Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

ONU confirmă: Retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Published

on

© United Nations

SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acuzată de Washington că a reacţionat cu întârziere la pandemia de coronavirus, relatează AFP. Naţiunile Unite au confirmat, de asemenea, că au primit luni scrisoarea de retragere a SUA din OMS, precizează Agerpres.

Notificarea va fi efectivă în termen de un an, 6 iulie 2021, au precizat mai mulţi oficiali ai guvernului american, cel mai important contribuabil al organizaţiei.

Preşedintele Donald Trump a lansat oficial procedura de retragere a Statelor Unite din OMS. “Congresul a primit notificarea că preşedintele a retras oficial Statele Unite din OMS în plină pandemie”, a scris pe Twitter Robert Menendez, membru democrat al Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA.

Notificarea a fost trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ”care este depozitarul OMS”, au menţionat responsabili americani.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU a precizat că Statele Unite, membru fondator al OMS în 1948, trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a se retrage din organizaţie: să respecte un termen de un an şi să fie la zi cu contribuţiile pentru organizaţie.

Citiți și Donald Trump retrage oficial Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Retragerea va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump retrage oficial Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Retragerea va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Published

on

© The White House/ Flickr

SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). APreşedintele Donald Trump a retras oficial Statele Unite ale Americii din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe care o acuză că a gestionat greşit pandemia de coronavirus, a anunțat un senator american, relatează AFP, potrivit Agerpres

Notificarea va intra în vigoare după o perioadă de un an, pe 6 iulie 2021, au declarat mai mulți oficiali ai guvernului Statelor Unite, cel mai mare contribuabil al organizației, informează Hotnews.ro.

Această notificare a fost trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, “care este depozitarul pentru OMS”. Statele Unite, țară membră fondatoare a OMS în 1948, trebuie să îndeplinească două condiții pentru a se retrage din organizație: să respecte un termen de un an și să fie la zi cu contribuțiile.

“Congresul a primit notificarea că preşedintele a retras oficial Statele Unite din OMS în plină pandemie”, a scris pe Twitter Robert Menendez, membru democrat al Comisiei pentru relaţii externe din Senatul SUA, într-un anunț inițial.

Donald Trump a anunțat la 29 mai încetarea relaţiei dintre ţara sa şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), pe care a acuzat-o încă de la începutul pandemiei de coronavirus că este prea indulgentă cu Beijingul.

”Deoarece nu au reuşit să facă reformele necesare şi cerute, vom pune capăt astăzi relaţiei noastre cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi vom redirecţiona aceste fonduri către alte nevoi de sănătate publică urgente şi mondiale care merită” aceasta, a declarat liderul de la Casa Albă cu acea ocazie.

Anterior, Donald Trump a anunţat la 15 aprilie suspendarea contribuţiei SUA la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe motivul “proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus.

Ulterior, la 19 mai, liderul de la Casa Albă a amenințat să suspende definitiv contribuția Statelor Unite la Organizația Mondială a Sănătății dacă aceasta nu ”se angajează să procedeze la îmbunătățiri substanțiale” în termen de 30 de zile, completând că ar putea lua în calcul revizuirea apartenenței țării sale la OMS și cerând organizației să-și dovedească ”independența față de China”.

Liderul american a subliniat în dese rânduri că OMS a promovat “dezinformarea” din partea Chinei în legătură cu virusul SARS-CoV-2 care probabil a determinat o răspândire mai largă a acestuia decât ar fi fost cazul dacă organizaţia cu sediul la Geneva ar fi gestionat corect criza.

Europa, principalul aliat al Statelor Unite pe plan global, a făcut apel la administrația Trump să nu dispună încetarea relației cu OMS într-un moment în care lumea are nevoie de multilateralism și nu de acțiuni unilaterale.

SUA sunt cea mai afectată țară din lume de pandemia de coronavirus, izbucnită inițial în China. Din cele aproape 12 milioane de cazuri de infectare la nivel mondial, peste 3 milioane sunt înregistrate în Statele Unite. Peste 133.000 de decese din cele 543.000 la nivel mondial sunt înregistrate în SUA.

Continue Reading

BRAZILIA

Brazilia: Președintele Jair Bolsonaro a fost testat pozitiv cu noul coronavirus

Published

on

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a anunţat marţi că a fost testat pozitiv cu noul coronavirus, a cărui gravitate nu a încetat să o minimalizeze de la începutul pandemiei, dar care s-a soldat deja cu circa 65.000 de morţi în ţara sa, relatează AFP, informează Agerpres.

“Rezultatul pozitiv tocmai a venit”, a declarat şeful statului, în vârstă de 65 de ani, în cadrul unei întâlniri cu mai multe canale de televiziune, după ce a avut febră cu o zi înainte.

“Aveam temperatură 38 de grade, dar plămânii mei erau curaţi. Medicii mi-au dat hidroxiclorochină şi azitromicină (un antibiotic – n.r.) şi după aceea m-am simţit mai bine. Mă simt foarte bine acum”, a adăugat Bolsonaro. El a precizat că va lucra de acum încolo cât mai mult posibil “prin videoconferinţă”.

Luni seară, el a anunţat că a făcut o radiografie pulmonară la spitalul forţelor armate şi rezultatul a fost bun.

La sfârşitul lui martie, Jair Bolsonaro a minimalizat gravitatea virusului într-o alocuţiune televizată.

“Dat fiind trecutul meu sportiv, dacă am fost contaminat cu virusul nu am de ce să mă îngrijorez. Nu voi simţi nimic. În cel mai rău caz, va fi ca o mică gripă, o mică răceală”, a afirmat el luni.

Brazilia este a doua cea mai afectată țară de pe mapamond – numărul infectărilor a depășit 1,5 milioane, iar numărul deceselor a depășit 65.000.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending