Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

Published

on

© Joe Biden/ Facebook

Noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a semnat miercuri, în prima sa zi la Casa Albă, un ordin executiv care oprește procesul de retragere a SUA din Organizația Mondială a Sănătății, o decizie prin care inversează o hotărâre anterioară a predecesorului său Donald Trump.

“Unele dintre acțiunile executive pe care semnez astăzi vor contribui la schimbarea cursului crizei COVID-19 și la combaterea schimbărilor climatice în moduri pe care nu le-am făcut până acum”, a spus el.

Biden a semnat un număr total de 17 ordine executive, primul dintre acestea vizând purtarea măștilor de protecție în contextul pandemiei de coronavirus, informează The Guardian și BBC News, cea mai răsunătoare decizie fiind revenirea Statelor Unite la Acordul climatic de la Paris.

Potrivit CNN, ordinul executiv ce vizează OMS este reprezentat de oprirea procesului de retragere a Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății, doctorul Anthony Fauci devenind șeful delegației americane la OMS.

De altfel, planul COVID publicat pe site-ul Casei Albe promite să “restabilească imediat relația noastră cu Organizația Mondială a Sănătății, care – deși nu este perfectă – este esențială pentru coordonarea unui răspuns global în timpul unei pandemii”.

Administrația Trump a notificat oficial ONU, la 6 iulie 2020, cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fostul președinte acuzând OMS că a gestionat greşit pandemia de coronavirus, decizia fiind așteptată să intre în vigoare la 6 iulie 2021. Anterior, Donald Trump a anunțat la 29 mai încetarea relaţiei dintre ţara sa şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe care a acuzat-o încă de la începutul pandemiei de coronavirus că este prea indulgentă cu Beijingul.

La fel ca și în cazul Acordului climatic de la Paris, Joe Biden a promis că va readuce SUA în cadrul OMS după ce va deveni președinte.

Continue Reading

SUA

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

Published

on

© The White House

Noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a semnat miercuri, în prima sa zi la Casa Albă, revenirea SUA în Acordul de la Paris privind clima, reprezentând prima sa decizie majoră de la preluarea funcției prezidențiale prin care inversează decizia predecesorului său Donald Trump de a retrage țara din această înțelegere.

Biden a semnat un număr total de 17 ordine executive, primul dintre acestea vizând purtarea măștilor de protecție în contextul pandemiei de coronavirus, informează The Guardian și BBC News.

Inversând moștenirea lui Trump, Joe Biden a semnat revenirea SUA la Acordul climatic de la Paris, o decizie salutată imediat de Comisia Europeană.

Nu este un moment mai potrivit să începem ca astăzi”, a declarat Biden reporterilor din Biroul Oval.

Voi începe prin a ține promisiunile pe care le-am făcut poporului american”, a continuat el.

Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, vicepreședintele Frans Timmermans și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au spus că “așteptăm cu nerăbdare să avem din nou Statele Unite alături de noi în eforturile globale de combatere a crizei climatice”.

Uniunea Europeană salută decizia președintelui Biden ca Statele Unite să adere din nou la Acordul de la Paris privind schimbările climatice.  (…) Criza climatică este provocarea definitorie a timpului nostru și poate fi abordată numai combinând toate forțele noastre. Acțiunea împotriva climei este responsabilitatea noastră globală colectivă“, au spus Timmermans și Borrell.

Acordul climatic de la Paris a fost semnat în 2015. Joe Biden era vicepreședintele SUA atunci când președintele Barack Obama a susținut acest efort global privind clima, Statele Unite fiind una dintre națiunile fanion ale acestui acord în faza sa de negociere.

Retragerea decisă de Donald Trump a făcut din Statele Unite singura ţară din 197 de semnatari care se retrage din acordul sigilat sub auspiciile Franței. Casa Albă, în timpul mandatului lui Barack Obama, se angajase să reducă emisiile Statelor Unite cu 26-28% până în 2025 faţă de nivelurile din 2005, în cadrul acordului. În linii mari, Biden este aşteptat să urmărească aceste obiective dacă va fi ales. El a promis că va atinge emisii zero nete până în 2050 în conformitate cu un plan de 2 miliarde de dolari pentru transformarea economiei. Mai mult, Biden l-a desemnat pe fostul secretar de stat John Kerry drept reprezentantul său special în probleme climatice, care va avea inclusiv un loc de membru în Consiliul de Siguranță Națională.

Continue Reading

PPE

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel i-a felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru învestirea lor în funcție, salutând debutul unui “nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane”.

Transmit calde felicitări cu ocazia inaugurării președintelui Joe Biden și vicepreședintelui Kamala Harris, o adevărată sărbătoare a democrației americane. Aștept cu nerăbdare un nou capitol al prieteniei și cooperării germano-americane“, a spus Merkel, conform unui mesaj pe Twitter al purtătorului său de cuvânt.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

De asemenea, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președinții Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European i-au felicitat miercuri pe președintele SUA Joe Biden și pe vicepreședintele Kamala Harris pentru depunerea jurămintelor în funcții, salutând zorii unei noi ere pentru cooperarea transatlantică, un mesaj de felicitare venind și din partea președintelui României. Totodată, reacții și mesaje pozitive au fost transmise și de prim-miniștrii Canadei, Marii Britanii, Spaniei, Finlandei sau Slovaciei.

Anterior inaugurării lui Biden, Parlamentul European a consacrat relației transatlantice o dezbatere în plen, în cadrul căreia președintele Consiliului European Charles Michel a propus instituirea unui pact fondator transatlantic și a vorbit despre concomitența, la Bruxelles, a unui summit NATO și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA Joe Biden în prima parte a acestui an. Separat, șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a specificat că noua agendă transatlantică orientată spre viitor a Comisiei Europene se concentrează asupra punctelor în care UE și SUA pot să-și unească forțele pentru a impulsiona schimbarea globală – pe baza valorilor comune, a intereselor și a influenței globale a celor doi actori. 

Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate.

“Jur solemn să îndeplinesc cu bună credinţă funcţia de preşedinte al Statelor Unite şi să fac tot ce îmi stă în putinţă să păstrez, să protejez şi să apăr Constituţia Statelor Unite”, a rostit Joe Biden, cu mâna pe o biblie care aparține familiei sale de peste 100 de ani, jurământul care pecetluiește debutul mandatului noului președinte american, în același loc în care în urmă cu 14 zile America și lumea întreagă au asistat la violențe și la o insurecție fără precedent.

Într-un discurs ce a urmat depunerii jurământului, Joe Biden, al doilea președinte catolic după J.F. Kennedy, a transmis și un mesaj către comunitatea internațională, folosindu-se de discursul său inaugural pentru a face un angajament față de aliații globali ai Statelor Unite, după patru ani de agendă “America mai întâi” a lui Donald Trump.

Lumea ne privește. America a fost supusă unui test și a ieșit mai puternică. Ne vom repara alianțele și vom colabora din nou cu lumea, nu pentru a face față provocărilor de ieri, ci provocărilor de astăzi și de mâine. Vom conduce nu prin exemplul puterii, ci prin puterea exemplului”, a subliniat noul lider de la Casa Albă.

“Vom fi judecați prin modul în care rezolvăm aceste crize în cascadă din epoca noastră. (…) Vom stăpâni această oră rară și dificilă? Eu cred că da”, a spus noul președinte.

Continue Reading

Facebook

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE10 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA10 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA13 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA13 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA13 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA13 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac18 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE20 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending