Connect with us

U.E.

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

Published

on

©European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Orașul Umea din Suedia și orașul Tampere din Finlanda au cel mai curat aer din Europa, arată cel mai recent clasament realizat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), potrivit DPA, citat de Agerpres.

O valoare scăzută a particulelor fine, poluantul care are cel mai ridicat impact asupra sănătății, fiind responsabil de morți premature și îmbolnăviri, s-a înregistrat, de asemenea, și în aerul din Funchal (Madeira), Tallinn (capitala Estoniei) şi oraşul norvegian Bergen, conform sursei citate.

Agenția Europeană de Mediu a evaluat calitatea aerului în 323 de orașe din 26 de ţări ale Uniunii Europene, dar şi din Islanda, Norvegia şi Elveţia. Evaluarea s-a bazat pe datele colectate de la peste 400 de stații de monitorizare.

Calificativele sunt stabilite după cum urmează:

  • Calitate bună a aerului, dacă nivelul de particule fine se situează sub valoarea orientativă anuală de 10 μg/m3, stabilită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS);
  • Calitate moderată a aerului, dacă nivelul de particule fine este între 10 și sub 15 μg/m3,
  • Calitate slabă a aerului, dacă nivelul de particule fine se află între 15 și sub 25 μg/m3;
  • Calitate foarte slabă a aerului, dacă nivelul de particule fine depășește limita de 25 μg/m3.

Dintre cele peste 300 de orașe evaluate, 127 s-au dovedit a avea o bună calitate a aerului, în timp ce 123 au avut o poluare moderată şi 73 au fost clasificate ca având o calitate slabă sau foarte slabă.

Majoritatea oraşelor situate în partea inferioară a clasamentului se află în Polonia şi în nordul Italiei.

În ceea ce privește România, sunt menționate cinci orașe în clasamenul realizat de Agenția Europeană de Mediu: Botoșani, Brașov, București, Cluj-Napoca, Pitești, Satu Mare și Timișoara.

Capitala se clasează pe locul locul 263 din 323, urmată de Timișoara (locul 267) și Brașov (273), toate înregistrând o calitate slabă a aerului. Singurul oraș din România care ocupă o poziție mai bună în clasament este Botoșani (223), având în calitate moderată a aerului. Pentru celelalte orașe, AEM nu a reușit să colecteze date.

© Agenția Europeană de Mediu

© Agenția Europeană de Mediu

Această evaluare vine să întărească raportul privind calitatea aerului în Europa, dat publicității anul trecut, în octombrie, de AEM. 

Și în acest România se număra printre statele din Uniunea Europeană, alături de Bulgaria, Croația, Cehia, Italia și Polonia, unde valoarea limită a UE pentru particulele fine de materie (PM2.5) a fost depășită, în 2018. 

Citiți și:
Raport al Alianței Europene pentru Sănătate Publică: Fiecare bucureştean pierde anual aproximativ 3.000 de euro din cauza poluării aerului, în vreme ce media europeană este de 1.250 de euro
Raport al Comisiei Europene: Majoritatea statelor membre ale UE nu sunt în grafic pentru a reduce până în 2030 poluarea atmosferică și impactul acesteia asupra sănătății

Doar patru țări din Europa — Estonia, Finlanda, Islanda și Irlanda — au înregistrat atunci concentrații mai mici ale particulelor fine de materie în raport cu valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care sunt mai stricte.

AEM estimează că expunerea la particule fine de materie a cauzat aproape 417.000 de decese premature în 41 de țări din Europa în 2018. În jur de 379.000 din aceste decese au fost înregistrate în cele 28 de state membre ale UE ( n.r. Regatul Unit a părăsit UE la 31 ianuarie 2020), numărul de decese premature cauzate de dioxidul de azot (NO2) și de ozonul troposferic (O3) fiind de 54.000, respectiv 19.000.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

Published

on

© European Union

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu va desemna Rusia stat sponsor al terorismului, refuzând astfel o cerere făcută, luni, de către omologul ucrainean Volodimir Zelenski către liderii G7 după atacul cu rachete asupra centrului comercial din orașul Kremenchuk, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Includerea Rusiei pe o listă cu state care sponsorizează terorismul ar presupune aplicarea unor sancțiuni și mai dure decât cele aplicate 

„Nu avem nevoie de niciun fel de calificare pentru a aplica aceste sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina”, a declarat, însă Macron. „Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige” războiul de agresiune declanşat împotriva Ucrainei, prin urmare sancţiunile împotriva Moscovei „se vor menţine atâta timp cât este necesar, în următoarele săptămâni şi în următoarele luni”, a mai adăugat președintele francez.

Macron a mai declarat la Elmau, unde a avut loc reuniunea la vârf a grupului ţărilor celor mai industrializate, că de la summitul NATO care urmează la Madrid trebuie transmis un mesaj „de unitate şi forţă” privind securitatea Europei.

Președintele Ucrainei s-a înfuriat după atacul cu rachete asupra mall-ului, declarând că „doar teroriștii total nebuni, care nu ar trebui să aibă loc pe Pământ, pot lansa rachete asupra unor obiective civile”, adăugând în același timp că „Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat sponsor al terorismului”. „Lumea poate și, prin urmare, trebuie să oprească teroarea rusă”, a mai subliniat acesta. 

Citiți și Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

Ministerul rus al Apărării a precizat într-un comunicat că forțele sale aeriene au lovit „depozite de arme și muniții [pe care Ucraina] le-a primit de la Statele Unite și de la țări europene” în Kremenchuk. Acesta a susținut că munițiile au detonat și au provocat un incendiu într-un „centru comercial nefuncțional” din apropiere.

Potrivit lui Zelenski, însă, cel puțin 1.000 de persoane se aflau în interiorul mall-ului Amstor în momentul loviturii forțelor de ocupație, adăugând că aceste persoane nu reprezentau „niciun pericol pentru armata rusă”. Videoclipurile care au apărut de la fața locului au arătat clădiri înghițite de fum și civili care alergau să se adăpostească.

De asemenea, președintele ucrainean a precizat că Rusia a folosit deja aproape 2.800 de rachete de croazieră diferite împotriva Ucrainei, iar numărul de bombe aeriene și de rachete MLRS care au lovit orașele ucrainene pur și simplu nu poate fi numărat.

La rândul său, Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial ucrainean, a scris luni pe Twitter că atacul a arătat că Rusia ar trebui să fie „desemnată drept stat sponsor al terorismului” și a cerut mai multe livrări de arme. „Avem nevoie de apărare antirachetă”, a punctat oficialul.

Liderii Grupului celor șapte națiuni, o adunare a puterilor economice globale, au condamnat în mod colectiv atacul ca fiind o crimă de război, calificându-l drept „abominabil” și promițând „un sprijin neclintit” pentru Ucraina într-o declarație comună.  Totodată, Consiliul de Securitate al ONU urmează să discute atacul în cadrul unei reuniuni de marți.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

Published

on

©European Union, 2015/ Source: EC - Audiovisual Service

Primele schimburile comerciale de energie electrică cu Ucraina și Republica Moldova sunt planificate să înceapă pe data de 30 iunie 2022 pe interconexiunea dintre Ucraina și România, anunță Transelectrica într-un comunicat.

Comercializarea energiei electrice pe celelalte interconexiuni (Ucraina-Slovacia, Ucraina-Ungaria și Moldova-România) va urma ulterior, după definitivarea aspectelor legate de regulile de licitație.

Capacitatea comercială totală va fi limitată în primă fază la 100 MW, iar după această etapă inițială, este de așteptat ca valorile comercializate să crească treptat, în urma unei evaluări lunare a impactului volumelor schimbate asupra stabilității și securității sistemului energetic.

Acest lucru este posibil după ce Operatorii de Transport și Sistem (OTS) din Europa Continentală au confirmat faptul că au fost îndeplinite condițiile tehnice preliminare pentru a permite schimburile comerciale de energie electrică între Ucraina și statele vecine.

Procesul vine după sincronizarea cu succes a sistemelor electroenergetice, realizată în data 16 martie 2022, și a acceptării Ukrenergo ca membru observator al ENTSO-E, pe 26 aprilie 2022.

”Creșterea treptată a comerțului cu energie electrică este deosebit de importantă în contextul agresiunii continue a Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta va permite Ucrainei să obțină venituri pentru a-și susține sistemul de energie electrică, în condițiile în care veniturile interne au fost reduse de atacurile Rusiei. În același timp, va pune la dispoziția UE energie electrică suplimentară la prețuri accesibile, într-o perioadă în care prețurile sunt excepțional de ridicate”, a fost mesajul transmis de comisarul european pentru energie, Kadri Simson, într-o primă reacție în care salută acest pas suplimentar în sincronizarea sistemelor energetice ale Ucrainei și Moldovei cu cel european. 

Această realizare făcută la mai puțin de patru luni de la sincronizarea de urgență a sistemelor Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua europeană și, în plus, demonstrează angajamentul puternic al operatorilor de transport și sistem europeni față de Ukrenergo (Operatorul de Transport și Sistem din Ucraina) și Moldelectrica (Operatorul de Transport și Sistem din Republica Moldova).

Transelectrica apreciază că, în perioada imediat următoare, se va finaliza și procesul de armonizare a detaliilor tehnice și comerciale privind schimburile între România și Republica Moldova.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

Published

on

© Nicu Popescu - Facebook

Ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a discutat azi, 28 iunie, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în marja conferinței aniversare George Marshall Fund. 

„Am exprimat recunoștința profundă a autorităților pentru sprijinul politic al europarlamentarilor în vederea acordării statutului de stat candidat pentru țara noastră. Rezoluțiile votate în această perioadă în cadrul Parlamentului au transmis un mesaj clar: viitorul nostru este în Uniunea Europeană”, a precizat ministrul Nicu Popescu. 

De asemenea, acesta a reiterat că drumul „spre aderare este singura opțiune care oferă Republicii Moldova stabilitate, dezvoltare și prosperitate.”

Citiți și: Maia Sandu: Statutul de țară candidată este “luminița de la capătul tunelului”. Ne așteaptă o muncă grea pentru construirea “Moldovei Europene”

Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

Citiți și DOCUMENT Textul care consfințește perspectiva europeană a Ucrainei, R. Moldova și Georgiei: Viitorul acestor țări și al cetățenilor lor este în cadrul UE

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis, la dineul de gală oferit de regele Felipe al VI-lea al Spaniei în onoarea liderilor NATO prezenți la summitul de la Madrid

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO4 hours ago

Olaf Scholz, înainte de primul său summit NATO: Germania va pune bazele celei mai mari armate convenţionale din Europa în cadrul NATO

NATO5 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO7 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

G77 hours ago

Liderii G7 se angajează să aloce 4,5 miliarde de dolari pentru a asigura ”securitatea alimentară la nivel global”, sugrumată de blocada rusă ”motivată geopolitic” asupra cerealelor ucrainene

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G77 hours ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

NATO3 hours ago

Turcia va sprijini aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Cele trei țări au semnat un memorandum, iar decizia aderării este “iminentă” la summitul de la Madrid

NATO5 hours ago

Joe Biden afirmă că summitul NATO de la Madrid este cu “adevărat istoric”. SUA și aliații vor anunța consolidarea pe termen lung a prezenței militare în Europa și pe flancul estic

NATO5 hours ago

Mircea Geoană: Summitul NATO, cel mai important în generații. Atunci când punem la bătaie talentul, libertatea și creativitatea societăților noastre libere, nimeni nu va putea să ne învingă

NATO7 hours ago

Regele Spaniei îi îndeamnă pe liderii NATO să găsească “echilibrul potrivit” între răspunsul la amenințările din est și provocările sistemice: “Predicțiile post-Război Rece s-au evaporat. Competiția dintre marile puteri este peste tot

NATO7 hours ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

ROMÂNIA11 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA12 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL2 days ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Team2Share

Trending