Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cei patru foști președinți americani în viață denunță insurecția și violențele de la Capitoliu: “Așa se contestă rezultatele alegerilor într-o republică bananieră – nu în republica noastră democratică”

Published

on

© Obama White House/ Archive

Toți cei patru foști președinți americani în viață – Barack Obama, George W. Bush, Bill Clinton și Jimmy Carter – au denunțat violențele fără precedent în ultimii 200 de ani asupra Capitoliului SUA, clădirea care adăpostește Camera Reprezentanților, Senatul și Curtea Supremă, unde manifestanții pro-Trump au luat cu asalt clădirea în timp ce Congresul american era reunit pentru a valida victoria lui Joe Biden la alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Fostul lider de la Casa Albă Jimmy Carter (1977-1981) a definit aceste momente drept o “tragedie națională”.

“Ne alăturăm concetățenilor noștri în rugăciunea pentru o rezoluție pașnică, astfel încât națiunea noastră să se poată vindeca și finaliza transferul de putere așa cum am făcut-o de mai bine de două secole”, a spus Carter.

Fostul preşedinte Bill Clinton (1993-2001) a denunţat într-un comunicat un “asalt fără precedent” împotriva instituţiilor americane.

“Astăzi, am fost confruntaţi cu un asalt fără precedent contra Capitoliului, Constituţiei şi ţării noastre”, a declarat Bill Clinton într-un comunicat.

Agresiunea a fost alimentată de mai mult de patru ani de politică otrăvită răspândind dezinformare deliberată, semănând neîncredere în sistemul nostru şi opunându-i pe americani unii altora. Fitilul a fost aprins de Donald Trump şi de cei mai fervenţi catalizatori ai săi, dintre care mulţi în Congres, pentru a răsturna situaţia, rezultatul unor alegeri pe care le-a pierdut“, a mai spus fostul preşedinte democrat, subliniind că transferul paşnic al puterii trebuie finalizat.

Într-un comunicat separat, fostul președinte George W. Bush (2001-2009) a utilizat, asemenea lui Joe Biden, termenul de “insurecție” și s-a declarat “îngrozit de comportamentul nesăbuit al unor lideri politici dup[ alegeri și de lipsa de respect arătată astăzi față de instituțiile noastre, tradițiile noastre și forțele de ordine”.

Așa se contestă rezultatele alegerilor într-o republică bananieră – nu în republica noastră democratică. (…) Insurecția ar putea afecta grav națiunea și reputația noastră. În Statele Unite ale Americii, este responsabilitatea fundamentală a fiecărui cetățean patriot să sprijine statul de drept. Pentru cei care sunt dezamăgiți de rezultatele alegerilor: țara noastră este mai importantă decât politica momentului. Lăsați oficialii aleși de oameni să își îndeplinească îndatoririle și să ne reprezinte vocile în pace și siguranță“, a spus Bush.

De partea sa, fostul președinte Barack Obama i-a implorat pe republicanii care blochează procesul de validare a lui Joe Biden să “aleagă realitatea și să facă pași în direcția stingerii flăcărilor”.

Istoria va reţine pe bună dreptate violenţele de astăzi de la Capitoliu, instigate de un preşedinte în exerciţiu (Donald Trump – n.r.) care a continuat să mintă în legătură cu rezultate unor alegeri legitime, ca un moment de mare dezonoare şi ruşine pentru naţiunea noastră“, a spus Obama.

Congresul SUA s-a întrunit miercuri pentru validarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale. Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat  în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden.

Mai mult, susţinătorii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au pătruns miercuri în plenul Camerei Reprezentanţilor, care fusese deja evacuată, şi s-au implicat într-o confruntare armată cu agenţii de securitate de la Capitoliu, într-o demonstrație violentă fără precedent în ultimele două secole pentru clădirea Congresului american.

Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate la Capitoliu, iar la Washington a fost declarată stare de urgență.

Ulterior, Congresul Statelor Unite şi-a reluat sesiunea consacrată certificării victoriei lui Joe Biden la prezidenţiale.

În urma unui apel lansat de președintele ales Biden, care i-a cerut lui Trump să adreseze un mesaj în care să ceară încetarea “asaltului” asupra clădirii Capitoliului, liderul în funcție a făcut apel la protestatarii de la Washington, într-un mesaj video postat pe Twitter, să meargă acasă, spunând că “trebuie să avem pace”.

Cu toate acestea, liderul de la Casa Albă continuă să acuze că alegerile au fost fraudate și a cerut vicepreședintelui său și republicanilor din Congres să blocheze certificarea victoriei lui Biden.

Înainte, vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, invocând ”constrângerile” prevăzute în Constituţie, acesta fiind criticat apoi de Donald Trump.

În acest context, liderul de la Casa Albă este la rândul său criticat de politicienii americani și de comunitatea internațională occidentală că a instigat împotriva democrației americane. Reacții internaționale de condamnare a violențelor și de sprijin pentru tranziția pașnică de putere au venit din partea președinților Parlamentului European, Comisiei Europene și Consiliului European, a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a secretarului general al NATO, a președintelui Franței și a prim-miniștrilor Marii Britaniei, Spaniei sau Olandei. De asemenea, Franța, Germania și România au reacționat prin intermediul miniștrilor săi de externe.

Procesul de certificare a alegerii lui Joe Biden în funcția de președinte al SUA de către Congresul american reprezintă ultima etapă înaintea ceremoniei de inaugurare din 20 ianuarie, după ce fostul vicepreședinte a câștigat alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 cu peste 81 de milioane de voturi, iar la 14 decembrie a obținut și majoritatea voturilor, 306 la 232, în Colegiul Electoral.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

Published

on

© NATO

Sprijinul acordat de China Moscovei este un factor crucial în războiul rus împotriva Ucrainei, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu pentru ziarul german Welt am Sonntag, relatează dpa, preluat de Agerpres.

„China susține că vrea să mențină relații bune cu Occidentul. În același timp, însă, Beijingul alimentează războiul din Europa. Nu poți avea ambele variante”, a declarat Stoltenberg pentru ziarul german.

A existat o creștere semnificativă a vânzărilor de piese de mașini, microelectronică și alte tehnologii pe care Moscova le folosește pentru a produce rachete, tancuri și avioane pentru a le folosi împotriva Ucrainei, a evidențiat oficialul NATO.

Desți nu există documente care să indice că China furnizează Rusiei arme sau muniții, de la începutul războiului și al aplicării de sanțciuni împotriva Moscovei de către țările occidentale, alte exporturi din China către Rusia au crescut semnificativ.

Potrivit experților occidentali, aceste exporturi includ așa-numitele bunuri „cu dublă utilizare”, care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare.

Comentând situația de pe teren din Ucraina, Stoltenberg a declarat pentru Welt am Sonntag: „Ucraina a suferit eșecuri în teatrul de război din cauza lipsei de muniții și arme. Dar nu este încă prea târziu pentru ca Ucraina să învingă”.

Statele NATO trebuie să trimită Kievului mai multe arme și muniții, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă de acțiune, a insistat secretarul general al Alianței.

Continue Reading

NATO

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

Published

on

© MAE

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat vineri acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și și-a exprimat solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni, într-un mesaj transmis pe X.

„Federația Rusă folosește noi mijloace și tactici împotriva aliaților noștri din regiunea nordică și baltică. Acestea sunt acțiuni hibride care urmăresc destabilizarea #Flancului Estic. Condamnăm cu fermitate aceste acte și suntem alături de aliații noștri Finlanda, Estonia și Lituania”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

De asemenea, Uniunea Europeană și NATO au condamnat vineri Rusia pentru că a început să îndepărteze geamandurile care marchează frontiera cu Estonia pe râul Narva, relatează Agerpres.

„Acest incident de frontieră face parte dintr-un model mai larg de comportament provocator și acțiuni hibride ale Rusiei, inclusiv la frontierele sale maritime și terestre din regiunea Mării Baltice. Astfel de acțiuni sunt inacceptabile”, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, într-o declarație.

„Am vorbit cu prim-ministrul Kaja Kallas. NATO este solidară cu aliatul nostru Estonia în faţa oricărei ameninţări la adresa suveranităţii sale”, a transmis secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg pe X.

Polițiștii de frontieră estonieni au declarat joi că omologii lor ruși au îndepărtat peste 20 de geamanduri care marchează frontiera în râul Narva, care separă cele două țări, în cursul nopții. Prim-ministrul Kaja Kallas a numit acest lucru un incident de frontieră.

Estonia a subliniat că abia după 2022 februarie, când Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, Moscova a contestat instalarea balizelor, care sunt folosite pentru a împiedica navele să se rătăcească accidental în ape străine.

Săptămâna aceasta, a fost de asemenea relatat faptul că Rusia plănuiește să își revizuiască frontierele maritime cu Lituania și Finlanda în Marea Baltică.

Potrivit unui document redactat de Ministerul rus al Apărării și citat de The Moscow Times, Kremlinul intenționează să declare o parte din Marea Baltică la est de Golful Finlandei, precum și în apropierea orașelor Baltiysk și Zelenogradsk din regiunea Kaliningrad, ca fiind apele sale maritime interne.

Documentul sugerează că, la granița cu Lituania, ar urma să fie revizuite Cordonul litoral al Curlandei, Capul Taran, zona de la sud de Capul Taran și Cordonul litoral Baltic.

Radiodifuzorul finlandez YLE a raportat mai târziu miercuri că informațiile despre planurile de modificare a frontierelor maritime cu Finlanda și Lituania au dispărut de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

Documentul a fost eliminat de pe site după ce o sursă diplomatică militară a declarat agențiilor de presă rusești că Moscova nu are nicio intenție de a revizui frontierele din Marea Baltică.

Premierul lituanian, Ingrida Šimonytė, a declarat joi că Vilnius caută un răspuns unitar din partea Uniunii Europene și a NATO la intențiile Rusiei de a revizui frontierele maritime.

 

Continue Reading

NATO

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

Published

on

© Wikipedia

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele, a anunțat sâmbătă guvernul lituanian, transmite Agerpres.

Statele baltice, și anume Lituania, Letonia și Estonia, precum și Polonia, Finlanda și Norvegia, se vor alătura inițiativei, precizează sursa citată. 

„Acesta este un lucru complet nou – un zid de drone care se întinde din Norvegia până în Polonia, iar scopul este de a folosi dronele și alte tehnologii pentru a ne proteja frontierele”, a declarat pentru agenţia BNS ministrul de interne al Lituaniei, Agne Bilotaite, în urma discuţiilor avute cu omologii săi din celelalte cinci țări.

În cadrul inițiativei, țările participante vor folosi vehicule aeriene fără pilot la bord pentru a-și monitoriza zonele de frontieră.

De asemenea, acestea vor desfășura sisteme antidronă pentru a-și proteja frontierele de drone, care ar putea fi folosite de „țări ostile” pentru contrabandă și acțiuni provocatoare, potrivit inițiativei.

Ministrul de interne lituanian nu a precizat un calendar pentru acest proiect.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMUNICATE DE PRESĂ2 hours ago

ICI București a prezentat soluții digitale inovative pentru monitorizarea și managementul personalizat al persoanelor vârstnice

NATO8 hours ago

Stoltenberg: Beijingul alimentează războiul din Europa. Sprijinul acordat Rusiei este crucial în războiul împotriva Ucrainei

NATO9 hours ago

MAE condamnă cu fermitate acțiunile Rusiei pentru destabilizarea Flancului Estic și-și exprimă solidaritatea cu aliații estonieni, finlandezi și lituanieni

NATO10 hours ago

Șase țări din NATO vor ridica un „zid de drone” pentru a-și proteja frontierele

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Sănătății: Centrul pentru mari arși de la Spitalul Județean de Urgență Timișoara va fi finalizat până la sfârșitul anului

ROMÂNIA1 day ago

Marcel Ciolacu, prezent la UCM Reșita: Acest Guvern şi-a asumat că va reindustrializa România, astfel încât să producem mai mult la noi acasă

SECURITATE1 day ago

Directorul general al ICI București, prezent la BSDA: IA și quantum computing schimbă paradigma pentru atacatori și apărare

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Șeful diplomației SUA merge săptămâna viitoare la Chișinău pentru a reafirma sprijinul pentru aderarea R. Moldova la UE

SUA1 day ago

SUA anunță un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina în valoare de 275 milioane de dolari

U.E.2 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.2 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA3 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL4 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL5 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA6 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL1 week ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

Trending