Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cei patru foști președinți americani în viață denunță insurecția și violențele de la Capitoliu: “Așa se contestă rezultatele alegerilor într-o republică bananieră – nu în republica noastră democratică”

Published

on

© Obama White House/ Archive

Toți cei patru foști președinți americani în viață – Barack Obama, George W. Bush, Bill Clinton și Jimmy Carter – au denunțat violențele fără precedent în ultimii 200 de ani asupra Capitoliului SUA, clădirea care adăpostește Camera Reprezentanților, Senatul și Curtea Supremă, unde manifestanții pro-Trump au luat cu asalt clădirea în timp ce Congresul american era reunit pentru a valida victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Fostul lider de la Casa Albă Jimmy Carter (1977-1981) a definit aceste momente drept o “tragedie națională”.

“Ne alăturăm concetățenilor noștri în rugăciunea pentru o rezoluție pașnică, astfel încât națiunea noastră să se poată vindeca și finaliza transferul de putere așa cum am făcut-o de mai bine de două secole”, a spus Carter.

Fostul preşedinte Bill Clinton (1993-2001) a denunţat într-un comunicat un “asalt fără precedent” împotriva instituţiilor americane.

“Astăzi, am fost confruntaţi cu un asalt fără precedent contra Capitoliului, Constituţiei şi ţării noastre”, a declarat Bill Clinton într-un comunicat.

Agresiunea a fost alimentată de mai mult de patru ani de politică otrăvită răspândind dezinformare deliberată, semănând neîncredere în sistemul nostru şi opunându-i pe americani unii altora. Fitilul a fost aprins de Donald Trump şi de cei mai fervenţi catalizatori ai săi, dintre care mulţi în Congres, pentru a răsturna situaţia, rezultatul unor alegeri pe care le-a pierdut“, a mai spus fostul preşedinte democrat, subliniind că transferul paşnic al puterii trebuie finalizat.

Într-un comunicat separat, fostul președinte George W. Bush (2001-2009) a utilizat, asemenea lui Joe Biden, termenul de “insurecție” și s-a declarat “îngrozit de comportamentul nesăbuit al unor lideri politici dup[ alegeri și de lipsa de respect arătată astăzi față de instituțiile noastre, tradițiile noastre și forțele de ordine”.

Așa se contestă rezultatele alegerilor într-o republică bananieră – nu în republica noastră democratică. (…) Insurecția ar putea afecta grav națiunea și reputația noastră. În Statele Unite ale Americii, este responsabilitatea fundamentală a fiecărui cetățean patriot să sprijine statul de drept. Pentru cei care sunt dezamăgiți de rezultatele alegerilor: țara noastră este mai importantă decât politica momentului. Lăsați oficialii aleși de oameni să își îndeplinească îndatoririle și să ne reprezinte vocile în pace și siguranță“, a spus Bush.

De partea sa, fostul președinte Barack Obama i-a implorat pe republicanii care blochează procesul de validare a lui Joe Biden să “aleagă realitatea și să facă pași în direcția stingerii flăcărilor”.

Istoria va reţine pe bună dreptate violenţele de astăzi de la Capitoliu, instigate de un preşedinte în exerciţiu (Donald Trump – n.r.) care a continuat să mintă în legătură cu rezultate unor alegeri legitime, ca un moment de mare dezonoare şi ruşine pentru naţiunea noastră“, a spus Obama.

Congresul SUA s-a întrunit miercuri pentru validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat  în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden.

Mai mult, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.

Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.

În urma unui apel lansat de președintele ales Biden, care i-a cerut lui Trump să adreseze un mesaj în care să ceară încetarea “asaltului” asupra clădirii Capitoliului, liderul în funcție a făcut apel la protestatarii de la Washington, într-un mesaj video postat pe Twitter, să meargă acasă, spunând că “trebuie să avem pace”.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă continuă să acuze că alegerile au fost fraudate și a cerut vicepreședintelui său și republicanilor din Congres să blocheze certificarea victoriei lui Biden.

Înainte, vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, invocând ”constrângerile” prevăzute în Constituţie, acesta fiind criticat apoi de Donald Trump.

În acest context, liderul de la Casa Albă este la rândul său criticat de politicienii americani și de comunitatea internațională occidentală că a instigat împotriva democrației americane. Reacții internaționale de condamnare a violențelor și de sprijin pentru tranziția pașnică de putere au venit din partea președinților Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului European, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a secretarului general al NATO, a președintelui Franței și a prim-miniștrilor Marii Britaniei, Spaniei sau Olandei. De asemenea, Franța, Germania și România au reacționat prin intermediul miniștrilor săi de externe.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

Published

on

© Ukraine Defense Ministry/ Twitter

Nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra aspiraţiei Ucrainei de a se alătura NATO, a declarat secretarul american al apărării, Lloyd Austin, aflat într-o vizită la Kiev, răspunzând la o întrebare despre obiecţiile Rusiei faţă de integrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Reuters şi Interfax-Ukraina, informează Agerpres.

Austin a insistat că “nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra deciziilor de aderare la NATO”. “Ucraina, aşa cum m-aţi auzit spunând mai devreme, are dreptul de a-şi decide propria politică externă viitoare şi ne aşteptăm ca ea să poată să o facă fără nicio ingerinţă din exterior”, a adăugat el, în conferinţa de presă comună cu omologul său ucrainean, Andrii Taran, la Kiev.

Austin a mai declarat că Rusia a început conflictul din estul Ucrainei şi ea a fost un obstacol în calea rezolvării sale paşnice. El a menţionat că SUA vor continua să ofere Ucrainei sprijinul necesar în conflictul cu Rusia.

“Statele Unite cer Rusiei să pună capăt ocupației Crimeei, să nu mai perpetueze războiul din estul Ucrainei, să pună capăt activităților sale destabilizatoare în Marea Neagră și de-a lungul graniței cu Ucraina și să înceteze atacurile sale cibernetice persistente și alte activități maligne împotriva Statelor Unite și a aliaților și partenerilor noștri”, a declarat Austin într-o conferință de presă după întâlnire, conform Pentagonului.

Secretarul apărării – care a sosit la Kiev din Tbilisi, Georgia – a declarat că dorește să vadă o cooperare regională între aliații și partenerii Statelor Unite la Marea Neagră pentru a descuraja Rusia.

În sprijinul acestor eforturi, Statele Unite vor continua să ofere asistență pentru a spori capacitățile maritime nu doar ale Ucrainei, ci și ale Georgiei, României și Bulgariei. Am înțeles de mult timp importanța cooperării și a unității între aliații și partenerii noștri pentru a descuraja agresiunea rusă”, a spus el, 

Aflat luni la Tbilisi, secretarul apărării Lloyd Austin a semnat alături de omologul din Georgia un memorandum de înțelegere care va continua sprijinul SUA pentru forțele de apărare georgiene pe parcursul următorilor șase ani.

Lloyd Austin se deplasează de luni până miercuri în Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care va fi organizată cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie. În cursul vizitei la Kiev, Austin a fost primit și de președintele Volodimir Zelenski.

În România, secretarul american al apărării se va întâlni cu preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul apărării naţionale Nicolae Ciucă. În ce privește țara noastră, el va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Continue Reading

ROMÂNIA

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă îl primesc miercuri, la București, pe șeful Pentagonului: Discuțiile vor viza situația de securitate de la Marea Neagră și Parteneriatul Strategic România-SUA

Published

on

© Photo Collage (Official photos Presidency.ro/ Department of Defense)

Președintele Klaus Iohannis și ministrul interimar al apărării Nicolae Ciucă îl vor primi miercuri, la București, pe secretarul apărării din Statele Unite, Lloyd Austin, vizita înaltului oficial american fiind cea mai importantă prezență politică în România a unui membru al administrației SUA în ultimii ani.

Potrivit unui comunicat al MApN remis CaleaEuropeană.ro, ministrul Ciucă și secretarul Austin vor discuta despre situația de securitate din zona Mării Negre, despre temele reuniunii miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care va avea loc la Bruxelles, precum și despre evoluția relațiilor militare dintre România și SUA, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două țări.

La sfârșitul întrevederii, Nicolae Ciucă și Lloyd Austin vor susține declarații de presă la sediul MApN, începând cu ora 10.15.

Ulterior întâlnirii cu ministrul Ciucă, șeful Pentagonului va fi primit la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis, de la ora 11.00.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va efectua miercuri o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației Joe Biden care se va deplasa la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în țara noastră în ultimul deceniu. Lloyd Austin se află de luni până miercuri în trei vizite în regiunea Mării Negre – Georgia, Ucraina și România, înainte de a participa la reuniunea miniştrilor apărării ai NATO, care se va organiza cu prezenţă fizică la Bruxelles pe 21 şi 22 octombrie.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va recunoaște statutul de “aliat model” reprezentat de România la nivel bilateral și în cadrul Alianței Nord-Atlantice, a informat duminică Pentagonul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România … face cam tot ceea ce am putea cere de la un aliat NATO, așa că avem ocazia să recunoaștem acest lucru și să apreciem acest lucru”, a declarat un oficial american.

România cheltuiește peste 2% din produsul intern brut pentru apărare, 20% din această sumă fiind destinată modernizării, iar ambele sunt obiective ale NATO, conchide sursa citată.

Vizita lui Austin în România va fi cea mai importantă a unui oficial politic american la București din ultimii ani. Ultima vizită la nivel înalt a unui membru al administrației americane a fost efectuată în 2014, de Joe Biden, când ocupa funcția de președinte al SUA. În același an, România a primit vizita unuia dintre predecesorii lui Austin, Chuck Hagel.

În schimb, președintele Klaus Iohannis a efectuat mai multe vizite în SUA, fiind primit la Casa Albă de fost vicepreședinte Biden, în 2015, de fostul președinte Donald Trump, în 2017 și 2019. De asemenea, miniștrii români de externe au fost primiți de două ori la Departamentul de Stat, cel mai recent având loc vizita ministrului Bogdan Aurescu la Washington, în octombrie 2020.

Vizita va avea loc în contextul în care România și Statele Unite au marcat, în luna septembrie, un deceniu de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea, o dimensiune specială a acestei relații fiind reprezentată de cooperarea militară și în materie de securitate.

Continue Reading

CHINA

Premierul Boris Johnson transmite că Marea Britanie ”nu va da deoparte” investițiile chineze, dar nu va fi ”naivă” când vine vorba de infrastructura esențială a țării

Published

on

© No.10/ Flickr

Premierul britanic, Boris Johnson, nu intenționează să ”dea deoparte” investițiile chineze în Regatul Unit, dar țara sa nu va fi ”naivă” cu privire la infrastructura sensibilă precum 5G sau energia nucleară, anunță AFP, citând un interviu acordat pentru Bloomberg News, informează Agerpres.

”Guvernul britanic nu va da deoparte” orice investiţie chineză, dar ”aceasta nu înseamnă că ar trebui să fim naivi în ce priveşte infrastructurile esenţiale ale ţării”, a declarat Boris Johnson luni seară, cu o zi înaintea deschiderii unui summit dedicat investiţiilor internaţionale în Marea Britanie.

Johnson a dat asigurări că nu este ”sinofob, foarte departe de aşa ceva. China este o mare ţară, o mare civilizaţie.”

”În pofida tuturor acestor dificultăţi, a discuţiilor dificile despre Dalai Lama sau Hong Kong sau uiguri – în care rămânem fidel principiilor noastre -, comerţul cu China a continuat să se dezvolte”, a mai spus premierul britanic. ”China ocupă o parte uriaşă a vieţii noastre economice, iar aceasta pentru mult timp”, a completat șeful Executivului de la Londra.  

Marea Britanie a decis la mijlocul lunii iulie să excludă complet compania chineză Huawei din rețeaua sa 5G, furnizorii britanici fiind nevoiți să înlăture toate echipamentele 5G ale Huawei din rețelele lor până în 2027.

Răgazul de şapte ani este menit să ajute operatorii britanici din sectorul telecomunicaţiilor, precum BT, Vodafone sau Three, care se temeau că vor pierde miliarde de lire sterline pentru a înlocui mai repede echipamentele Huawei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ2 hours ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.2 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH2 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL2 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA3 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA4 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.4 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.9 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending