Connect with us

JUSTIȚIE

Cel mai vechi membru al Parlamentului European, germanul Elmar Brok, cere activarea articolului 7 împotriva României

Published

on

Cel mai vechi membru al Parlamentului European (din 1980), eurodeputatul german Elmar Brok (PPE), a solicitat luni, în premieră, activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene împotriva României, prefațând una dintre cele mai complicate zi pentru statul de drept din țara noastră, în condițiile în care, marți, legislativul european va supune la vot o rezoluție privind statul de drept din România, iar Comisia Europeană va publica noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cer social-democraţilor să ia serios în considerare posibilitatea ca noi, Parlamentul European, să declanşăm împotriva României procedura prevăzută de Articolul 7”, a spus Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și membru al PE din 1980, pentru Welt am Sonntag și citat de Digi24.

Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.

Ce prevede articolul 7 din tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Citiți și DOCUMENT Care sunt cele 13 puncte ale rezoluției prin care Parlamentul European va condamna slăbirea statului de drept în România

Solicitarea eurodeputatului german apare cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze asupra unei rezoluții privind situația statului de drept din România. Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Reamintim că, în acel context, liderul ALDE din Parlamentul European a făcut un apel către guvernul de la București să nu intre în clubul țărilor împotriva cărora UE a activat articolul 7. ”Subminarea statului de drept este un stil Orban-Kaczysinki. Nu urmați exemplul prost al Ungariei și Poloniei”, i-a transmis Guy Verhofstadt premierului român.

Draft-ul acestei rezoluții, consultat de CaleaEuropeană.ro (Rule-of-law-in-Romania_final-draft), abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

De remarcat este faptul că în aceeași zi va fi publicat și noul raport MCV privind România

De altfel, Comisia Europeană a utilizat cadrul dezbaterii privind România din luna octombrie – atât în Comisia LIBE, cât și în plen – pentru a evidenția că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul în evaluarea privind România în noul raport MCV care va fi publicat pe 13 noiembrie.

În următorul MCV vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, a spus atunci prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Raportul MCV ce va publicat marți va fi cel de-al 18-lea raport care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Anul trecut au fost publicate două rapoarte MCV, în ianuarie și noiembrie, evitând astfel publicarea acestor documente în perioada tradițională – la început de an -, fapt ce ar fi coincis cu președințiile bulgară (ianuarie – iunie 2018) și română (ianuarie – iunie 2019) la Consiliul UE. În cazul României, Comisia Europeană a cerut în ambele rapoarte evitarea regresului și păstrarea cursului ireversibil al reformelor judiciare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

Eurobarometru: 80% dintre români consideră esențială respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

Rezultatele unui sondaj eurobarometru arată că cetățenii acordă o mare importanță respectării statului de drept. Respectarea valorilor fundamentale ale UE, inclusiv statul de drept și democrația, este considerată esențială sau cel puțin importantă de către 80% dintre respondenții români și 89% la nivelul tuturor statelor membre.

Reamintim că cetățenii români în timpul alegerilor europene au participat si la referendumul pe justiție, propus de președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit rezultatelor finale, referendumul pe justiție a fost validat cu un număr covârșitor de voturi. În total, 7.541.311 de cetățeni au votat la întrebările formulate de șeful statului.

Citiți și: Președintele Klaus Iohannis, despre rezultatul la referendum: Peste 6 milioane de români au dat o lecţie dură populismului, discursului antieuropean. A câştigat România europeană, democratică

Procentajul respondenților care consideră importantă respectarea valorilor fundamentale ale UE variază: de la 78% în Letonia și Cehia, 80% în Estonia și România și până la 95% în Suedia, Germania și Belgia și 96% în Cipru și Grecia. În 16 țări, majoritatea consideră că acest aspect este esențial.

© Eurobaromentru

Acest eurobarometru a fost publicat în aceeași zi în care Comisia Europeană a prezentat într-un document noi măsuri pentru consolidarea statului de drept în Uniunea Europeană. Una dintre măsuri va fi implimentarea unui ”raport anual” privind statul de drept, vizând toate statele membre ale UE pentru a preveni apariția unor probleme legate de statul de drept.

Comisia Europeană a decis să instituie un ciclu de evaluare a statului de drept, care să includă acest raport:Acest sistem suplimentar va contribui la depistarea timpurie a problemelor emergente legate de statul de drept, indiferent de locul în care apar”.

Citiți și: Frans Timmermans anunță în numele Comisiei Europene instituirea unui ”raport anual” privind statul de drept, ce vizează toate statele membre ale UE

Potrivit datelor furnizate de eurobarometru, peste 8 din 10 cetățeni afirmă că statul de drept trebuie respectat în toate celelalte state membre și peste 80 % din cetățenii UE sunt în favoarea îmbunătățirii principiilor fundamentale ale statului de drept.

Majoritatea cetățenilor (56 %) nu cred că sunt suficient de informați cu privire la situația statului de drept.

Sondajul Eurobarometru arată, de asemenea, un sprijin puternic pentru rolul mass-mediei și al societății civile în tragerea la răspundere a politicienilor aflați la putere, cu peste 8 din 10 cetățeni considerând că este important ca mass-media și societatea civilă să își poată desfășura activitatea în mod liber și să poată formula critici la adresa guvernului fără riscul de a fi intimidați.

75% dintre români consideră că este esențial ca presa și mijlocele mass-media să nu fie intimidate sau constrânse.

© Eurobarometru

 

 

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministrul Justiției Ana Birchall, despre rapoartele GRECO: ”Când ești într-un club este nevoie să respecți regulile”

Published

on

© Calea Europeana

Ministrul Justiţiei, Ana Birchall, a declarat marţi, referindu-se la recomandările din rapoartele GRECO despre România, că “este nevoie să respecţi regulile atunci eşti într-un club”.

Întrebată de jurnalişti înaintea publicării celour două documente dacă recomandările din rapoartele GRECO ar trebui să fie obligatorii, Birchall a spus: “Dumneavoastră ştiţi că atunci când, ca regulă generală, eşti într-un club, ca să spun aşa, e nevoie să respecţi regulile”.

”Pe recomandările din raportul GRECO permiteţi-mi să mă pronunţ după ce vor fi publicate”, a spus ministrul Justiției, citat de Agerpres.

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Continue Reading

JUSTIȚIE

România, criticată în noile rapoarte GRECO: Țara noastră a făcut foarte puţine progrese în privinţa măsurilor anticorupţie

Published

on

©️ Council of Europe

Ministerul Justiţiei a publicat, marţi, rapoartele GRECO privind România din care reiese că țara noastră a făcut foarte puţine progrese pentru a implementa măsurile de prevenire a corupţiei printre parlamentari, judecători şi procurori şi pentru a linişti îngrijorările ridicate de controversata reformă judiciară.

În rapoartele publicate pe pagina Ministerului Justiției și citate de Digi24, GRECO le cere autorităţilor din România să ia măsuri hotărâte pentru a atinge progrese tangibile cât mai curând posibil. De asemenea, raportul organismului anticorupție al Consiliului Europei apreciază faptul că pe 4 iunie premierul României a anunţat intenţia de a abandona controversata reformă din Justiţie.

Într-un raport precedent privind progresul măsurilor recomandate încă din 2015, GRECO a constatat faptul că România a îndeplinit complet doar patru din cele 13 recomandări, parţial trei şi nu a implementat deloc un număr de 6.

Într-un alt raport intermediar realizat ca urmare a reformelor din Justiţie, GRECO a constatat faptul că autorităţile din România au implementat doar una din 5 recomandări.

Cu referire la parlamentarii români, GRECO indică faptul că autorităţile de la Bucureşti nu au revizuit încă, aşa cum era cerut, regulile şi practica procesului legislativ. În ciuda apelului făcut de GRECO de a limita folosirea ordonanţelor de urgenţă doar în cazuri excepţionale, autorităţile române au continuat să folosească ordonanţele pentru importante modificări legislative.

Alte deficienţe constatate: nu a fost instituit niciun mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari şi domeniul incriminării conflictului de interese rămâne limitat.  

GRECO regretă faptul că nu s-a introdus însă un set robust de limitări în privinţa cadourilor pentru parlamentari. Mai mult, parlamentarii găsiţi în incompatibilitate sau în conflict de interese nu sunt sancţionaţi cum trebuie. Nu a fost făcut niciun progres în privinţa reglementării activităţilor de lobby.

Citiți și România, criticată în raportul GRECO privind corupția: Țara noastră are cel mai mare număr de recomandări neimplementate referitoare la parlamentari

În privinţa reformelor sistemului juridic, GRECO avertizează asupra faptului că recentele tentative de dezincriminare ale unor fapte penale ar submina lupta împotriva corupţiei.

GRECO reclamă lipsa de acţiune în privinţa criteriilor obiective de selecţie şi revocare a procurorilor şefi. De asemenea, GRECO critică faptul că judecătorii Curţii Constituţionale au mărit rolul Executivului în numirea procurorilor şefi. Atacurile continue ale jucătorilor politici la adresa şefilor de parchete, revocarea din funcţie a procurorului şef DNA şi încercarea de revocare a procurorului general au ridicat suspiciuni asupra obiectivităţii procesului.

GRECO este foarte îngrijorat de faptul că autorităţile au ignorat recomandările privind abandonarea înfiinţării secţiei speciale de anchetare a magistraţilor. Raportul GRECO avertizează că noua legislaţie include amendamente care privesc numirea şi revocarea procurorilor şefi, independenţa procurorilor, toate acestea reprezentând o ameninţare la adresa independenţei justiţiei.

Pentru că nivelul de îndeplinire al recomandărilor GRECO rămâne în continuare nesatisfăcător, România va rămâne sub monitorizarea comisiei. GRECO a cerut autorităţilor din România să îndeplinească toate cerinţele din raport până pe data de 30 iunie 2020.

Rapoartele au fost publicate simultan, în limbile română şi engleză, pe paginile web ale Ministerului Justiţiei (www.just.ro) şi GRECO (www.coe.int/greco).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending