Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO&TEXT Care au fost rezultatele vizitei prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, la București

Published

on

FOTO: EU Council

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu portofoliul bunei reglementări și a statului de drept, efectuează joi o vizită la București într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.

Înaltul oficial european a avut întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica DăncilăDe asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans s-a întâlnit cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.

De la ora 15:45, Frans Timmermans susține o conferință de presă ce este transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

 

LIVE TEXT

Am avut o zi extrem de încărcată, dar fructuoasă. Am avut oportunitatea de a discuta cu șefii celor două camere, m-am întâlnit cu președintele României, cu premierul, însoțit de ministrul Justiției.

Mesajul este următorul multe au fost obținute în ultimii 20 de ani în domeniul judiciar. multe au fost obținute în ultimii 11 ani, de când România a aderat la UE. Acum suntem pe ultima sută de metri. Mesajul meu a fost astăzi să alergați în continuare, dar nu în direcția greșită. 

Mai multe lucruri sunt necesare pentru ridicare MCV. De aceea în cadrul întrevederilor de azi că vom intesifica legăturile noastre. Echipele noastre vor colabora strâns. Multe persoane au spus că Executivul european este prost informat. De acum înainte nimeni nu va mai putea folosi această scuză. 

Acest lucru se poate întâmpla doar îmtr-o atmosferă caracterizată de cooperare, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă există respectarea statului de drept. Atacul la adresa sistemului judiciar în media crează impresia că este ceva în neregulă cu sistemul judiciar. Trebuie să existe respect față de rolul fiecăruia. 

Premierul României și-a exprimat dorința ca MCV-ul să fie ridicat înainte de preluarea președinției rotative a Consiliului European. 

Despre existența unei diferențe între ceea ce știați despre situația justiției și ceea ce ați aflat astăzi. Vreau să vă asigur că suntem bine informați ca urmare a colaborării strânse cu Reprezentanța Comisiei Europene în România. Vreau să reiterez că Angela mă informează foarte bine și este o persoană extrem de competentă. 

Așa cum am precizat și în ultimul raport, nu s-au întregistrat suficiente progrese, dar acest lucru poate fi schimbat dacă ne mobilizăm.

Despre raportul prezentat de ministrul Justiției privind activitatea DNA și propunerea de suspendare a șefei DNA. Așa cum am precizat, dacă există o problemă cu magistrații, există instanțele necesare care să acționeze în acest sens, acește instanțe nu ar trebui să fie politizate. 

Despre condiționarea ridicării MCV de neschimbarea șefei DNA. Am fost informat și am văzut raportul, dar nu sunt un judecător care să spună că este bine sau greșit ca doana Kovesi să fie propusă spre remaniere. 2019 nu este un deadline pentru ridicarea MCV, ci o ambiție pe care vrem să o îndeplinim. Este o țintă pe care am stabilit-o. 

Despre activitatea DNA și discuția cu Dragnea. Discuția mea cu președintele Dragnea. Nu am culoare politică atunci când discutăm de problema separării puterilor în stat și sistemul judiciar. I-am spus și președintelui Dragnea că trebuie să găsim noi moduri de a cheltui fondurile structurale. 

De aceea dorim intesificarea contactelor noastre. În viziunea mea, acest lucru nu are legătură cu Schengen. Este vremea ca statele să accepte că România este pregătită să adere la Schengen. 

Despre ridicarea MCV și activarea articolului 7. Nu este nicio legătură între MCV și Articolul 7. Nu este niciun atac la adresa statului de drept în România. Aveți un sistem judiciar independent și puternic. Ceea ce facem este să verificăm dacă pașii asupra cărora am convenit sunt adoptați, oferind asistență acolo unde este nevoie. Ne aflăm pe tărmul cooperării și verificării pașilor necesari pentru a adopta toate măsurile care trebuie luate pentru a lupta împotriva corupției să nu fie blocată. 

Despre mecanismul care să condiționeze primirea de fonduri europene de funcționarea statului de drept și aplicarea acesteia în următorul CFM. Vom prezenta propunerea CFM în mai. Ca parte a discuțiilor și pregătirilor în acest sens, ne gândim la o modalitate prin care ne putem asigura că fondurile sunt cheltuite, respectând guna guvernanță și statul de drept. Ne gândim la un mecanism care să se aplice tuturor statelor membre, făcând referire la toate fondurile europene, nu doar cele alocate pentru agricultură sau coeziune, o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fi fie folosite într-un mod eronat. Acest mecanism nu face trimitere doar la statele care beneficiază de politica de coeziune. Cred că plătitorii europeni de taxe au dreptul să știe că banii pe care îi alocă sunt bine cheltuiți. Astfel, cred că este important ca toate toate statele membre (n.r. să se alăture celor 20 de state care au convenit crearea Biroului Procurorului Public european)  pentru că acesta este un instrument direct care poate analiza dacă fondurile europene sunt cheltuite cu responsabilite sau nu și poate interveni dacă este identificată o problemă. 

Despre raportul din 2014 privind situația corupției în statele membre. În vizunea mea, evaluarea administrației publice, corelată cu corupția, trebuie să fie cuprinsă în analiza economică a unui stat. După cum bine știți, nu există niciun stat în care să nu existe corupție. Cu siguranță nu arătăm cu degetul către România și Bulgaria. 

Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.

”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.

Vizita lui Timmermans la București, prima după cea din 23 aprilie 2017, a fost receptată drept prima reacție UE după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis să declanșeze procedura de revocare a procurorului-șef al DNADe altfel, anunțul privind deplasarea sa în România a fost făcut de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România la câteva ore distanță după decizia ministrului Justiției.

Ulterior anunțului lui Tudorel Toader privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, purtătorul de cuvânt al prim-vicepreședintelui Comisiei Europene a precizat că executivul european ”urmărește cu îngrijorare aceste evoluții”.

”Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției reprezintă piatra de temelie a unei Românii puternice în Uniunea Europeană. Comisia va urmări îndeaproape evoluția procedurilor în curs împotriva procurorului șef al DNA”, se arată în răspunsul transmis CaleaEuropeana.ro pe 23 februarie 2018

Timmermans se va întâlni la București cu reprezentanții sistemului judiciar la o zi distanță după prezentarea bilanțului DNA

Întrevederile pe care prim-vicepreședintele Comisiei Europene le avea la București, inclusiv cele cu reprezentanții sistemului judiciar, se vor desfășura în condițiile în care Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat miercuri bilanțul de activitate pentru anul 2017 care cuprinde măsuri asiguratorii de peste 200 de milioane de euro, aproximativ 1000 de inculpați trimiși în judecată. 

O treime dintre inculpaţii trimişi în judecată au avut funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. 3 miniştri, 5 deputaţi, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României şi 1 secretar general al unui minister au fost trimişi în judecată în urma investigaţiilor DNA.

Mai mult, în discursul său de la raportul de activitate al DNA, președintele Klaus Iohannis a lăudat activitatea DNA, spunând că “în 2017 au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016, și au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inculpați”

Citiți și Ce spun ultimele trei rapoarte MCV despre activitatea DNA: Un semn de sustenabilitate și un bilanț impresionant în lupta anticorupție

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) reprezintă unul dintre cele mai apreciate eforturi de combatere a corupției în cadrul rapoartelor de monitorizare a progreselor înregistrate de Românie în materie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Ultimele trei rapoarte ale Mecanismului pentru Cooperare și Verificare au calificat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, consemnând progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. 

Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, ceea reprezintă un semn de sustenabilitate, este concluzia cuprinsă de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, publicat în noiembrie 2017.

Vizita lui Frans Timmermans la București survine în contextul în care prim-vicepreședintele Comisiei Europene a avut la începutul acestei luni o întrevedere cu ministrul Tudorel Toader, la Strasbourg, pe marginea dezbaterii din plen privind efectele asupra statului de drept din România ca urmare a reformei pachetelor legilor justiției.

Mai mult decât atât, Timmermans este co-semnatar alături de Jean-Claude Juncker al scrisorii care a determinat o dispută mediatică între Comisia Europeană și șefii celor două Camere ale Parlamentului României, după ce executivul european a solicitat Parlamentului să fie transparent în privința deciziilor referitoare la legile justiției și a subliniat că una dintre condițiile necesare pentru renunțarea la MCV este ireversibilitatea progreselor în domeniul judiciar.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Consiliul European: Polonia, Ungaria și Cehia au obiecții privind Pactul Ecologic European și solicită sprijin financiar pentru a rămâne competitive

Published

on

Polonia, Ungaria şi Cehia au formulat obiecţii cu privire la proiectul de concluzii privind Pactul Ecologic European lansat de Comisia European și ce va fi supus aprobării liderilor europeni la Consiliul European de joi și vineri, aceste trei ţări susţinând că economiile lor nu pot atinge obiectivul neutralităţii climatice până în anul 2050 în lipsa unui sprijin financiar.

Opoziția celor trei țări a fost manifestată și la summitul șefilor de stat sau de guvern din vară, când liderii acestora au făcut uz de dreptul de veto față de includerea în concluziile Consiliului European a obiectivului ”zero emisii de carbon cu efect de seră” până în anul 2050, argumentând că economiile lor nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de realizarea acestui obiectiv. Cu acea ocazie, premierul Mateusz Morawiecki a cerut pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Liderii europeni se reunesc joi şi vineri la Consiliul European de iarnă şi vor pleda din nou pentru acest obiectiv, în contextul în care Comisia Europeană a lansat miercuri Pactul Ecologic European.

Președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel.

În ce o privește, Ursula von der Leyen a anunțat, în contextul prezentării foii de parcurs a Pactului Ecologic European, că va fi implementat un mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. De altfel, Parlamentul European a votat luna trecută o rezoluție prin care a declarat starea de urgență climatică.

Potrivit Reuters, citat de Agerpres, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat miercuri că ”dincolo de angajamentele existente pentru anul 2030, ne putem asuma altele doar pe baza unor calcule serioase, clare şi responsabile.

”Numai în acest mod putem lua decizii responsabile”, a completat el.

La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a scris pe Twitter: ”Republica Cehă doreşte de asemenea să atingă neutralitatea emisiilor de carbon, dar nu vom reuşi fără energia nucleară. UE trebuie să recunoască energia nucleară ca sursă lipsită de emisii. Mai mult, costul neutralităţii emisiilor de carbon va fi uriaş”.

Un document pregătit de guvernul ceh şi consultat de Reuters înaintea summitului european cuprinde solicitarea revizuirii proiectului de decizie propus liderilor europeni, inclusiv prin menţionarea posibilităţii ca centralele atomo-electrice să poată fi cofinanţate cu fonduri europene pentru a se reduce astfel emisiile de CO2.

La rândul său, un oficial polonez a declarat: ”Din punctul nostru de vedere, ultimul proiect de concluzii cu decizia de la summit asupra chestiunii climatice încă necesită discuţii”. Acesta a precizat că Polonia doreşte în special garanţii mai precise privind o finanţare generoasă înainte de a se angaja în favoarea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Reuters notează că răspunsul noii Comisii Europene faţă de solicitările de sprijin financiar formulate de aceste ţări, anume mecanismul de tranziție echitabilă, depinde de negocierile privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 şi de alocările pentru politica de coeziune.

O posibilă sumă vehiculată în prezent pentru acest fond este de cel puţin 35 de miliarde de euro, plus finanţări suplimentare din alte surse, cum ar fi Banca Europeană de Investiţii.

Potrivit propunerii din cadrul Pactului Ecologic European prezentat de Comisia Europeană, cel puțin 25% din bugetul pe termen lung al UE ar trebui să fie dedicat acțiunilor climatice, iar Banca Europeană de Investiții, în calitate de bancă a Europei în domeniul climei, va oferi sprijin suplimentar.

Obiectivul acestui mecanism este să ajute regiunile europene dependente de combustibilii fosili să-şi finanţeze tranziţia către industrii şi surse de energie curate şi să formeze lucrătorii din industriile evoluate tehnologic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european Adina Vălean, după prezentarea Pactului Ecologic European: Vom amplasa un milion de stații de încărcare electrice în UE până în 2025

Published

on

© European Parliament

Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a promis miercuri, în contextul prezentării de către Comisia Europeană a ambițiosului Pact Ecologic European, că vor fi găsite cele mai bune modalități pentru ca domeniul transporturilor să contribuie la obiectivul istoric prin care Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Sectorul transporturilor este în centrul transformărilor către neutralitatea carbonului”, a scris Vălean, pe Twitter, după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat Pactul Ecologic European în plenul Parlamentului European.

În ambițiosul plan care conține 50 de acțiuni concrete până în 2050 este prevăzută și reducerea cu 90% a emisiilor din domeniul transporturilor până în anul 2050, întrucât transporturile produc în prezent 25% din emisiile de gaze cu efect de seră.

De altfel, acest obiectiv a fost asumat de Adina Vălean și în cursul audierii sale în Parlamentul European pentru funcția de comisar european pentru transporturi.

În ce o privește, Vălean a mai susținut miercuri, tot pe Twitter, că până în anul 2025 vor fi amplasate 1 milion de stații de încărcare electrice la nivelul Uniunii Europene pentru 13 milioane de vehicule nepoluante sau puțin poluante.

Vom revizui cadrul legal pentru a stimula producția și instalarea de combustibili alternativi”, a mai spus Vălean.


Citiți și

La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen acordă Pactului Ecologic European un potențial istoric: Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Pactul Ecologic European, prezentat miercuri de Comisia Europeană și care cuprinde 50 de acțiuni concrete pentru ca Europa să devină un continent neutru din punct de vedere climatic, este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

Pactul Ecologic European este mai mult decât o viziune. Este o foaie de parcurs pentru acțiune. Are 50 de obiective pentru anul 2050, pentru o Europă prietenoasă cu clima și cu natura. Obiectivul nostru este să reconciliem economia cu planeta noastră. Acesta este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa (…) Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”, a spus von der Leyen, în plenul Parlamentului European de la Bruxelles, unde a venit însoțită de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European.

von der Leyen a precizat că lansarea Pactului Ecologic European este prima măsură majoră luată de noua Comisie Europeană, la 11 zile de la preluarea mandatului, și a arătat că îl va prezenta joi liderilor UE în cadrul summitului Consiliului European, în vreme ce Timmermans îl va prezenta la Conferința COP25 de la Madrid.

Șefa Comisiei Europene a afirmat că ”astăzi este începutul călătoriei” și a explicat că Pactul Ecologic European nu este numai despre emisii, ci vizează ”stimularea inovației, calitatea alimentară și mobilitate modernă”.

Pactul Ecologic European este noua noastră strategie de creștere. Ea nu consumă, ci oferă înapoi”, a mai spus Ursula von der Leyen, arătând că va solicita susținerea șefilor de stat sau de guvern, care vor avea schimbările climatice pe agenda Consiliului European de iarnă.

Pe de altă parte, președintele Consiliului European Charles Michel a făcut un apel către liderii europeni să ajungă la consens privind obiectivul unei Europe neutre din punct de vedere al climei pentru a da ”un semnal major” că UE își asumă rolul de lider global în combaterea schimbărilor climatice.

Europa trebuie să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, a spus Michel, în scrisoarea tradițională trimisă șefilor de stat sau de guvern, recunoscând însă că realitățile diferi la nivelul statelor membre.

”Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de un efort din partea tuturor statelor membre. Vom crea un cadru și resursele necesare pentru a schița o cale echilibrată și corectă spre acest obiectiv. Acest lucru presupune că vom lua în considerare diferitele realități naționale”, a mai spus Michel, având în vedere că liderii europeni au eșuat să își asume acest obiectiv la Consiliul European din vară, ca urmare a veto-ului dat de Polonia, premierul Mateusz Morawiecki cerând pachete compensatorii care să protejeze interesele mediului de afaceri polonez și ale cetățenilor polonezi.

Citiți și La 11 zile de la preluarea mandatului, Ursula von der Leyen a prezentat Pactul Ecologic European, cu ambiția istorică a neutralității climatice a Europei: ”Va dura cât o generație să atingem acest obiectiv”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon.

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending