Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA: Ziua Independenței, un moment de recunoaștere a rolului vital al SUA în căutarea libertății de către români

Published

on

© Ambasada României în Statele Unite ale Americii

Ziua Independenței Statelor Unite ale Americii reprezintă un moment important de recunoaștere a rolului vital pe care SUA l-a jucat în dobândirea libertății și a destinului democratic ale României, a susținut, sâmbătă, ambasadorul român la Washington, George Cristian Maior.

Într-un mesaj prilejuit de aniversarea a 244 de ani de la adoptarea Declarației de Independență, ambasadorul român a subliniat că valorile Declarației de Independență au fost mult timp prețuite de români și reflectate și în Constituția țării noastre.

Ziua Independenței este un moment important pentru recunoașterea rolului vital pe care l-au jucat Statele Unite în căutarea libertății de către români. Apelul vizionar al Americii pentru destinul democratic al națiunilor a inspirat în mare parte mișcarea de unificare a României în 1918. Acum treizeci de ani, în 1989, eliberarea României de regimul comunist a avut un impact dramatic asupra viziunii dominante a Statelor Unite pentru o Europă întreagă și liberă. România a găsit de-a lungul istoriei un prieten apropiat și un aliat puternic în Statele Unite, angajat întotdeauna să încurajeze și să sprijine idealurile democratice ale țării noastre“, a spus Maior, într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook a Ambasadei României în SUA.

Ambasadorul român a reiterat, totodată, relația strânsă de parteneriat pe care România și SUA o împărtășesc, bazată pe valorile democrației, drepturilor omului și statului de drept.

 

Statele Unite ale Americii celebrează la 4 iulie împlinirea a 244 de ani de la semnarea Declarației de Independență prin care cele 13 colonii din America de Nord își declarau independența față de Marea Britanie.

Mai mult, săptămâna viitoare, la 11 iulie, România și SUA marchează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj de Ziua Independenței SUA: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA este mai puternic ca oricând

Published

on

© MAE

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii este mai puternic ca oricând, a afirmat, sâmbătă, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, într-un mesaj cu prilejul împlinirii a 244 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA.

“La mulți de ani de 4 iulie și felicitări prietenilor și aliaților noștri din SUA. Parteneriatul Strategic dintre România și SUA este mai puternic ca oricând. Aștept cu nerăbdare să consolidăm mai departe cooperarea noastră excelență în beneficiul cetățenilor noștri”, a scris Aurescu, pe contul său de Twitter.

De altfel, șeful diplomației române a făcut săptămâna trecută un schimb de scrisori cu omologul său american, Mike Pompeo, în contextul aniversării anul acesta a 140 de ani de relații diplomatice între România și SUA. 

Mai mult, săptămâna viitoare, la 11 iulie, România și SUA marchează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Statele Unite ale Americii celebrează la 4 iulie împlinirea a 244 de ani de la semnarea Declarației de Independență prin care cele 13 colonii din America de Nord își declarau independența față de Marea Britanie.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu: Democrația, drepturile omului sau statul de drept, pilonii pe care România și SUA și-au clădit parteneriatul strategic

Published

on

© Marcel Ciolacu - Facebook

Democraţia, drepturile omului sau statul de drept sunt pilonii de încredere pe care România şi SUA şi-au clădit parteneriatul strategic de-a lungul timpului, afirmă preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, într-un mesaj transmis sâmbătă de Ziua naţională a Statelor Unite ale Americii.

“Anul acesta sărbătorim 140 de ani de relaţii diplomatice cu Statele Unite ale Americii. În toată această perioadă, România a demonstrat că este un susţinător puternic al legăturii transatlantice. Un partener şi un prieten de nădejde în regiune care va rămâne pe deplin angajat în consolidarea acestei relaţii ca parte indispensabilă pentru securitatea şi prosperitatea cetăţenilor noştri. Valorile universale exprimate în Declaraţia de Independenţă a SUA ratificată acum 244 de ani sunt valabile şi astăzi şi continuă să inspire naţiunile noastre. Democraţia, drepturile omului sau statul de drept sunt pilonii de încredere pe care România şi SUA şi-au clădit parteneriatul strategic de-a lungul timpului”, a scris Ciolacu, pe pagina sa de Facebook.

El spune că, deşi “astăzi sărbătoarea este puţin altfel, simbolul reprezentat de “Ziua Independenţei” rămâne la fel de vibrant în sufletele tuturor cetăţenilor americani, iar aceasta este poate cea mai importantă formă de celebrare a acestui moment istoric pentru naţiunea americană”.

“Urez “La mulţi ani!” Statelor Unite ale Americii! Happy Independence Day!”, a mai scris Marcel Ciolacu. 

Statele Unite ale Americii celebrează la 4 iulie împlinirea a 244 de ani de la semnarea Declarației de Independență prin care cele 13 colonii din America de Nord își declarau independența față de Marea Britanie.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending