Președintele american Donald Trump a prezentat o vastă reformă a sistemului imigrației legale în Statele Unite, menită să selecționeze străinii pe bază ”meritului” și să nu o mai facă pe baza legăturilor lor familiale, a cărei adoptare în Congres se anunță a fi delicată, informează AFP, citat de Adevărul.ro.

”Planul nostru va transforma sistemul american al imigrației în mândria națiunii și va fi admirat de întreaga lume”, a declarat liderul de la Casa Albă, denunțând un sistem ”disfuncțional”, care ”distriminează oamenii” și ”spiritele strălucitoare”.

În opinia sa, aproape două treimi dintre cele 1,1 de permise de rezident permanent – faimoasele „carduri verzi“ (”green card“) distribuite anual de către Statele Unite – ajung la imigranţi ”pur şi simplu pentru că ei au un apropiat” în ţară, iar doar 12% revin unor străini selectaţi pe baza ”meritului sau competenţelor lor”. Donald Trump a promis, astfel, să le crească proporţia de la 12 la 57%.

”Asta ne va face mai competitivi“, a spus Trump, schițând un sistem de imigrație ”cu puncte“, după modelul celui practicat de Canada.

În viziunea sa, imigranții vor primi puncte dacă au competențe specifice, precum un loc de muncă, un nivel de educație ridicat sau un proiect în vederea înființării unor întreprinderi.

Aceștia ar trebui să fie ”independenți financiar”, ”să înveţe să vobească engleza“ şi ”să treacă un examen civic“ înainte să fie primiţi pe teritoriul american, a adăugat el.

Politica în domeniul migraţiei a lui Donald Trump a fost denunţată cu regulaitate de către mediile de afaceri, mai ales în Silicon Valley, care angajează mii de ingineri străini, sau de către agricultori, care depind de o mână de lucru sezonieră ieftină.

În 2017, CEO ai Apple, Microsoft, Google, Facebook, Airbnb sau Netflix au denunţat drept ”contrare valorilor americane” măsuri care interzic intrarea în Statele Unite a cetăţenilor unui număr de şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană.

Premierul ungar Viktor Orban a declarat vineri că l-a rugat pe președintele american Donald Trump să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid. I-am cerut preşedintelui să ajute ca aceasta să se materializeze”, a declarat Orban, la postul public de radio.

Luni, președintele american Donald Trump l-a primit pe premierul ungar, Viktor Orban, la Casa Albă, șeful guvernului de la Budapesta devenind astfel primul prim-ministru maghiar din ultimii 15 ani care vizitează Biroul Oval.

Viktor Orban a declarat că în cursul întâlnirii, cei doi au consolidat relaţiile strategice dintre ţările lor în mai multe domenii, inclusiv în cel economic, politic şi al relaţiilor de securitate.

Vizita premierului ungar a fost însă una controversată, o serie de personalităţi din Senatul american, atât din rândul republicanilor, cât şi al democraţilor, avertizând de mai multă vreme că de când acesta se află la putere democraţia din Ungaria s-a ”erodat în mod semnificativ”.

Legislatorii americani şi-au exprimat de asemenea preocuparea în legătură cu relaţiile apropiate ale lui Orban cu Moscova, inclusiv în ce priveşte tranzacţiile cu energie.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a declarat că Ungaria să semneze un nou acord pe termen lung de aprovizionare cu gaze naturale din Rusia dacă grupul american Exxon Mobil Corp nu va lua o decizie finală până în luna septembrie privind investiția în proiectul offshore Neptun.

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începtul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Recent, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative. Compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat presei că nu dorește ca Statele Unite să fie implicate într-un război cu Iranul, potrivit unor oficiali americani, relatează The New York Times.

,,Nu dorește să meargă la război. Nu îl caracterizează”, a spus un oficial, vorbind cu condiția anonimatului.

Trump a comunicat echipei sale de securitate națională și altor asistenți că nu dorește ca tensiunile cu Teheranul să se transforme într-un conflict armat, au spus oficialii.

Acesta a precizat, de asemenea, că va proteja interesele SUA în regiune.  Serviciile de informații americane au arătat o intensificare a activității Iranului sau a statelor aliate acestuia pe care oficialii americani le-au perceput ca pe o amenințare la adresa prezenței americane în Orientul Mijlociu. 

Donald Trump a câștigat alegerile din 2016, promițând să nu se mai implice militar în conflictele din străinătate după războaiele costisitoare din Afganistan și Irak. La începutul acestui an, a ordonat retragerea trupelor americane din Siria, dar a fost convins să păstreze un contingent. 

Trump a declarat ieri reporterilor că speră că Statele Unite nu se vor îndrepta spre un război cu Iranul, transmite Reuters.

Tensiunile s-au complicat în ultimele zile cu preocupări crescânde legate de un potențial conflict între SUA și Iran. La începutul acestei săptămâni, Statele Unite au retras o parte a personalul diplomatic de la ambasada din Bagdad, în urma atacurilor din weekend asupra a patru petroliere aparținând Emiratelor Arabe Unite.

De asemenea, în ultimele două săptămâni, și-au sporit prezența militară în zonă, trimițând două portavioane și o baterie de rachete Patriot către Comandamentul Central american din regiune. În plus, potrivit unor informații oficiale obținute de publicația The New York Times, Secretarul de Stat american pentru Apărare, Patrick Shanahan, ar fi prezentat un plan militar actualizat administrației președintelui Donald Trump, care prevede trimiterea a până la 120.000 de soldați în Orientul Mijlociu, în cazul în care Iranul ar ataca forțele americane sau ar accelera activitatea în domeniul armelor nucleare, informează Reuters.

,,Președintele a fost clar, Statele Unite nu caută un conflict militar cu Iranul și este deschis discuțiilor cu conducerea iraniană. Cu toate acestea, opțiunea implicită a Iranului de 40 de ani încoace a fost violența și vom proteja personalul și interesele din S.U.A. din regiune “, a declarat Garrett Marquis, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, citat de sursa de mai sus. Cu toate acestea, Iranul a respins orice sugestie de dialog cu Trump.

,,Escaladarea provocată de  Statele Unite este inacceptabilă”, a declarat joi ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, citat de The New York Times.

De altfel, într-un climat de tensiune exacerbată cu Washingtonul, Teheranul a decis miercurea trecută să suspende aplicarea câtorva dintre angajamentele luate în cadrul acordului internaţional încheiat în 2015 la Viena cu puterile mondiale privind programul său nuclear, acord pe care preşedintele Trump l-a denunţat în mod unilateral în urmă cu un an. Astfel Iranul a anunţat că nu-şi va mai limita rezervele de apă grea şi uraniu îmbogăţit.

Mai mult,  comandantul gărzilor revoluționare de elită a Iranului a declarat, într-o sesiune a parlamentului, duminică, că  Unite au declanșat un război psihologic în regiune, potrivit unui purtător de cuvânt al Parlamentului.

,,Comandantul Salami, cu o atenție deosebită pentru situația din regiune, a prezentat o analiză a faptului că americanii au început un război psihologic, deoarece detașarea armatei lor a devenit o chestiune normală “, a declarat purtătorul de cuvânt al conducerii parlamentare, Behrouz Nemati , care rezumă comentariile comandantului Gărzii Revoluționare Iranien, potrivit Reuters.

Generalul-maior Hossein Salami a fost numit în funcția de șef al Gardienilor luna trecută. 

Evoluțiile recente au evidențiat un președinte care este precaut față de aventurările militare  și o echipă de consilieri – condusă de consilierul pentru securitate națională, John R. Bolton – care a adoptat o abordare foarte dură față de Iran. Tensiunile interne au generat temeri potrivit cărora  administrația Trump ar fi dispusă la un conflict militar, chiar dacă comandantul-șef se opune.

Aceste diviziuni apar pe fondul unei dezbateri interne acerbe în rândul oficialilor administrației cu privire la gravitatea amenințării iraniene. În timp ce oficialii și aliații britanici spun că informațiile legate de amenințarea pe care o reprezintă Iranul sunt valide, parlamentarii și unii oficiali din administrație îi acuză pe consilierii lui Donald Trump că exagerează pericolul și că se folosesc de serviciile de informații pentru a justifica o ciocnire militară cu Teheranul.

În orice caz, administraţia preşedintelui Donald Trump nu are permisiunea Congresului de a intra în război cu Iranul, potrivit unei declarații de ieri a lui Nancy Pelosi, preşedintele democrat al Camerei Reprezentanţilor (camera inferioară), pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, informează Agerpres.

Nancy Pelosi a declarat presei că administraţia republicană va oferi un briefing cu uşile închise pentru un grup de parlamentari de top – aşa-numitul ‘Gang of Eight’ – cu privire la Iran în cursul serii de joi.

Citiți și

Disputa Washington-Teheran escaladează: SUA au desemnat Gardienii Revoluţiei din Iran drept organizaţie teroristă. În replică, Iranul ar putea plasa forțele americane din Orientul Mijlociu pe lista grupărilor teroriste

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Iranul avertizează Statele Unite de ,,consecințe” dacă ar încerca blocarea strâmtorii Ormuz, care asigură tranzitul a 20% din producția mondială de petrol

China își exprimă opoziția față de sancțiunile unilaterale ale SUA față de țările care continuă să cumpere petrol din Iran: Cooperarea în domeniul energiei dintre Iran și alți membri ai comunității internaționale este legitimă și legală, în conformitate cu legea internațională

SUA escaladează tensiunile cu Iranul, trimițând noi forțe navale în regiune. Oficialii de la Teheran acuză SUA de ,,război psihologic”

Mike Pompeo, vizită neașteptată la Bruxelles pentru un dialog cu aliații despre escaladarea amenințărilor din partea Iranului. Care a fost răspunsul UE și al statelor membre din formatul P5+1 al Acordului Nuclear cu Iranul?