Connect with us

SECURITATE

Cel mai mare exerciţiu din istoria NATO începe sâmbătă în Polonia şi statele baltice

Published

on

Alianţa Nord-Atlantică testează începând de sâmbătă 2 noiembrie, în Polonia şi statele baltice, capacitatea de nato-flagscomandă şi control a Forţei de reacţie rapidă (NRF), în cadrul celui mai amplu exerciţiu militar integrat (terestru, militar, aviatic, naval, forţe speciale). Denumit sugestiv ‘Steadfast Jazz 2013’, exerciţiul este coordonat de către Comandamentul Forţei Aliate Integrate de la Brunssum, care va asigura, în 2014, comanda NRF.

Exerciţiul va fi condus de către generalul german Hans-Lothar Domrose, comandantul Comandamentul Forţei Aliate Integrate de la Brunssum, potrivit RomaniaLibera.ro.

La acest exerciţiu participă 6.000 oameni, din care 3.000 militari implicaţi în manevrele propriu-zise, iar alţi 3.000, incluzând personal auxiliar, aflaţi în diferite locaţii de comandă ale Alianţei din întreaga lume. Un număr de 350 de vehicule blindate, 60 de avioane şi elicoptere, 12 nave de luptă şi un submarin constituie cea mai importantă desfăşurare de forţe a NATO pe timp de pace, în cadrul unui exerciţiu la care participă 20 de state membre şi partenere.

Parte a conceptului privind Iniţiativa Forţelor Conectate, NRF este principalul instrument de certificare a capabilităţii de interoperabilitate a forţelor statelor membre, precum şi cadrul optim de testare a capacităţii Alianţei de a face faţă oricăror provocări viitoare privind securitatea statelor membre.

În ciuda opoziţiei publice asumate a oficialilor din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse privind organizarea unui exerciţiu de o asemenea amploare, în imediata vecinătate a sa, de către NATO, ‘Steadfast Jazz 2013’ demonstrează obiectivele solide ale liderilor Alianţei de a face faţă oricăror provocări viitoare la adresa securităţii statelor membre

Sursa: RomaniaLibera.ro
Foto: wikipedia

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a convocat o ședință CSAT pentru discuții privind Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024

Published

on

O şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va avea loc miercuri, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, în sistem de videoconferinţă specială.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care va avea loc la ora 12:00, sunt incluse subiecte referitoare la: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a arătat Administraţia Prezidenţială. 

Strategia națională de apărare a țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național, iar aceasta trebuie prezentată Parlamentului, supusă dezbaterii și aprobării legislative în termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului de președinte al României.

Actuala strategie națională de apărare a fost aprobată în 2015 și ea se bazează pe deviza “O Românie puternică în Europa și în lume înseamnă“.

Continue Reading

NATO

EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Published

on

© European Union

România împărtășește preocuparea Statelor Unite ale Americii, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis, cu privire la implementarea selectivă pe care Rusia o are în raport cu prevederile tratatului, a declarat vineri, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

“Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat”, a declarat Aurescu, într-un interviu exclusiv pentru CaleaEuropeană.ro și care va fi publicat integral în cursul acestei zile.

Șeful diplomației române a făcut aceste precizări în condițiile în care ambasadorii celor 30 de state membre ale NATO participă vineri la o reuniune de urgență pe această temă.

“Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis”, a mai spus Bogdan Aurescu. 

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Mai mult, negociatorul președintelui Trump pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a declarat joi seară că Statele Unite sunt pregătite să câștige o cursă a înarmărilor nucleare cu China și cu Rusia.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending