne vor întări cu siguranță poziția economică pe scena globală”, a declarat Adam Szłapka, ministrul pentru Afaceri Europene al Poloniei.

Propunerea face parte din Pachetul Omnibus prezentat de Comisia Europeană la finalul lunii februarie 2025, care are ca scop reducerea poverii administrative și îmbunătățirea cadrului de reglementare în domeniul sustenabilității și investițiilor.

Modificările aduse Regulamentului InvestEU includ:

• creșterea dimensiunii garanției oferite de UE;

• facilitarea combinării garanției InvestEU cu resurse neutilizate din trei programe existente: Fondul European pentru Investiții Strategice (EFSI), instrumentul de datorie al Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF) și instrumentul „InnovFin” pentru cercetare și inovare;

• sporirea atractivității compartimentului pentru statele membre din cadrul InvestEU;

• reducerea cerințelor de raportare, în special pentru IMM-uri.

După aprobarea mandatului de negociere în Coreper, Președinția poloneză a Consiliului UE este autorizată să înceapă negocierile interinstituționale (triloguri) cu Parlamentul European, în vederea ajungerii la un acord provizoriu asupra propunerii.

Ministrul afacerilor externe Emil Hurezeanu a participat luni la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale UE care s-a desfășurat la Luxemburg, transmite MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Miniștrii au avut discuții privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluțiile din Orientul Mijlociu și Siria, relațiile UE-Africa, precum și Balcanii de Vest. La punctul afaceri curente au fost discutate relațiile Armenia – Azerbaidjan.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei

Cu privire la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român de externe a reiterat sprijinul ferm pentru o pace justă și durabilă, susținută de garanții de securitate solide, cu sprijinul SUA și cu implicarea statelor europene. A subliniat necesitatea continuării și consolidării sprijinului multidimensional pentru Ucraina, exprimând susținere pentru inițiativa Înaltului Reprezentant Kallas de sprijin militar pentru Ucraina. Șeful diplomației române a pledat atât pentru continuarea presiunii asupra Rusiei prin adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive, cât și pentru consolidarea regimului de sancțiuni privind acțiunile hibride ale Rusiei.

De asemenea, a reiterat sprijinul pentru avansarea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE în timpul Președinției poloneze a Consiliului UE.

Situația din Orientul Mijlociu

Referitor la situația din Orientul Mijlociu, ministrul Emil Hurezeanu a exprimat îngrijorare cu privire la deteriorarea situației umanitare din Gaza și a subliniat importanța continuării negocierilor în vederea implementării integrale a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza. A menționat, de asemenea, rolul important al României în operațiunile de evacuare medicală din Gaza, în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă a UE, și tratarea în spitalele românești a unor pacienți pediatrici palestinieni. Ministrul a reiterat susținerea pentru soluția celor două state, ca singură opțiune durabilă pentru rezolvarea conflictului și a salutat inițiativa arabă cu privire la reconstrucția în Fâșia Gaza și identificarea unei soluții de securitate regionale.

Relațiile UE-Africa  

Discuția privind relațiile UE-Africa a avut loc în pregătirea reuniunii ministeriale Uniunea Europeană-Uniunea Africană, care se va desfășura la Bruxelles, la 21 mai 2025. Miniștrii de externe au evidențiat importanța parteneriatului UE-Africa, apreciind că viitoarea reuniune ministerială va oferi oportunitatea ca, în actualul context politic, UE să fie percepută drept un partener de încredere și predictibil. Totodată, va fi un bun prilej pentru reafirmarea angajamentului comun pentru multilateralism și ordinea internațională bază pe reguli, Carta ONU și principiile suveranității și integrității teritoriale.

Balcanii de Vest

Cu privire la Balcanii de Vest, miniștrii europeni de externe au exprimat îngrijorarea cu privire la contextul regional marcat de instabilitate și au subliniat necesitatea unui mesaj coerent din partea UE și a partenerilor internaționali. A fost evidențiată importanța strategică a politicii de extindere a UE, precum și necesitatea consolidării comunicării strategice pentru combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării în regiune. De asemenea, miniștrii au subliniat importanța alinierii complete a partenerilor din Balcani la Politica Externă și de Securitate Comună a UE pentru a pune în practică valorile europene.

Dialogul Politic la nivel înalt UE-Palestina

În marja CAE, ministrul afacerilor externe a participat la Dialogul Politic la nivel înalt UE-Palestina, găzduit în Luxemburg. În cadrul intervenției sale, ministrul Emil Hurezeanu a subliniat sprijinul României pentru implementarea integrală a acordului de încetare a focului în Fâșia Gaza, eliberarea imediată a tuturor ostaticilor și reluarea rapidă a accesului asistenței umanitare pentru populația civilă. Ministrul român a reiterat disponibilitatea țării noastre pentru continuarea evacuărilor medicale din Fâșia Gaza, în vederea asigurării unui tratament adecvat civililor aflați în situații critice. În plan regional, a fost reiterat angajamentul ferm al României în sprijinul unei reglementări negociate a conflictului palestiniano-israelian, în baza soluției celor două state, care să coexiste în pace și securitate.

Reuniunea informală organizată de Înaltul Reprezentant Kaja Kallas

Totodată, în data de 13 aprilie, ministrul român al afacerilor externe a participat la reuniunea informală organizată de ÎR/VP Kaja Kallas cu partenerii din Balcanii de Vest. Discuțiile s-au axat pe modalitățile de întărire a cooperării dintre UE și Balcanii de Vest, în special în domeniul securității, mai ales în contextul geopolitic complex actual, de la nivel regional și global. Ministrul Hurezeanu a reiterat angajamentul puternic al României față de perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, alături de cea a Republicii Moldova și Ucrainei, și a reiterat disponibilitatea de a oferi expertiză în procesul de pregătire. Totodată, ministrul român s-a referit la importanța menținerii unui mediu de securitate stabil în regiune și a reamintit de contribuția consistentă oferită de România în acest context, prin participarea cu trupe și tehnică militară la misiunile KFOR și EUFOR-Althea, la aceasta din urmă România asigurând comanda forțelor începând cu ianuarie 2025.