Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Cancelarul german Angela Merkel consideră că răcirea relațiilor UE-SUA se datorează unor probleme ”structurale”: Atenția Statelor Unite asupra Europei este în declin şi aşa va fi cu oricare preşedinte

Published

on

Răcirea relațiilor dintre Statele Unite și Germania se datorează mai mult unor motive ”structurale” decât personale, a declarat cancelarul german, Angela Merkel în cadrul unui interviu acordat Financial Times, potrivit Politico Europe.

”A existat o schimbare”, a declarat Merkel, iar fostul președinte al Statelor Unite ”a vorbit deja despre secolul asiatic, așa cum se vede din perspectiva SUA. Acest lucru însemnă că Europa nu mai este în centrul evenimentelor mondiale… Atenția Statelor Unite asupra Europei este în declin şi aşa va fi cu oricare preşedinte”, a explicat cancelarul german.

În 2011, fostul lider de la Casa Albă Barack Obama a precizat că regiunea Asia-Pacific reprezintă o ”prioritate” pentru Statele Unite. Discursul său, susținut în cadrul Parlamentului australian, a fost interpretat ca un mesaj îndreptat spre China, potrivit CNBC. 

Acum aproape un deceniu, Uniunea Europeană se uita mai mult spre interior, în contextul în care criza datoriilor era în plină manifestare, cu mai multe state din zona euro aflându-se în imposibilitatea de a rambursa sau refinanța datoria guvernului.

După aproape 10 ani de la acel moment, relațiile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană se află la răscruce de drumuri. Donald Trump, a criticat cu diferite ocazii blocul comunitar, și în mod special Germania, pe care președintele american a acuzat-o că nu acordă 2% din PIB pentru Apărare și pe care a amenințat-o că impune tarife suplimentare asupra autoturismelor germane.

Aceasta a mai spus UE trebuie să-şi protejeze relaţia transatlantică cu SUA, precizând, în același timp, că ”China nu ar trebui considerată o ameninţare doar pentru că economic are succes”, însă trebuie să se asigure că relaţiile comerciale sunt ”corecte”.

Făcând referire la Brexit, cancelarul german Angela Merkel a semnalată că ieșirea britanicilor din Uniunea European este un ”avertisment” pentru ca blocul comunitar să întreprindă reforme pentru a fi mai competitiv, potrivit EFE, citat de Agerpres.

UE trebuie să răspundă plecării Regatului Unit devenind ”mai atractivă, inovatoare, creativă, un loc bun pentru cercetare şi educaţie”, a declarat Merkel, subliniind: ”competiţia poate fi foarte productivă”.

În faţa schimbărilor geopolitice şi a predominanţei pe scena globală a unor puteri precum Statele Unite, Rusia sau China, Angela Merkel consideră că UE este ”o asigurare de viaţă” şi a amintit că ”Germania este prea mică pentru a exercita singură influenţă geopolitică, de aceea trebuie să profităm de toate avantajele pieţei unice”.

Cancelarul german și-a menținut ferma încredere în cooperarea pentru binele comun prin intermediul multilateralismului, însă recunoaşte că această idee este ”sub presiune crescândă” din partea ţărilor care acţionează singure şi admite că instituţiile supranaţionale, precum UE sau ONU, necesită reforme.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending