Președintele american Joe Biden și omologul său rus Vladimir Putin au convenit în cadrul primului lor summit desfăşurat miercuri la Geneva ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei, relatează presa internațională.

Biden și Putin au participat miercuri la primul lor summit bilateral, iar discuțiile dintre președinții american și rus s-au încheiat după aproximativ trei ore, deși Casa Albă prevăzuse că summitul va dura patru-cinci ore.

Preşedintele SUA, Joe Biden, a părăsit vila La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea, după negocierile cu liderul rus Vladimir Putin și susține o conferință de presă. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a susținut o conferință de presă.

“I-am spus lui Putin că agenda noastră nu este împotriva Rusiei sau a altcuiva. Este pentru poporul american”, a declarat Biden reporterilor, subliniind că Washington și Moscova vor lansa dialoguri politico-diplomatice pentru stabilitate strategică și discuții la nivel de experți privind securitatea cibernetică.

Președintele SUA a spus că i-a transmis ferm omologului rus că atacurile cibernetice asupra infrastructurilor critice trebuie să nu mai aibă loc.

Președintele american a precizat că a subliniat importanța drepturilor omului în întâlnirile sale cu Putin. De asemenea, el a ridicat problema unei eventuale eliberări a lui Paul Whelan și Trevor Reed, doi foști pușcași marini americani care sunt în prezent încarcerați în Rusia.

“Drepturile omului vor fi întotdeauna pe masă, i-am spus”, a spus Biden.

Potrivit The Guardian, Vladimir Putin a descris discuțiile ca fiind “destul de constructive”, fără “ostilitate” între cele două părți.

La conferința de presă susținută după încheierea summitului, Putin a declarat că el și Biden au convenit să “înceapă consultări” privind securitatea cibernetică, în urma unei serii de atacuri cibernetice recente împotriva marilor corporații, care au avut loc în Rusia.

Preşedintele rus a declarat jurnaliştilor în conferinţa sa de presă separată de după summit că întâlnirea a fost una constructivă, s-a desfăşurat fără ostilitate şi a demonstrat dorinţa celor doi lideri de a se înţelege, informează Agerpres.

Putin a mai afirmat că Rusia şi SUA au o responsabilitate comună faţă de stabilitatea nucleară şi vor purta discuţii asupra unor posibile modificări ale Noului Tratat Start, recent înnoit.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, a avut loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Comisia Europeană a prezentat miercuri o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

În preambulul Consiliului European și la solicitarea celor 27 de lideri ai statelor membre, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate au dat publicității comunicarea comună, sub formă de recomandări înaintea reuniunii Consiliului European din 24-25 iunie cu privire la modalitățile de consolidare a punerii în aplicare a politicii UE față de Rusia. De asemenea, documentul Comisiei Europene apare la o zi distanță după ce președintele american Joe Biden și liderii instituțiilor europene au decis marți, la summitul de la Bruxelles, demararea negocierilor UE-SUA pentru instituirea unui dialog strategic cu privire la Rusia.

“Istoria, geografia și oamenii leagă UE și Rusia. Starea relațiilor noastre este complexă. Trebuie să identificăm provocările și să profităm de oportunități. Alegerile deliberate și acțiunile agresive ale guvernului rus din ultimii ani au creat o spirală negativă. Gestionarea relației UE-Rusia continuă să reprezinte o provocare strategică esențială pentru UE. Ca răspuns, UE trebuie să continue să acționeze în unitate și cu consecvență, apărând valorile și interesele noastre fundamentale”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în comunicatul remis de executivul de la Bruxelles.

La rândul său, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a subliniat că “în circumstanțele actuale, un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată.

“Ambiția noastră ar trebui să fie aceea de a explora căi care ar putea contribui la schimbarea treptată a dinamicii actuale într-o relație mai previzibilă și mai stabilă. UE va respinge, va constrânge și se va angaja simultan cu Rusia, pe baza unei înțelegeri comune puternice a obiectivelor Rusiei și a unei abordări pragmatice bazate pe principii”, a adăugat el.

Gestionarea unei provocări strategice, o triplă abordare: presiuni, constrângere, implicare

Dacă condițiile politice permit acest lucru, potențialul de cooperare UE-Rusia este considerabil. Cu toate acestea, guvernul rus urmărește în mod activ obiective care merg în direcția opusă. Rusia sfidează și subminează adesea dreptul internațional și principiile-cheie ale OSCE și ale Consiliului Europei la care s-a angajat. Aceasta încearcă să influențeze, să intervină și să destabilizeze UE și statele sale membre, precum și țările noastre partenere. Iar Rusia recurge la o represiune politică din ce în ce mai mare, inclusiv în ceea ce privește drepturile omului și libertățile fundamentale, pentru a menține actuala ordine politică și economică din țară.

Având în vedere această provocare, comunicarea comună analizează stadiul de punere în aplicare a celor cinci principii care ghidează relațiile UE cu Rusia, și anume: punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk; consolidarea relațiilor cu partenerii estici ai UE și cu alți vecini; consolidarea capacității de reziliență a UE; angajamentul selectiv cu Rusia în chestiuni de interes pentru UE; contacte interumane și sprijin pentru societatea civilă rusă.

Pentru a face față provocării strategice reprezentate de conducerea rusă, în conformitate cu aceste principii, Comisia și Înaltul Reprezentant propun ca UE să respingă, să constrângă și să angajeze simultan Rusia, cu scopul de a se îndrepta către un angajament mai constructiv și un angajament politic mai ferm din partea conducerii ruse. Acest lucru este indispensabil pentru a schimba cursul neproductiv actual al acestei relații importante.

A face presiuni

UE va continua să facă presiuni împotriva încălcărilor drepturilor omului și va apăra valorile democratice, inclusiv în forurile internaționale. UE va continua să aducă în discuție încălcările constante ale dreptului internațional comise de Rusia în Ucraina, Georgia și în alte părți. UE își va reafirma sprijinul față de Ucraina și față de integritatea teritorială, suveranitatea și independența acesteia. Aceasta include solicitarea adresată Rusiei de a-și asuma responsabilitatea în calitate de parte la conflict și de a pune în aplicare pe deplin acordurile de la Minsk. UE va continua să răspundă în mod corespunzător la acțiunile răuvoitoare ale guvernului rus, inclusiv la amenințările hibride, și va urmări să limiteze resursele de care guvernul rus se poate folosi pentru a-și duce la îndeplinire politica externă perturbatoare.

Constrângerea

Pentru a constrânge încercările Rusiei de a submina interesele UE, Uniunea însăși trebuie să devină mai robustă și mai rezistentă. Comunicarea comună propune contracararea amenințărilor și a acțiunilor rău intenționate într-un mod mai sistematic și în mod concertat, asigurând în același timp coordonarea cu parteneri cu vederi similare, cum ar fi NATO și G7. UE ar trebui să își dezvolte în continuare capacitatea de securitate și apărare cibernetică, precum și capacitățile de comunicare strategică. De asemenea, ar trebui să continuăm să ne consolidăm capacitățile împotriva amenințărilor hibride și să folosim mai bine pârghiile oferite de tranziția noastră energetică.

UE va intensifica sprijinul acordat partenerilor noștri estici, depunând eforturi pentru a realiza întregul potențial al Parteneriatului estic. Viitorul summit al Parteneriatului estic va fi o ocazie importantă pentru a crea această agendă comună post-2020.

Implicare

Pentru a-și promova propriile interese, UE ar trebui să implice Rusia în câteva provocări cheie. Pandemia COVID-19 a demonstrat interesul comun pentru un angajament constructiv în domeniul sănătății publice, în timp ce noi împărtășim, de asemenea, un interes comun pentru combaterea schimbărilor climatice și a altor probleme de mediu, ceea ce necesită un dialog mai strâns cu Rusia, cel mai imediat în perioada premergătoare COP-26 și COP-15 ale Organizației Națiunilor Unite. Comunicarea comună propune, de asemenea, un angajament mai tehnic cu guvernul rus în ceea ce privește numeroasele probleme economice iritante, valorificând avantajele competitive ale UE. UE va intensifica contactele interumane, ceea ce ar putea include o mai mare facilitare a eliberării vizelor pentru anumiți cetățeni ruși, și își va consolida, de asemenea, sprijinul acordat societății civile ruse și apărătorilor drepturilor omului. Este necesară, de asemenea, cooperarea în cadrul Dimensiunii Nordice, în Arctica, în ceea ce privește prevenirea conflictelor și problemele regionale și globale, de la Iran și Orientul Mijlociu la Afganistan, de la combaterea terorismului la neproliferare.

Ce urmează?

Comunicarea comună va fi prezentată în cadrul Consiliului European din 24-25 iunie. Pe baza acestei comunicări comune, liderii vor discuta despre relațiile UE-Rusia și despre calea de urmat în politica UE privind Rusia.

Pe baza evoluțiilor generale și a orientărilor Consiliului European, Comisia și Înaltul Reprezentant vor operaționaliza propunerile prezentate în comunicarea comună.

Comunicarea privind relațiile UE cu Rusia a fost prezentat[ în contextul mai larg vizitei Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la Moscova (5-6 februarie 2021). Vizita șefului diplomației europene la Moscova a produs un larg ecou și critici cu privire la o umilire diplomatică a Uniunii Europene.

Rusia a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

În luna martie, miniștrii de externe europeni au adoptat noi măsuri restrictive sub regimul global de sancțiuni al UE privind drepturile omului, între cele 11 persoane și patru entități sancționate regăsindu-se și persoane și entități responsabile de represiunea împotriva persoanelor LGBTI și a oponenților politici din Cecenia în Rusia. De asemenea, statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi.

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, au început miercuri, la Geneva, primul lor summit bilateral, pe fondul celor mai scăzut nivel al relațiilor dintre Washington și Moscova după încheierea Războiului Rece, strângându-și mâna și intrând în sala discuțiilor alături de șefii diplomațiilor, Antony Blinken și Serghei Lavrov.

Cred că este întotdeauna mai bine să ne întâlnim față în față”, a declarat Joe Biden, în timp ce Vladimir Putin a declarat că speră că “întâlnirea lor va fi productivă”, informează BBC.

În continuare, Joe Biden a declarat că dorește relații “previzibile” cu Moscova și să coopereze acolo unde cele două mari puteri au “interese comune”, consemnează și The Guardian.

Pentru Biden, întâlnirea cu Putin urmează summit-urilor G7, NATO și UE-SUA, în timp ce pentru președintele Rusiei este prima vizită în străinătate de la debutul pandemiei de COVID-19.

Remarcile președintelui american Joe Biden la începutul summitului său cu Vladimir Putin au inclus descrierea SUA și a Rusiei ca fiind “două mari puteri”, o ridicare notabilă a statutului Moscovei, în timp ce liderul de la Casa Albă lucrează pentru a crea o relație mai stabilă.

În trecut, SUA au încercat să minimalizeze rolul global al Moscovei. Fostul președinte Obama a descris Rusia ca fiind o “putere regională” după ce a invadat Ucraina.

Putin i-a mulțumit omologului său american pentru “inițiativa de a se întâlni”.

“Știu că ați făcut o călătorie lungă și că aveți mult de lucru. În continuare, relațiile dintre SUA și Rusia și SUA au multe probleme acumulate care necesită o întâlnire la cel mai înalt nivel și sper că întâlnirea noastră va fi productivă”, a adăugat el, conform CNN.

Președinții Statelor Unite și Rusiei, Joe Biden și Vladimir Putin, se întâlnesc miercuri la Geneva, în Elveția, pentru prima oară de când liderul de la Casa Albă și-a început mandatul. Cei doi au fost întâmpinați de președintele Elveției, Guy Parmelin.

US President Joe Biden and his Russian counterpart Vladimir Putin just took their first photo and shook hands before holding their meeting Wednesday at a high-stakes summit in Geneva https://t.co/y2bZBFs0tJ pic.twitter.com/cIC97EUZO6

— CNN International (@cnni) June 16, 2021

Încărcat cu reconfirmarea unității transatlantice și cu deciziile și angajamentele democrațiilor occidentale și liberale de la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană, inclusiv cu privire la acțiunile agresive ale Rusiei, Joe Biden va încheia primul său turneu politic internațional ca președinte al SUA cu o întâlnire crucială pentru relațiile dintre SUA și Rusia, aflate la cel mai scăzut nivel de la finalul Războiului Rece.

Reuniunea Biden – Putin, prima după zece ani, când cei doi erau vicepreședinte al SUA, respectiv prim-ministru al Rusiei, are loc în același oraș în care liderii american și sovietic, Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, dădeau în 1985 startul summiturilor care au contribuit la căderea Cortinei de Fier în Europa.

Summitul de la Villa La Grange, un conac din secolul al XVIII-lea. Discuțiile sunt așteptate să dureze între patru și cinci ore, iar după acestea, cei doi lideri vor avea apariții separate în fața presei – programate în jurul orei 18:00 (ora 19:00 în România).

Potrivit The Guardian, printre subiectele de pe agenda summitului se numără stabilitatea strategică, securitatea cibernetică, schimbările climatice, pandemia de coronavirus și Arctica. De asemenea, Putin și Biden sunt așteptați să abordeze crizele regionale din Ucraina, Siria și Libia, precum și programul nuclear iranian și Afganistanul. Tratamentul aplicat lui Alexei Navalny va fi, de asemenea, cu siguranță menționat.

De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Joe Biden: Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar SUA vor răspunde activităților nocive

La sosirea în Europa, pentru summit-urile cu aliații și partenerii din G7, NATO și UE, Joe Biden l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia se va confruntă cu consecinţe “puternice şi semnificative” dacă se angajează în activităţi nocive. Liderul american i-a transmis omologului rus, Vladimir Putin, un mesaj de la distanță: “Nu căutăm un conflict cu Rusia”.

“Vrem o relaţie stabilă şi predictibilă … dar vreau să fiu limpede: Statele Unite vor răspunde într-un mod puternic şi semnificativ dacă guvernul rus se angajează în activităţi nocive”, a mai precizat președintele SUA, într-un discurs în fața militarilor americani de la o bază din Marea Britanie.

La finalul summitului NATO de la Bruxelles, Joe Biden a reconfirmat angajamentul SUA față de articolul V din Tratatul Atlanticului de Nord, avertizând că atât Rusia, cât și China încearcă să creeze o breșă în solidaritatea transatlantică. El a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt “liniile sale roşii”, cu ocazia întâlnirii bilaterale.

Comunicatele finale ale summit-urilor G7, NATO și UE – SUA evocă amenințarea Rusiei și condamnă acțiunile sale agresive și malițioase, în timp ce liderii Statelor Unite și Uniunii Europene au convenit să înceapă negocierile pentru a institui un dialog strategic privind Federația Rusă.

Vladimir Putin anunță posibilitatea unui schimb de prizonieri între Rusia și SUA

La rândul său, președintele rus Vladimir Putin a acordat un interviu pentru NBC News înaintea întâlnirii cu Biden, afirmând că  este “grotesc” să se afirme că Moscova duce un război cibernetic împotriva SUA, însă a vorbit și despre un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi SUA, arătându-se deschis faţă de o astfel de posibilitate.

Joe Biden ester cel de-al cincilea președinte american cu care Vladimir Putin se întâlnește, după Bill Clinton, George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump. Cu cel din urmă, a avut un singur summit, în 2018, la Helsinki.

Președintele SUA este cel care a propus acest summit. El a admis apoi că președintele rus este un “criminal”

La momentul anunțării acestei întâlniri, Casa Albă sublinia faptul că întrevederea se va desfășura pentru a restabili predictibilitatea și stabilitatea relațiilor dintre Washington și Moscova, puternic afectate de tensiunile ultimului deceniu. Discuțiile vor  viza Ucraina, Belarusul, soarta opozantului rus încarcerat Aleksei Navalnîi, atacurile cibernetice și hibride din partea Rusiei, precum și stabilitatea strategică dintre cele două mari superputeri. De altfel, singurul dosar pe care SUA și Rusia au progresat în ultimii ani este prelungirea Tratatului New START pentru încă cinci ani, ultimul mare acord strategic în vigoare între Moscova și Washington, după încetarea Tratatului INF, SUA acuzând Rusia că dezvoltă noi rachete, imposibil de detectat.

Propunerea întâlnirii i-a aparținut preşedintelui SUA. La acel moment, Biden a apreciat că “a sosit” “momentul dezescaladării” cu Rusia.

Anterior, Biden a avut o convorbire telefonică cu Putin, propunându-i acestuia organizarea unei întâlniri la nivel înalt “într-o terţă ţară” în “următoarele luni” pentru a “clădi o relaţie stabilă şi previzibilă cu Rusia”.

Discuția respectivă a fost prima prima după ce Biden a răspuns afirmativ la o întrebare dacă Vladimir Putin este un criminal, a spus că liderul rus va plăti pentru ingerințele sale în democrația americană și a adăugat că prețul plătit va fi anunțat curând. 

Ea a fost urmată de o decizie semnată de Joe Biden care cuprinde sancţiuni financiare şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi după atacul cibernetic SolarWinds.

Deși aceasta va fi prima întrevedere bilaterală între Biden și Putin, actualul locatar de la Casa Albă s-a întâlnit cu liderul de la Kremlin în perioada în care Biden era vicepreședinte al SUA, iar Putin prim-ministru al Rusiei. Referitor la acea întâlnire, Biden a rememorat că s-a uitat în ochii lui Putin și a declarat – “Nu cred că ai suflet” -, în timp ce liderul rus iar fi răspuns: “Ne înțelegem unul pe celălalt”.