Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO&TEXT Care au fost rezultatele vizitei prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, la București

Published

on

FOTO: EU Council

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil cu portofoliul bunei reglementări și a statului de drept, efectuează joi o vizită la București într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.

Înaltul oficial european a avut întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica DăncilăDe asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans s-a întâlnit cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.

De la ora 15:45, Frans Timmermans susține o conferință de presă ce este transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

 

LIVE TEXT

Am avut o zi extrem de încărcată, dar fructuoasă. Am avut oportunitatea de a discuta cu șefii celor două camere, m-am întâlnit cu președintele României, cu premierul, însoțit de ministrul Justiției.

Mesajul este următorul multe au fost obținute în ultimii 20 de ani în domeniul judiciar. multe au fost obținute în ultimii 11 ani, de când România a aderat la UE. Acum suntem pe ultima sută de metri. Mesajul meu a fost astăzi să alergați în continuare, dar nu în direcția greșită. 

Mai multe lucruri sunt necesare pentru ridicare MCV. De aceea în cadrul întrevederilor de azi că vom intesifica legăturile noastre. Echipele noastre vor colabora strâns. Multe persoane au spus că Executivul european este prost informat. De acum înainte nimeni nu va mai putea folosi această scuză. 

Acest lucru se poate întâmpla doar îmtr-o atmosferă caracterizată de cooperare, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă există respectarea statului de drept. Atacul la adresa sistemului judiciar în media crează impresia că este ceva în neregulă cu sistemul judiciar. Trebuie să existe respect față de rolul fiecăruia. 

Premierul României și-a exprimat dorința ca MCV-ul să fie ridicat înainte de preluarea președinției rotative a Consiliului European. 

Despre existența unei diferențe între ceea ce știați despre situația justiției și ceea ce ați aflat astăzi. Vreau să vă asigur că suntem bine informați ca urmare a colaborării strânse cu Reprezentanța Comisiei Europene în România. Vreau să reiterez că Angela mă informează foarte bine și este o persoană extrem de competentă. 

Așa cum am precizat și în ultimul raport, nu s-au întregistrat suficiente progrese, dar acest lucru poate fi schimbat dacă ne mobilizăm.

Despre raportul prezentat de ministrul Justiției privind activitatea DNA și propunerea de suspendare a șefei DNA. Așa cum am precizat, dacă există o problemă cu magistrații, există instanțele necesare care să acționeze în acest sens, acește instanțe nu ar trebui să fie politizate. 

Despre condiționarea ridicării MCV de neschimbarea șefei DNA. Am fost informat și am văzut raportul, dar nu sunt un judecător care să spună că este bine sau greșit ca doana Kovesi să fie propusă spre remaniere. 2019 nu este un deadline pentru ridicarea MCV, ci o ambiție pe care vrem să o îndeplinim. Este o țintă pe care am stabilit-o. 

Despre activitatea DNA și discuția cu Dragnea. Discuția mea cu președintele Dragnea. Nu am culoare politică atunci când discutăm de problema separării puterilor în stat și sistemul judiciar. I-am spus și președintelui Dragnea că trebuie să găsim noi moduri de a cheltui fondurile structurale. 

De aceea dorim intesificarea contactelor noastre. În viziunea mea, acest lucru nu are legătură cu Schengen. Este vremea ca statele să accepte că România este pregătită să adere la Schengen. 

Despre ridicarea MCV și activarea articolului 7. Nu este nicio legătură între MCV și Articolul 7. Nu este niciun atac la adresa statului de drept în România. Aveți un sistem judiciar independent și puternic. Ceea ce facem este să verificăm dacă pașii asupra cărora am convenit sunt adoptați, oferind asistență acolo unde este nevoie. Ne aflăm pe tărmul cooperării și verificării pașilor necesari pentru a adopta toate măsurile care trebuie luate pentru a lupta împotriva corupției să nu fie blocată. 

Despre mecanismul care să condiționeze primirea de fonduri europene de funcționarea statului de drept și aplicarea acesteia în următorul CFM. Vom prezenta propunerea CFM în mai. Ca parte a discuțiilor și pregătirilor în acest sens, ne gândim la o modalitate prin care ne putem asigura că fondurile sunt cheltuite, respectând guna guvernanță și statul de drept. Ne gândim la un mecanism care să se aplice tuturor statelor membre, făcând referire la toate fondurile europene, nu doar cele alocate pentru agricultură sau coeziune, o modalitate de a verifica că statul de drept este respectat pentru ca aceste fonduri să nu fi fie folosite într-un mod eronat. Acest mecanism nu face trimitere doar la statele care beneficiază de politica de coeziune. Cred că plătitorii europeni de taxe au dreptul să știe că banii pe care îi alocă sunt bine cheltuiți. Astfel, cred că este important ca toate toate statele membre (n.r. să se alăture celor 20 de state care au convenit crearea Biroului Procurorului Public european)  pentru că acesta este un instrument direct care poate analiza dacă fondurile europene sunt cheltuite cu responsabilite sau nu și poate interveni dacă este identificată o problemă. 

Despre raportul din 2014 privind situația corupției în statele membre. În vizunea mea, evaluarea administrației publice, corelată cu corupția, trebuie să fie cuprinsă în analiza economică a unui stat. După cum bine știți, nu există niciun stat în care să nu existe corupție. Cu siguranță nu arătăm cu degetul către România și Bulgaria. 

Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.

”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.

Vizita lui Timmermans la București, prima după cea din 23 aprilie 2017, a fost receptată drept prima reacție UE după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a decis să declanșeze procedura de revocare a procurorului-șef al DNADe altfel, anunțul privind deplasarea sa în România a fost făcut de către Reprezentanţa Comisiei Europene în România la câteva ore distanță după decizia ministrului Justiției.

Ulterior anunțului lui Tudorel Toader privind revocarea Laurei Codruța Kovesi, purtătorul de cuvânt al prim-vicepreședintelui Comisiei Europene a precizat că executivul european ”urmărește cu îngrijorare aceste evoluții”.

”Independența sistemului judiciar al României și capacitatea sa de a lupta eficient împotriva corupției reprezintă piatra de temelie a unei Românii puternice în Uniunea Europeană. Comisia va urmări îndeaproape evoluția procedurilor în curs împotriva procurorului șef al DNA”, se arată în răspunsul transmis CaleaEuropeana.ro pe 23 februarie 2018

Timmermans se va întâlni la București cu reprezentanții sistemului judiciar la o zi distanță după prezentarea bilanțului DNA

Întrevederile pe care prim-vicepreședintele Comisiei Europene le avea la București, inclusiv cele cu reprezentanții sistemului judiciar, se vor desfășura în condițiile în care Direcția Națională Anticorupție și-a prezentat miercuri bilanțul de activitate pentru anul 2017 care cuprinde măsuri asiguratorii de peste 200 de milioane de euro, aproximativ 1000 de inculpați trimiși în judecată. 

O treime dintre inculpaţii trimişi în judecată au avut funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante. 3 miniştri, 5 deputaţi, 1 senator, 2 secretari de stat, 1 fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în Parlamentul României şi 1 secretar general al unui minister au fost trimişi în judecată în urma investigaţiilor DNA.

Mai mult, în discursul său de la raportul de activitate al DNA, președintele Klaus Iohannis a lăudat activitatea DNA, spunând că “în 2017 au fost soluționate peste 3.800 de dosare, cu 16,5% mai multe decât în 2016, și au fost trimiși în judecată aproape 1.000 de inculpați”

Citiți și Ce spun ultimele trei rapoarte MCV despre activitatea DNA: Un semn de sustenabilitate și un bilanț impresionant în lupta anticorupție

Activitatea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) reprezintă unul dintre cele mai apreciate eforturi de combatere a corupției în cadrul rapoartelor de monitorizare a progreselor înregistrate de Românie în materie prin intermediul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Ultimele trei rapoarte ale Mecanismului pentru Cooperare și Verificare au calificat activitatea Direcției Naționale Anticorupție, consemnând progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. 

Direcția Națională Anticorupție a continuat să înregistreze rezultate în ciuda faptului că s-a confruntat cu o presiune puternică, ceea reprezintă un semn de sustenabilitate, este concluzia cuprinsă de Comisia Europeană în ultimul raport MCV, publicat în noiembrie 2017.

Vizita lui Frans Timmermans la București survine în contextul în care prim-vicepreședintele Comisiei Europene a avut la începutul acestei luni o întrevedere cu ministrul Tudorel Toader, la Strasbourg, pe marginea dezbaterii din plen privind efectele asupra statului de drept din România ca urmare a reformei pachetelor legilor justiției.

Mai mult decât atât, Timmermans este co-semnatar alături de Jean-Claude Juncker al scrisorii care a determinat o dispută mediatică între Comisia Europeană și șefii celor două Camere ale Parlamentului României, după ce executivul european a solicitat Parlamentului să fie transparent în privința deciziilor referitoare la legile justiției și a subliniat că una dintre condițiile necesare pentru renunțarea la MCV este ireversibilitatea progreselor în domeniul judiciar.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, prima întâlnire cu un înalt oficial român: Premierul Viorica Dăncilă merge marți la Bruxelles pentru a discuta poziția de comisar european dorită de România

Published

on

Premierul Viorica Dăncilă va avea marți, la Bruxelles, o întâlnire cu președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, a anunțat șefa Executivului duminică seară, precizând că pe agenda vizitei se află poziția de comisar european dorită de România, propunerile Guvernului în acest sens fiind europarlamentarii social-democrați Dan Nica și Rovana Plumb.

Am vorbit săptămâna trecută (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis despre comisarul european. am spus că pe data de 20 voi merge la Bruxelles și voi avea o discuție cu președintele Comisiei Europene”, a afirmat Viorica Dăncilă, duminică, la Antena 3.

Vizita de marți de la Bruxelles va prilejui prima întrevedere a viitoarei președintă a Comisiei Europene cu un înalt oficial al statului român. Aceasta survine în contextul în care Dăncilă și von der Leyen au avut o convorbire telefonică luna trecută, ocazie cu care premierul a precizat că România dorește un portofoliu consistent în viitoarea Comisie Europeană și a transmis că România va respecta principiul parității de gen dorit de noua președintă a Comisiei Europene, prin care statelor membre le-a fost solicitat să trimite câte două propuneri de comisar european, un bărbat și o femeie.

Referindu-se la formarea viitoarei Comisii Europene, demnitarul român a exprimat interesul pentru un portofoliu consistent în cadrul Colegiului Comisarilor, care să reflecte expertiza României, precum și contribuția țării noastre la consolidarea și dezvoltarea agendei europene, dovedită inclusiv prin exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE”, a precizat Guvernul într-un comunicat remis la 29 iulie după convorbirea telefonică.

Ulterior, pe 9 august, premierul Viorica Dăncilă a trimis Comisiei Europene o scrisoare cu propunerile României pentru funcția de comisar european, și anume pe europarlamentarii PSD Dan Nica și Rovana Plumb. Surse europene au declarat, în context, pentru CaleaEuropeană.ro că vicepreședintele grupului S&D din Parlamentul European, Rovana Plumb, este prima opțiune a Guvernului, iar portofoliile dorite de România, în ordinea preferințelor, sunt cele pentru mediu, energie și transporturi

Cel mai probabil, portofoliul pe care Rovana Plumb îl va urmări va fi cel de mediu. Politica privind mediul va avea o importanță din ce în ce mai mare în următoarea Comisie și în politicile europene”, au susținut sursele menționate.

De altfel, înainte de a fi votată de plenul Parlamentului European, Ursula von der Leyen a promis că va crea în arhitectura Băncii Europene de Investiții un sector climatic pentru a genera investiții de 1.000 de miliarde de euro în următorul deceniu pentru combaterea schimbărilor climatice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și transformei Europei într-un continent neutru din acest punct de vedere până în anul 2050.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker anunță că va înceta să fie ”activ politic” după încheierea mandatului de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intenționează să înceteze să fie activ politic, atunci când își va încheia mandatul de șef al executivului european la 31 octombrie 2019.

Nu voi mai activa politic. Dar voi rămâne activ, voi scrie, voi face plimbări lungi“, a spus Juncker într-un interviu pentru Tiroler Tageszeitung, citat de EU Observer.

În interviu, Juncker a recunoscut unele eșecuri, inclusiv faptul că Comisia sa nu a reușit să reînnoiască acordul-cadru cu Elveția.

Cel mai longeviv lider național din Uniunea Europeană post-Război Rece, fost șef al Eurogrupului și supranumit ”Mister Euro” și primul președinte al Comisiei Europene numit în această poziție ca urmare a unei competiții între familiile politice europene, Jean-Claude Juncker va părăsi arena politică europeană în aceeași zi în care este așteptat să se producă și Brexit-ul, 31 octombrie.

De la 1 noiembrie, Juncker va preda ștafeta în fruntea Comisiei Europene Ursulei von der Leyen, prima femeie care ocupă această poziție și primul german în această funcție după 52 de ani.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending