Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider care îl felicită pe Boris Johnson: Va fi un prim-ministru grozav

Published

on

Președintele american Donald Trump l-a felicitat pe Boris Johnson, care se descrie ca fiind un prieten al liderului de la Casa Albă, pentru alegerea sa, de către membrii Partidului Conservator, aflat la guvernare în Marea Britanie, să o succeadă în funcție pe premierul Theresa May, potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de Agerpres.

Citiți și:
Cursa pentru Downing Street a luat sfârșit. Boris Johnson este noul prim-ministru al Marii Britanii, cel care va avea sarcina de a pune în aplicare Brexit-ul

”Felicitări lui Boris Johnson pentru că a devenit noul premier al Marii Britanii. Va fi grozav”, a scris Trump pe Twitter.


Liderul de la Casa Albă spunea încă de săptămâna trecută că fostul primar al Londrei va face o ”treabă excelentă” în funcţia de prim-ministru.

La rândul său, Comisia Europeană l-a felicitat pe Boris Johnson şi a transmis că se pregăteşte să lucreze cu el ”în cel mai bun mod posibil”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”mi-a cerut să îi transmit felicitările sale lui Boris Johnson”, a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a executivului european, într-o conferinţă de presă.

O reacție a venit și din partea negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Într-o postare pe Twitter, acesta și-a arătat deschiderea pentru o ”colaborare constructivă” cu viitorul premier britanic Boris Johnson pentru ”a facilita ratificarea Acordului de retragere și pentru a obține un Brexit ordonat”.


Cel mai probabil, Barnier se va confrunta cu opoziția lui Johnson privind ratificarea acordului convenit în luna noiembrie a anului trecut de Theresa May cu negociatorii europeni.

Fostul ministru de Externe și primar al Londrei a precizat că actuala înțelegere privind retragerea, care cuprinde și mecanismul de backstop referitor la granița irlandeză, este inacceptabil, potrivit The Guardian.

Johnson, care a militat pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a promis că va pune în aplicare Brexit-ul, amânat deja de două ori, nu mai târziu de 31 octombrie, noul termen al ieșirii Marii Britanii, cu sau fără acord.

Boris Johnson a fost ales marți lider al Partidului Conservator, devenind astfel viitorul premier al Regatului Unit, câștigând detașat în fața contracadidatului său, Jeremy Hunt, după săptămâni de competiție în urma cărora 160.000 de membri ai Partidului Conservator l-au ales pe cel care va avea de dus la bun final acest dosar care s-a aflat printre prioritățile agendei europene și britanice în ultimii trei ani și jumătate.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Comisia Europeană își reia sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, cu tranșă de 14,54 milioane euro

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Comisia Europeană a reluat marţi sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din această ţară în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se arată în comunicatul citat.

Pachetul aprobat marţi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova şi cetăţenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acţiunilor deja întreprinse şi o încurajare adresată autorităţilor să-şi continue eforturile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept şi a democraţiei şi lupta împotriva corupţiei. UE se angajează ferm să sprijine şi să însoţească Republica Moldova pe această cale a reformei“, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. 

Citiți și UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

În special, UE recunoaşte progrese în ceea ce priveşte angajamentul ferm al noului Guvern de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE şi Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupţiei ca prioritate absolută a programului sau.

De asemenea, Parlamentul de la Chişinău a început să lucreze la o nouă agendă legislativă. Printre primele decizii luate s-a numărat iniţiativa legislativă de anulare a sistemului electoral mixt anterior şi punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 şi a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituţiilor statului şi de combatere a corupţiei.

Alegerile locale au fost stabilite pentru 20 octombrie, iar noile autorităţi s-au angajat să se asigure că acestea se desfăşoară în mod credibil, transparent şi favorabil incluziunii.

Comisia Europeană salută faptul că noul Guvern a restabilit relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La 10 iulie, reprezentanţii FMI şi autorităţile de la Chişinău au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la cea de-a patra şi cea de-a cincea revizuire din cadrul programului economic sprijinit de FMI. Acesta a recunoscut, de asemenea, progresele realizate de autorităţi în ceea ce priveşte consolidarea politicilor macroeconomice şi a subliniat necesitatea de a susţine dinamica reformelor şi de a lua măsuri decisive pentru combaterea corupţiei.

Suma de 14,54 milioane EUR a fost acordată ca sprijin bugetar în cadrul a trei programe:

Sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de liber schimb dintre Moldova și UE: datorită zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a sprijinului acordat de UE, exporturile Moldovei către UE au crescut cu 62 % între 2014 și 2018. În 2018, UE a continuat să își consolideze poziția de principal partener comercial al Moldovei, reprezentând aproximativ 70 % din totalul exporturilor și 50 % din totalul importurilor.

Programul de educație și formare profesională: cu sprijinul UE, Republica Moldova a pus bazele unui sistem modern și eficient de educație și formare profesională, bazat în special pe învățământul dual. Acest program sprijină emanciparea tinerei generații, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională.

Programul de sprijin al Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize a ajutat autoritățile să respecte în continuare criteriile de referință pentru a beneficia de acest regim, care oferă beneficii concrete importante pentru cetățenii moldoveni. În al doilea raport al său privind mecanismul de suspendare în materie de vize, din decembrie 2018, Comisia a confirmat că Republica Moldova continuă să respecte criteriul de referință; de asemenea, Comisia a formulat recomandări pentru Republica Moldova cu privire la combaterea corupției și a migrației neregulamentare, iar noul guvern și-a demonstrat în mod credibil angajamentul de a lua măsuri în acest sens.

Continue Reading

SUA

Sondaj de opinie: Majoritatea americanilor nu au încredere în guvernul federal și în clasa politică. Donald Trump este una dintre sursele neîncrederii

Published

on

Majoritatea americanilor nu au încredere în mass-media şi mult mai mulţi nu cred în guvern sau clasa politică, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni de Pew Research Center,  informează Agerpres și The New York Times

Două treimi dintre americanii de vârstă adultă consideră că alți compatrioți au puțină sau nicio încredere în guvernul federal. Majoritatea cred că încrederea publicului în guvernul SUA și unul în celălalt este în scădere și cei mai mulți cred că lipsa de încredere în guvern și în ceilalți cetățeni face mai dificilă rezolvarea unor probleme cheie ale națiunii. Ca urmare, mulți cred că este necesar ca încrederea să fie reabilitată: 68% consideră că este foarte important să se repare nivelul de încredere al publicului în guvernul federal, iar 58% spun același lucru despre îmbunătățirea încrederii între americani.

Una dintre cauzele acestei lipse de încredere în guvern este însuşi preşedintele Donald Trump, consideră 14% dintre respondenţi. Miliardarul republican a făcut, potrivit unei baze de date de verificare a informaţiilor, peste 10.000 de afirmaţii eronate, şi acuză în mod constant mass-media de răspândire a unor informaţii false despre el.

Aproximativ 10% dintre respondenţi şi-au exprimat de asemenea lipsa de încredere în mass-media.

Mai mult, unii americani consideră că încrederea se estompează ca un semn al unei ,,suferințe” culturale și al declinului național. Unii leagă aceast lucru de percepția unei singurătăți crescute și a unui individualism excesiv. Mai exact, aproximativ jumătate dintre americani (49%) corelează declinul încrederii interpersonale cu convingerea că oamenii nu mai sunt la fel de demni de încredere ca altădată. Mulți atribuie această lipsă de încredere unei culturi politice care generează suspiciuni, chiar și cinism.

Chiar și atunci când exprimă opinii negative despre starea de încredere de astăzi, mulți americani cred că situația poate fi schimbată. În total 84% dintre americani cred că nivelul de încredere al americanilor în guvernul federal poate fi îmbunătățit, iar 86% consideră că îmbunătățirea este posibilă atunci când vine vorba de încrederea pe care americanii o au unul în celălalt. Printre soluțiile pe care le oferă pentru reabilitarea încrederii se numără diminuarea partizanatului politic și a tribalismului centralizat pe grupuri, reorientarea conținutului știrilor pe conținut de calitate, lăsând în urmă senzaționalul și intriga, timpul petrecut între oameni și mai puțin în fața ecranelor digitale și empatia practică, exprimată prin colaborarea în proiecte comunitare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending