Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cei patru foști președinți americani în viață denunță insurecția și violențele de la Capitoliu: “Așa se contestă rezultatele alegerilor într-o republică bananieră – nu în republica noastră democratică”

Published

on

© Obama White House/ Archive

Toți cei patru foști președinți americani în viață – Barack Obama, George W. Bush, Bill Clinton și Jimmy Carter – au denunțat violențele fără precedent în ultimii 200 de ani asupra Capitoliului SUA, clădirea care adăpostește Camera Reprezentanților, Senatul și Curtea Supremă, unde manifestanții pro-Trump au luat cu asalt clădirea în timp ce Congresul american era reunit pentru a valida victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Fostul lider de la Casa Albă Jimmy Carter (1977-1981) a definit aceste momente drept o “tragedie națională”.

“Ne alăturăm concetățenilor noștri în rugăciunea pentru o rezoluție pașnică, astfel încât națiunea noastră să se poată vindeca și finaliza transferul de putere așa cum am făcut-o de mai bine de două secole”, a spus Carter.

Fostul preşedinte Bill Clinton (1993-2001) a denunţat într-un comunicat un “asalt fără precedent” împotriva instituţiilor americane.

“Astăzi, am fost confruntaţi cu un asalt fără precedent contra Capitoliului, Constituţiei şi ţării noastre”, a declarat Bill Clinton într-un comunicat.

Agresiunea a fost alimentată de mai mult de patru ani de politică otrăvită răspândind dezinformare deliberată, semănând neîncredere în sistemul nostru şi opunându-i pe americani unii altora. Fitilul a fost aprins de Donald Trump şi de cei mai fervenţi catalizatori ai săi, dintre care mulţi în Congres, pentru a răsturna situaţia, rezultatul unor alegeri pe care le-a pierdut“, a mai spus fostul preşedinte democrat, subliniind că transferul paşnic al puterii trebuie finalizat.

Într-un comunicat separat, fostul președinte George W. Bush (2001-2009) a utilizat, asemenea lui Joe Biden, termenul de “insurecție” și s-a declarat “îngrozit de comportamentul nesăbuit al unor lideri politici dup[ alegeri și de lipsa de respect arătată astăzi față de instituțiile noastre, tradițiile noastre și forțele de ordine”.

Așa se contestă rezultatele alegerilor într-o republică bananieră – nu în republica noastră democratică. (…) Insurecția ar putea afecta grav națiunea și reputația noastră. În Statele Unite ale Americii, este responsabilitatea fundamentală a fiecărui cetățean patriot să sprijine statul de drept. Pentru cei care sunt dezamăgiți de rezultatele alegerilor: țara noastră este mai importantă decât politica momentului. Lăsați oficialii aleși de oameni să își îndeplinească îndatoririle și să ne reprezinte vocile în pace și siguranță“, a spus Bush.

De partea sa, fostul președinte Barack Obama i-a implorat pe republicanii care blochează procesul de validare a lui Joe Biden să “aleagă realitatea și să facă pași în direcția stingerii flăcărilor”.

Istoria va reţine pe bună dreptate violenţele de astăzi de la Capitoliu, instigate de un preşedinte în exerciţiu (Donald Trump – n.r.) care a continuat să mintă în legătură cu rezultate unor alegeri legitime, ca un moment de mare dezonoare şi ruşine pentru naţiunea noastră“, a spus Obama.

Congresul SUA s-a întrunit miercuri pentru validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat  în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden.

Mai mult, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.

Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.

În urma unui apel lansat de președintele ales Biden, care i-a cerut lui Trump să adreseze un mesaj în care să ceară încetarea “asaltului” asupra clădirii Capitoliului, liderul în funcție a făcut apel la protestatarii de la Washington, într-un mesaj video postat pe Twitter, să meargă acasă, spunând că “trebuie să avem pace”.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă continuă să acuze că alegerile au fost fraudate și a cerut vicepreședintelui său și republicanilor din Congres să blocheze certificarea victoriei lui Biden.

Înainte, vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, invocând ”constrângerile” prevăzute în Constituţie, acesta fiind criticat apoi de Donald Trump.

În acest context, liderul de la Casa Albă este la rândul său criticat de politicienii americani și de comunitatea internațională occidentală că a instigat împotriva democrației americane. Reacții internaționale de condamnare a violențelor și de sprijin pentru tranziția pașnică de putere au venit din partea președinților Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului European, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a secretarului general al NATO, a președintelui Franței și a prim-miniștrilor Marii Britaniei, Spaniei sau Olandei. De asemenea, Franța, Germania și România au reacționat prin intermediul miniștrilor săi de externe.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministerul Apărării Naționale a dat startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, conform unui anunț publicat pe e-licitatie.ro și în Tenders Electronic Daily – TED, parte a Jurnalului Oficial al UE.

Data limita de depunere a candidaturilor este 27 mai 2021, iar data expedierii invitațiilor de prezentare de oferte sau de participare către candidații selectați este 28 septembrie 2021. Durata contractului, de la data atribuirii, va fi de 106 de luni.

Contractul este unul clasificat, iar firmele participante vor trebui să obțină avizul de securitate pentru acces la informații clasificate secret de serviciu.

Procedura de achiziție este una restrânsă, iar criteriul de atribuire este în funcție de oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic având în vedere o serie de criterii.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Ministerul Apărării Naţionale a solicitat aprobarea prealabilă a Parlamentului pentru iniţierea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie pentru serviciile de proiectare şi execuţie lucrări la Baza 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu.   

“România îşi doreşte consolidarea statutului de stat – pol de stabilitate pe flancul estic al UE şi NATO, inclusiv în plan militar, iar acest lucru se face şi prin augmentarea, îmbunătăţirea capacităţii de intervenţie armată, în special în scop defensiv şi al serviciilor de suport şi apărare asociate. Perspectiva dotării forţelor aeriene cu alte tipuri de aeronave de luptă multirol, precum şi diversificarea gamei de misiuni şi exerciţii naţionale sau cu participare internaţională ce urmează a se executa pe şi de pe această locaţie presupune regândirea şi redimensionarea facilităţilor existente în prezent în zona aerodromului Mihail Kogălniceanu şi aducerea acestora la un nivel de dezvoltare corespunzător”, se arată în scrisoarea transmisă conducerii Parlamentului de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, la data respectivă.

Potrivit documentului, “gama de misiuni care este încredinţată în prezent unităţii, respectiv executarea serviciului de luptă Poliţie Aeriană şi Căutare Salvare, precum şi utilizarea frecventă a facilităţilor existente în operaţiuni de îmbarcare/ debarcare trupe şi materiale necesare teatrelor de operaţii impun cu necesitate dezvoltarea infrastructurii existente în vederea asigurării condiţiilor minimale pentru desfăşurarea în siguranţă a acelor misiuni”.  

Ministrul Apărării a menţionat mai multe misiuni care urmează să se desfăşoare şi necesită dezvoltarea infrastructurii, printre care “exerciţii şi activităţi de instruire în comun sau activităţi de crosservicing pentru aeronavele din dotarea Forţelor Aeriene române şi ale partenerilor, executarea serviciului de Poliţie Aeriană extins, executarea serviciului de luptă Căutare şi Salvare şi a misiunilor de tip MEDEVAC şi SMMU sau executarea activităţilor de instruire în zbor şi la sol a personalului care deserveşte aeronavele de luptă de tip multirol”.  

Conform sursei citate, investiţia imobiliară este planificată a se realiza în perioada 2020 – 2039, valoarea contractului de achiziţie pentru realizarea proiectului fiind estimată la 2.171 milioane euro, fără TVA, valoarea exactă urmând a fi stabilită în urma derulării procedurilor de achiziţie.   

Proiectul este unul strategic pentru MApN şi are în vedere “realizarea unor facilităţi minimale operaţionale noi şi dezvoltarea celor existente la Baza 57 Mihail Kogălniceanu, pentru Forţele Aeriene Naţionale şi partenerii strategici, pentru operarea în siguranţă şi în timpi optimi a unei escadrile de avioane multirol, în intervenţii de apărare sau ofensive”, se arată într-un document al MApN.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

Published

on

© Vatican News

Preşedintele american Joe Biden a salutat luni o vizită “istorică” a papei Francisc în Irak, estimând că ea a fost purtătoarea unui mesaj “important” de fraternitate şi de pace, relatează AFP şi DPA, potrivit Agerpres.

“Să-l vezi pe Papa Francisc vizitând vechi locuri religioase precum oraşul natal al profetului Avraam, întâlnindu-se cu marele ayatollah Ali Sistani şi rugându-se la Mosul – un oraş care, în urmă cu numai câţiva ani, a suferit violenţele şi intoleranţa unei grupări precum Statul Islamic – este un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”, a afirmat Joe Biden într-un comunicat remis de Casa Albă.

Ajuns vineri în Irak şi revenit luni la Roma, suveranul pontif a parcurs întreaga ţară, mergând la Bagdad, Mosul şi Qaraqosh, în nordul chinuit de jihadişti.

După ce a felicitat “guvernul şi poporul irakian” pentru organizarea acestei vizite “monumentale”, liderul de la Casa Albă şi-a reafirmat “admiraţia” pentru Papa Francisc.

Joe Biden, al doilea preşedinte catolic din istoria SUA după John F. Kennedy, a elogiat în special angajamentul suveranului pontif în favoarea “toleranţei religioase”.

La 20 ianuarie, imediat după inaugurarea lui Biden în funcția de președinte al SUA, Papa Francisc i-a transmis noului lider de la Casa Albă ca sub conducerea sa “poporul american să continue să dobândească forţă din înaltele valori politice, etice şi religioase care au inspirat naţiunea de la înfiinţarea sa”.

Continue Reading

SUA

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

Published

on

© US Department of State/ Flickr

Trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, efectuează de luni până miercuri o vizită în Europa, în prima deplasare externă a unui înalt oficial al administrației conduse de Joe Biden, informează Departamentul de Stat într-un comunicat.

Fost șef al diplomației SUA în perioada 2013-2017 și unul dintre secretarii de stat cu cele mai multe călătorii externe, John Kerry se va afla în perioada 8-10 martie la Londra, Bruxelles și Paris pentru a colabora cu aliații europeni în direcția consolidării ambiției climatice globale.

Întrevederile lui Kerry cu oficialii britanici, europeni și francezi vor avea loc în perspectiva summitului privind clima pe care președintele Joe Biden a anunțat că vrea să-l găzduiască pe 22 aprilie, de Ziua Pământului.

La Londra, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanți ai guvernului britanic care găzduiește Conferința COP26 în noiembrie în Glasgow. La Bruxelles, secretarul Kerry se va întâlni cu reprezentanții Comisiei Europene. La Paris, se va întâlni cu oficiali ai guvernului francez.


Potrivit Comisiei Europene, la Bruxelles, John Kerry este așteptat să participe la reuniunea Colegiului Comisarilor Europeni.

De altfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut vinerea trecută prima sa convorbire telefonică cu președintele SUA Joe Biden, acesta din urmă invitând-o pe șefa executivului european la summitul din 22 aprilie.

Totodată, John Kerry a fost primul înalt oficial al administrației Biden care a intrat în dialog cu aliații europeni, el participând pe 22 ianuarie la o reuniune informală în format videoconferință cu miniștrii afacerilor externe din statele membre UE.

Reîntoarcerea Statelor Unite în acordul climatic de la Paris, din care SUA s-au retras în timpul administrației Trump,  a fost materializată luna trecută după ce, la 20 ianuarie, în prima zi a președinției sale, Joe Biden a semnat ordinul executiv de revenire a Statelor Unite în Acordul COP21.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO13 hours ago

MApN a demarat licitațiile pentru extinderea infrastructurii Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu

FONDURI EUROPENE13 hours ago

Klaus Iohannis a promulgat legea prin care România accesează cele 4,1 miliarde de euro de la UE, disponibile sub formă de împrumut prin programul SURE

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Președintele SUA Joe Biden salută vizita “istorică” a Papei Francisc în Irak: “Un simbol al speranţei pentru lumea întreagă”

ROMÂNIA15 hours ago

Restricția de vârstă pentru vaccinul AstraZeneca a fost eliminată

ROMÂNIA15 hours ago

Președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, despre PNRR: Am făcut paşi înainte. Vom ajunge la o formă pe care să o putem discuta cu preşedintele și pe care să o transmitem ulterior Comisiei Europene

FONDURI EUROPENE15 hours ago

Președintele Klaus Iohannis a promulgat bugetul pe anul 2021, unul “axat pe investiții și pe accesarea fondurilor europene”

SUA16 hours ago

Primul înalt oficial al administrației Biden care vine în Europa: John Kerry, trimisul special pentru climă, efectuează vizite la Londra, Bruxelles și Paris și participă la reuniunea Colegiului Comisiei Europene

MAREA BRITANIE17 hours ago

Uniunea Europeană și Statele Unite încheie negocierile pentru acordul privind cotele agricole post-BREXIT

U.E.17 hours ago

Agenția Europeană pentru Medicamente avertizează: Autorizarea în regim de urgență a vaccinului Sputnik V este o ”ruletă rusească”

U.E.18 hours ago

Politico Europe: 16 țări din UE, între care și România, nu au optat pentru suplimentarea dozelor de vaccin produse de compania Moderna

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Florin Cîțu: În PNRR sunt alocate sume considerabile pentru construcția de spitale noi. Reforma trebuie să se vadă în investiții

FONDURI EUROPENE4 days ago

Nicușor Dan: Primăria Capitalei a depus la MIPE proiecte care însumează 7 miliarde de euro. Acestea vizează domenii precum protecţia mediului, sănătatea, termoficarea, educaţia

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană: Clauza derogatorie generală din cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere ar trebui să rămână activă în 2022 pentru o redresare sustenabilă post-pandemie

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu consideră că digitalizarea administrației publice reprezintă ”un mod natural de a îmbunătăți comportamentul statului față de cetățeni”: Va fi finanțată din fonduri europene

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu are convingerea că premierul României va acorda prioritate proiectelor de infrastructură din Oltenia și Nordul Moldovei în vederea recuperării decalajului de dezvoltare între regiuni

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Liderii europeni doresc avansarea lucrărilor pentru implementarea Uniunii Sănătății și a Strategiei Farmaceutice pentru Europa

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere | Eurodeputații Cristian Bușoi și Nicu Ștefănuță: UE, în pragul disoluției dacă nu ar fi cumpărat împreună vaccinurile. PE, implicat în campania europeană de vaccinare

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG, consideră că noile norme propuse de Comisia Europeană pentru platformele digitale sunt ”echilibrate”: Majoritatea prevederilor sunt deja implementate de eMAG

EVENIMENTE2 weeks ago

Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Dragoș Tudorache2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Tudorache: Comisia Europeană trebuie să intervină dur pentru protejarea pieței unice digitale împotriva distorsionării concurenței de către giganții tehnologici

Advertisement
Advertisement

Trending