Connect with us

JUSTIȚIE

Cel mai vechi membru al Parlamentului European, germanul Elmar Brok, cere activarea articolului 7 împotriva României

Published

on

Cel mai vechi membru al Parlamentului European (din 1980), eurodeputatul german Elmar Brok (PPE), a solicitat luni, în premieră, activarea articolului 7 din Tratatul Uniunii Europene împotriva României, prefațând una dintre cele mai complicate zi pentru statul de drept din țara noastră, în condițiile în care, marți, legislativul european va supune la vot o rezoluție privind statul de drept din România, iar Comisia Europeană va publica noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cer social-democraţilor să ia serios în considerare posibilitatea ca noi, Parlamentul European, să declanşăm împotriva României procedura prevăzută de Articolul 7”, a spus Elmar Brok, fost președinte al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European și membru al PE din 1980, pentru Welt am Sonntag și citat de Digi24.

Definit drept ”opțiunea nucleară”, articolul 7 din Tratatul UE a fost până în prezent activat de Comisia Europeană în cazul Poloniei și de Parlamentul European privind situația din Ungaria.

Ce prevede articolul 7 din tratat?

Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene prevede un mecanism de întărire a valorile UE. Conform 7(1), Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare serioasă a valorilor UE de către un stat membru, prevenind o încălcare efectivă prin anumite recomandări specifice adresate respectivului stat membru.

Articolul 7 poate fi activat de o treime din statele membre, de Parlament sau de Comisie. Consiliul trebuie să adopte o decizie cu o majoritate de patru cincimi după ce a primit consimțământul Parlamentului, care trebuie dat cu două treimi din voturile exprimate și majoritatea absolută a deputaților.

Următoarea etapă este articolul 7(2) prin care Comisia sau Consiliul pot stabili o încălcare efectivă, la propunerea a unei treimi din statele membre. Consiliul trebuie să decidă în unanimitate și Parlamentul trebuie să își dea acordul. Articolul 7(3) prevede sancțiuni, cum ar fi suspendarea dreptului de vot.

Citiți și DOCUMENT Care sunt cele 13 puncte ale rezoluției prin care Parlamentul European va condamna slăbirea statului de drept în România

Solicitarea eurodeputatului german apare cu o zi înainte ca Parlamentul European să voteze asupra unei rezoluții privind situația statului de drept din România. Tema unei rezoluții privind situația din România este posibilă în condițiile în care la sesiunea plenară din 1-4 octombrie, deputații europeni au dezbătut cu premierul Viorica Dăncilă starea democrației și a statului de drept în țara noastră.

Reamintim că, în acel context, liderul ALDE din Parlamentul European a făcut un apel către guvernul de la București să nu intre în clubul țărilor împotriva cărora UE a activat articolul 7. ”Subminarea statului de drept este un stil Orban-Kaczysinki. Nu urmați exemplul prost al Ungariei și Poloniei”, i-a transmis Guy Verhofstadt premierului român.

Draft-ul acestei rezoluții, consultat de CaleaEuropeană.ro (Rule-of-law-in-Romania_final-draft), abordează chestiunile modificărilor legislației judiciare și penale din România, intervenția violentă a forțelor de ordine la protestele din 10 august, riscurile de dezincriminare a corupției, atacurile la adresa libertății mass-media și invită ”Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale, astfel cum este prevăzut în tratat”.

De remarcat este faptul că în aceeași zi va fi publicat și noul raport MCV privind România

De altfel, Comisia Europeană a utilizat cadrul dezbaterii privind România din luna octombrie – atât în Comisia LIBE, cât și în plen – pentru a evidenția că opiniile Comisiei de la Veneția vor fi luate în calcul în evaluarea privind România în noul raport MCV care va fi publicat pe 13 noiembrie.

În următorul MCV vom face o evaluare a raportului. Un pas înapoi ar fi o mare dezamăgire pentru prietenii României, mai ales pentru cetăţenii români. Ar fi o tragedie dacă în ultimul kilometru al maratonului aţi începe să alergaţi în cealaltă direcţie. Dacă ajungem la concluzia că regulile sunt încălcate, nu vom ezita să luăm măsuri, să aducem în fața instanței Guvernul român dacă nu va da curs recomandărilor noastre, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția. Există riscul real ca România să facă paşi înapoi. Comisia Europeană face apel la autorităţile române să regândească cursul pe care l-au luat”, a spus atunci prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Raportul MCV ce va publicat marți va fi cel de-al 18-lea raport care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Anul trecut au fost publicate două rapoarte MCV, în ianuarie și noiembrie, evitând astfel publicarea acestor documente în perioada tradițională – la început de an -, fapt ce ar fi coincis cu președințiile bulgară (ianuarie – iunie 2018) și română (ianuarie – iunie 2019) la Consiliul UE. În cazul României, Comisia Europeană a cerut în ambele rapoarte evitarea regresului și păstrarea cursului ireversibil al reformelor judiciare.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Ambasadorul Marii Britanii: România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul Europei în lupta împotriva corupției

Published

on

© British Embassy Bucharest/ Facebook

Ambasadorul britanic, Andrew Noble, a arătat, în discursul susţinut cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate a Direcţiei Generale Anticorupţie, că România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul continentului, prin crearea de instituţii cu mandate clare de combatere a corupţiei la toate nivelurile.

“Lupta anticorupţie este în continuare, alături de consolidarea statului de drept, una dintre ariile prioritare pentru România, atât pe plan naţional, cât şi din perspectivă europeană. România este una dintre cele mai curajoase ţări din estul continentului, prin crearea de instituţii cu mandate clare de combatere a corupţiei la toate nivelurile, inclusiv la nivel înalt, instituţii ce şi-au demonstrat în timp rezilienţa şi devotamentul faţă de o misiune deloc uşoară. Chiar şi în perioade dificile, când aceste instituţii nu au avut parte de sprijin politic, ele au continuat totuşi să-şi respecte mandatul şi să-i aducă în faţa legii pe cei care se aflau vinovaţi de acte de corupţie”, a precizat el, potrivit unui comunicat transmis de Ambasada Marii Britanii în România.

Ambasadorul a subliniat că recenta hotărâre a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care i-a dat câştig de cauză fostei şefe DNA, Laura Codruţa Kovesi, “stă drept mărturie a eficienţei eforturilor instituţiilor implicate în combaterea anticorupţiei” în România.

“Acest caz va rămâne unul de referinţă pentru toţi cei angrenaţi în lupta anticorupţie, nu doar în România, dar şi în alte ţări care se confruntă cu această problemă. Suntem astfel încurajaţi să credem că toate eforturile de a combate şi stopa fenomenele de corupţie vor fi întărite şi vor beneficia în continuare de susţinere la nivel internaţional”, a menţionat diplomatul.

El a remarcat că, “de multe ori de-a lungul timpului, eforturile în combaterea corupţiei nu au fost uşoare”, iar Uniunea Europeană a fost “critică la adresa lipsei de progres a României” în acest domeniu.

“Sunt convins însă că prin nivelul adecvat de expertiză şi devotamentul necesar de a continua eforturile în acest sens, România poate să-şi îndeplinească obiectivele de a fi o ţară în care statul de drept şi legea domnesc pe deplin, iar corupţia nu afectează instituţiile statului şi, implicit, pe cetăţeni”, a adăugat Andrew Noble.

Totodată, acesta a evidenţiat că experţii Home Office din Marea Britanie, dar şi cei spanioli au contribuit la eforturile de consolidare a instituţiei şi a expertizei acesteia în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

“Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la ceas aniversar, sărbătorind alături de dumneavoastră un parcurs de succes, la baza căruia se află şi eforturile experţilor Home Office din Marea Britanie. Mulţumită acestora, precum şi experţilor spanioli, Direcţia Generală Anticorupţie este prima structură care a creat şi a implementat de la zero un set complet de iniţiative preventive anticorupţie”, a spus el.

Totodată, în baza colaborării dintre Marea Britanie şi România, ofiţeri specializaţi din cadrul DGA participă la cursuri de pregătire şi expoziţii internaţionale în domeniul utilizării de tehnici speciale cu aplicaţie în activităţile specifice ale Direcţiei.

“Sunt convins că această colaborare excelentă va continua şi va fi chiar şi mai complexă pe viitor, în contextul Parteneriatului Strategic dintre cele două ţari. Am încredere că eforturile şi bunele intenţii ale Direcţiei Generale Anticorupţie şi ale Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti vor duce pe viitor la realizarea şi consolidarea unor rezultate de succes pentru ambele părţi”, a arătat ambasadorul.

Direcţia Generală Anticorupţie din Ministerul Afacerilor Interne sărbătoreşte, pe 30 mai, 15 ani de la înfiinţarea ca structură de poliţie judiciară specializată în prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului. La sediul din Bucureşti al DGA, cu respectarea măsurilor pentru limitarea şi prevenirea posibilelor îmbolnăviri cu SARS-CoV-2, a avut loc un eveniment de marcare a acestui moment.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman sprijină lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile aduse statutul de drept: Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea celor care caută să slăbească justiția

Published

on

© Ministerul Justiției

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a transmis miercuri că Statele Unite sprijină cu toatr resursele lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile produse statului de drept în România, potrivit unui comunicat al MJ.

”Aș dori să îi mulțumesc prietenului meu, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru întrega muncă depusă și dedicația de care dă dovadă în reconstrucția și întărirea statului de drept în România. Este o sarcină dificilă, dar, cu oameni ca el la conducere, statul de drept va prevala. Statele Unite și președintele Trump îi salută pe toți oamenii puternici moral și integri. Vom fi alături de ei și de poporul român sprijinindu-i cu toate resursele disponibile în lupta lor pentru protejarea oamenilor din România și pentru menținerea statului de drept. Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea și complicitatea celor care caută să slăbească justiția și statul de drept”, a precizat Zuckerman în cadrul deschiderii webinarului ”Investigarea atacurilor de tip Ransomware în timpul Pandemiei Covid-19”.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Justiției în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la București, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalității Informatice și Proprietății Intelectuale (ICHIP) din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, FBI, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul IGPR și Biroul Internațional Împotriva Stupefiantelor și de Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a mulțumit ambasadorului Zuckerman pentru sprijinul oferit și a numit colaborarea cu Ambasada SUA la București, ”o piatră de temelie în strategia de acțiune împotriva criminalității interne și internaționale”.

Totodată, Cătălin Predoiu a avut un mesaj ferm către procurorii din România. ”Puneți întotdeauna sintagma <<follow the money>> ca factor primordial în planurile de anchetă. Folosiți toate mijloacele disponibile pentru a urmări și recupera activele din jurisdicția noastră națională și nu numai”, a transmis ministrul Justiției.

Partea practică a webinarului, la care au participat procurori specializați și polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, a constat în testarea capacitații de reacție a specialiștilor români din domeniul criminalității informatice în urma simulării unui atac informatic asupra unei entități publice implicate în gestionarea situațiilor impuse de pandemia de Coronavirus.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasadorul SUA salută decizia CEDO privind-o pe Laura Codruța Kövesi: Un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție

Published

on

© Harvard University

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care stabilește că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție, a declarat ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis azi o decizie care subliniază din nou importanța deosebită a statului de drept într-o democrație. Fără posibilitatea de a apela la o justiție liberă și independentă nu există libertate sau proces democratic. Curtea a decis astăzi că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA”, a transmis diplomatul, într-o declarație publicată pe pagina Ambasadei americane la București.

Adrian Zuckerman subliniază faptul că președintele Klaus Iohannis a salutat această decizie și precizează că SUA sunt de acord cu “președintele Iohannis că drepturile fundamentale ale d-nei Kövesi au fost încălcate și că accesul liber la justiție și libertatea de expresie sunt valori esențiale într-o societate democratică.

“Această decizie reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție în scopul evitării investigației penale. Statele Unite vor sprijini întotdeauna principiile democratice, drepturile fundamentale și statul de drept. Câștigătoare a titlului Femeia Curajoasă a anului 2014 acordat de Ambasada SUA, iar acum Procuror Șef European, d-na Kövesi ilustrează valorile curajului, justiției și onoarei. Astăzi o felicităm din nou. SUA vor continua să sprijine independența judecătorilor și a procurorilor în combaterea corupției folosind toate mijloacele aflate la dispoziție, a mai adăugat ambasadorul SUA.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending