Uniunea Europeană condamnă instrumentalizarea migranților de către regimul Lukashenko și anunță că va ajuta Lituania în fluxul de migranți, se arată în comunicatul oficial.

„Utilizarea ființelor umane aflate în nevoie pentru a promova obiective politice încalcă valorile și principiile europene fundamentale. În consecință, UE și statele sale membre condamnă instrumentalizarea migranților și a refugiaților de către regimul din Belarus”, a transmis șeful diplomației europene, Josep Borrell.

UE și statele sale membre vor aborda creșterea continuă a numărului de treceri neregulamentare în UE dinspre Belarus pentru a păstra integritatea frontierei sale externe. În conformitate cu abordarea sa graduală, UE va lua în considerare posibilitatea unor măsuri restrictive care să vizeze traficanții de migranți care abuzează de drepturile omului sau pe cei implicați în alt mod în traficul de ființe umane.

UE și statele sale membre rămân hotărâte să gestioneze în mod eficient fluxurile migratorii pentru a proteja frontierele externe ale UE. Persoanele care nu au dreptul de ședere în UE sunt returnate. În acest context, UE și statele sale membre vor lua toate măsurile necesare în conformitate cu dreptul UE și cu dreptul internațional.

UE și statele sale membre, în semn de solidaritate, și-au sporit deja sprijinul, inclusiv prin desfășurarea intervenției rapide la frontieră FRONTEX și prin asistență tehnică suplimentară, și sunt pregătite să îl consolideze și mai mult. Statele membre vor oferi rapid sprijinul necesar pentru a asigura desfășurarea imediată a echipelor și mijloacelor relevante.

„Vom continua să punem în aplicare politica noastră în materie de migrație externă. Vom depune eforturi pentru a consolida în continuare capacitățile de returnare ale UE ca parte a unei abordări cuprinzătoare, inclusiv prin dialoguri și parteneriate cu țările de origine și de tranzit”, mai transmite Borrell.

Citiți și: Comisia Europeană solicită statelor membre să ajute Lituania în problema migranților creată intenționat de regimul Lukashenko

Consiliul a adoptat un cadru pentru măsuri restrictive specifice pentru a aborda situația din Liban, potrivit comunicatului oficial.

Acest cadru prevede posibilitatea de a impune sancțiuni împotriva persoanelor și entităților care sunt responsabile de subminarea democrației sau a statului de drept în Liban prin oricare dintre următoarele acțiuni:

• obstrucționarea sau subminarea procesului politic democratic prin împiedicarea persistentă a formării unui guvern sau prin
• obstrucționarea sau subminarea gravă a desfășurării de alegeri;
• obstrucționarea sau subminarea punerii în aplicare a planurilor aprobate de autoritățile libaneze și sprijinite de actorii internaționali relevanți, inclusiv de UE, în vederea îmbunătățirii responsabilității și a bunei guvernanțe în sectorul public sau a punerii în aplicare a unor reforme economice esențiale, inclusiv în sectoarele bancar și financiar și inclusiv a adoptării unei legislații transparente și nediscriminatorii privind exportul de capital;
• abateri financiare grave privind fondurile publice, în măsura în care faptele în cauză intră sub incidența Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției, precum și exportul neautorizat de capital.

Sancțiunile constau într-o interdicție de călătorie în UE și o înghețare a activelor pentru persoane, precum și o înghețare a activelor pentru entități. În plus, persoanelor și entităților din UE le este interzis să pună fonduri la dispoziția persoanelor și entităților enumerate.

La 7 decembrie 2020, Consiliul a adoptat concluzii în care a luat act cu îngrijorare crescândă de faptul că grava criză financiară, economică, socială și politică care s-a instalat în Liban a continuat să se agraveze în lunile precedente și că populația libaneză a fost prima care a avut de suferit de pe urma dificultăților tot mai mari din țară. Acesta a subliniat necesitatea urgentă ca autoritățile libaneze să pună în aplicare reformele pentru a recâștiga încrederea comunității internaționale. De asemenea, Consiliul a făcut apel la toate părțile interesate și forțele politice libaneze să sprijine formarea urgentă a unui guvern libanez care să fie responsabil, credibil și orientat spre misiune, capabil să pună în aplicare reformele necesare.

De atunci, Consiliul și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea gravă cu privire la deteriorarea situației din Liban. În pofida apelurilor repetate adresate forțelor politice libaneze și părților interesate să acționeze în interesul național și să nu mai amâne formarea unui guvern cu puteri depline, capabil să răspundă nevoilor urgente ale țării și să pună în aplicare reformele esențiale, nu se înregistrează niciun progres. Între timp, situația economică, socială și umanitară din Liban continuă să se deterioreze, iar populația continuă să sufere.

Uniunea este pregătită să utilizeze toate instrumentele sale pentru a contribui la o ieșire durabilă din criza actuală și pentru a reacționa la o nouă deteriorare a democrației și a statului de drept, precum și a situației economice, sociale și umanitare din Liban. În cadrul Consiliului Afaceri Externe din 12 iulie 2021, Înaltul Reprezentant a anunțat o înțelegere politică potrivit căreia va fi instituit un regim de sancțiuni împotriva celor responsabili de această situație.

UE își menține angajamentul de a ajuta Libanul și poporul său să depășească provocările actuale și este pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune în acest scop. Cu toate acestea, este extrem de important ca liderii libanezi să lase deoparte divergențele și să colaboreze pentru a forma un guvern și a adopta măsurile necesare pentru a conduce țara către o redresare durabilă. Stabilitatea și prosperitatea Libanului sunt de o importanță crucială pentru întreaga regiune și pentru Europa.

Harta Uniunii Europene pentru copii conține caracteristici sau tradiții ale fiecărui stat membru în parte și poate fi descărcată gratuit de la următorul link.

https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/

© https://op.europa.eu/

Uniunea Europeană a fost creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956 îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice. În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută și sub denumirea de „piața comună”.

Uniunea Europeană este o uniune economică și politică unică în lume, care reunește 27 de țări europene și acoperă aproape tot continentul.

Organizația care va deveni UE a fost creată în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. În prima etapă, s-a pus accent pe consolidarea cooperării economice: țările implicate în schimburi comerciale devin interdependente din punct de vedere economic și astfel se evită riscul izbucnirii unui nou conflict.

Astfel, în 1958, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană (CEE) care, inițial, a contribuit la intensificarea cooperării economice între șase țări: Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Țările de Jos.

De atunci, s-au alăturat alte 22 de țări, ceea ce a dus la crearea unei imense piețe unice (denumită și piața internă), care continuă să se dezvolte pentru a-și valorifica întregul potențial.

La data de 31 ianuarie 2020, Regatul Unit a părăsit Uniunea Europeană.

Ceea ce a început ca o uniune pur economică a evoluat treptat, devenind o organizație care acționează în numeroase domenii de politică, de la schimbări climatice, protecția mediului și sănătate, la relații externe, securitate, justiție și migrație. Această schimbare s-a reflectat în modificarea, în 1993, a numelui Comunității Economice Europene (CEE), care a devenit Uniunea Europeană (UE).