Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

IMAGINEA ZILEI Detașamentul românesc de Apărare Antiaeriană “Sky Guardians”, în acțiune în cadrul unor exerciții la nivelul batalionului NATO din Polonia

Published

on

© NATO enhanced Forward Presence Battle Group Poland

Detașamentul militar românesc de Apărare Antiaeriană “Sky Guardians”, staționat în cadrul batalionului NATO din Polonia, a oferit joi o mostră a capabilităților de apărare aeriană, luminând cerul de deasupra bazei de antrenament Bemowo Piskie, unde un grup multinațional format din militari români, croați, britanici și americani execută exerciții de desfășurare rapidă.

“Împreună cu soldați americani, britanici și croați, Detașamentul Sky Guardians al României a luminat aseară cerul deasupra zonei de antrenament Bemowo Piskie, Polonia, pentru a ne îmbunătăți capacitățile de apărare aeriană”, se arată într-o postare pe Facebook a grupului de luptă al NATO din Polonia.

 

Militarii detașamentului „SKY GUARDIANS”, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană „MILCOV” din Focșani, sunt dislocați în Polonia, în baza militară din Bemowo Piskie, unde participă la misiunea de asigurare a prezenței înaintate consolidate pe flancul Nord-Estic al Alianței.

Este o premieră pentru rachetiștii și artileriștii antiaerieni vrânceni să asigure detașamentul de Apărare Antiaeriană pentru misiunea NATO din Polonia – rotația a IX a, fiind și cea de-a doua structură care va participa cu complexul antiaerian Gepard – unul dintre cele mai eficiente sisteme de apărare antiaeriană din Armata României.

Continue Reading

ENERGIE

Ambasada SUA: Acordul privind dezvoltarea capacității energiei nucleare a României face parte din abordarea strategică a administrației Biden de a combate schimbările climatice

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Acordul bilateral dintre România și SUA privind Centrala de la Cernavodă vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României și face parte dintr-un context mai larg, în care Statele Unite lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată, informează Ambasada Statelor Unite la București într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În data de 30 iulie 2021, Dr. Kathryn Huff, Secretarul Adjunct Interimar pentru Energie Nucleară din Departamentul pentru Energie al SUA și David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA au vizitat Centrala Nucleară de la Cernavodă, pentru a da startul discuțiilor bilaterale în legătură cu recenta promulgare a Acordului Interguvernamental dintre SUA și România. 

Această vizită marchează și cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Acesta este dovada unei relații de prietenie care nu doar asigură securitatea României într-o regiune importantă din punct de vedere geopolitic, ci și urmărește să facă din România un aliat mai puternic, mai prosper și independent din punct de vedere energetic, al Statelor Unite și al statelor membre NATO. Acordul bilateral dintre România și SUA vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României. În contextul abordării strategice a Administrației Biden de a combate schimbările climatice prin generarea de energie curată, acest proiect face parte dintr-un context mai larg, în care ambasada noastră lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată“, informează sursa citată. 

Citiți și SUA: Responsabilul lui Joe Biden în domeniul politicii energiei nucleare, în vizită la București pentru a promova parteneriatul pentru dezvoltarea energiei nucleare a României

Subliniind parteneriatul puternic dintre România și SUA, Chargé Muniz a afirmat că “astăzi, viziunea noastră comună pentru o Românie care este independentă energetic, beneficiază de securitate energetică și este capabilă să-și asigure resursele de energie curată necesare în plan intern, este mult mai aproape de realitate.

“Doi ani de eforturi comune și angajament în numele ambelor națiuni ne-au adus în acest punct. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a avansa Parteneriatul nostru Strategic decât prin a sublinia progresul real pe care l-am făcut în ceea ce privește viitorul energiei nucleare civile din această țară”, a subliniat el.

În timpul vizitei la Centrala Nucleară, Secretarul Adjunct Interimar Huff a discutat despre finanțarea proiectului în valoare de miliarde de dolari. Delegația, primită de CEO-ul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a făcut un tur al unităților reactoarelor. 

Secretarul Adjunct Interimar Huff a declarat că “acest acord interguvernamental istoric va facilita proiecte critice de energie nucleară la Centrala de la Cernavodă, de asemenea activități ample de coordonare în domeniul energiei curate, care vor susține independența energetică a României, crearea la nivel local a unui lanț de aprovizionare pentru energia curată, cercetare de ultimă generație și dezvoltarea forței de muncă”.

Acordul Extins Interguvernamental dintre România și SUA permite cooperarea în domenii importante pentru România și în sectorul energiei nucleare civile, în special în ceea ce privește proiectele de construire a Unităților 3 și 4 și de extindere a duratei de viață a Unității 1. Un Memorandum de Înțelegere a fost semnat cu Banca de Export-Import a Statelor Unite, care și-a exprimat interesul de a acorda sprijinul financiar necesar dezvoltării proiectelor în domeniul energiei nucleare.

Continue Reading

ROMÂNIA

Noul ambasador al României la Washington, primit la Departamentul de Stat în prima zi a mandatului său: Este expresia clară a importanței deosebite pe care SUA o acordă relației cu România

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Noul ambasador al României în Statele Unite, Andrei Muraru, a prezentat joi, la Departament de Stat, copiile scrisorilor de acreditare, subliniind un gest de “solicitudine” din partea diplomației americane.

Mandatul meu la Washington a început sub cele mai bune auspicii! La mai puțin de 24 de ore de la sosirea mea la Washington, am fost primit la Departamentul de Stat, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Această solicitudine, o rară excepție pe care departamentul o face, reprezintă expresia clară a importanței deosebite pe care partea americană o acordă relației cu România“, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook.

Ambasadorul român a punctat că la Departamentul de Stat s-a întâlnit cu doi diplomați de calibru, prieteni și parteneri constanți de dialog ai României, membri ai conducerii diplomației SUA – Philip T. Reeker, Asistentul Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, și Matthew Boyse, Adjunctul Asistentului Secretarului de Stat pentru Europa Centrală.

“Am discutat despre proiectele de interes comun aflate pe agenda bilaterală, înscrise în direcțiile de cooperare ale Parteneriatului Strategic – pilon prioritar al politicii externe românești”, a spus Muraru.

“Am reiterat totodată angajamentul nostru ferm de a consolida relația cu cel mai important partener strategic pe care îl avem, în plan militar, politic, economic, cultural, educațional și în spiritul valorilor comune și a idealului democratic care stă la baza legăturii noastre indisolubile. După expunerea direcțiilor prioritare ale mandatului meu, am identificat oportunități foarte bune de explorare aprofundată a obiectivelor noastre strategice, având în vedere și faptul că anul acesta și în 2022 marcăm două aniversări bilaterale importante. Sunt încrezător că vom continua să contribuim la promovarea unui dialog transatlantic constant și constructiv”, a conchis Andrei Muraru.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Înainte de a sosi la post, Muraru a efectuat vizite la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la Centrala Nucleară de la Cernavodă, unde a discutat despre două paliere importante ale parteneriatului strategic dintre București și Washington, cooperarea militară și cea energetică.

La sosirea la Washington, noul ambasador s-a arătat “optimist cu privire la valențele creative ale Parteneriatului nostru Strategic și sunt convins că vom reuși să parcurgem pași semnificativi către atingerea potențialului său deplin”.

“Voi fi un aliat loial al cetățenilor români și un partener dedicat celor care susțin statutul României de partener privilegiat al Statelor Unite. Idealurile comune au impulsionat în mod firesc relația bilaterală dintre România și Statele Unite, de aceea avem acum atât datoria de a apăra cu diligență reușitele de până acum și de a întări pe mai departe legăturile care ne unesc – la nivel diplomatic, în rândul comunităților, în plan militar și politic, în privința schimburilor comerciale. Este crezul neclintit cu care îmi încep mandatul și în îndeplinirea căruia îmi voi dedica toată experiența și priceperea”, a spus el.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending