Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Forțele Aeriene ale SUA au transferat drone militare MQ-9 Reaper la baza de la Câmpia Turzii: ”Misiunea este complet coordonată cu Guvernul României”

Published

on

© US Air Force/ Facebook

Forțele Aeriene americane în Europa și Africa (USAFE) au anunțat miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă, că vor desfășura în România, la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, câteva avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper, tipul de dronă pe care Statele Unite au utilizat-o în operațiunea care a condus la eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani.

”Această misiune, care este așteptată să dureze până la începutul primăverii, a fost complet coordonată cu Guvernul României. A fost concepută astfel încât să promoveze stabilitatea şi securitatea din regiune şi să consolideze relaţiile dintre aliaţii NATO şi alți parteneri europeni”, precizează comunicatul citat.

Forțele aeriene americane menționează că dronele MQ-Reaper vor fi desfășurată pentru a doua oară la Câmpia Turzii, amintind că prima astfel de misiune a avut loc în perioada iulie-august 2019, când baza din Polonia care trebuia să găzduiască aceste avioane de luptă fără pilot se afla în construcție.

Dronele de tip MQ-9 efectuează operaţiuni în Polonia începând din mai 2018.

în 2018, publicația Defense News anunța că forțele aeriene ale Statelor Unite ar putea amplasa avioane de luptă fără pilot de tip MQ-9 Reaper la Baza Aeriană 71 de la Câmpia Turzii, acolo unde forțele americane au construit un hangar care ar putea fi folosit în acest scop. Potrivit sursei citate, locația ar putea deopotrivă să găzduiască drone MQ-9 Reaper și să sprijine operațiunile de strângere de informații în Europa de Est și Marea Neagră.

Reaper, fabricat de General Atomics, poate fi dotat cu rachete pentru misiuni de luptă, dar poate fi desfăşurat şi într-o configuraţie doar pentru misiuni de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere.

MQ-9 Reaper este un avion de luptă fără pilot utilizat de către Forțele aeriene americane și care poate căuta și ataca ținte la sol cu până la 14 rachete ghidate aer-sol AGM-114 Hellfire.

Senzorii cu care este dotat MQ-9 ar putea fi folosiţi pentru a furniza o imagine în timp real a activităţilor Rusiei în Marea Neagră – ce nave intră şi ies, activitatea submarină, transportul de senzori sau echipamente de apărare aeriană precum S-400 în apropierea litoralului rusesc – în special în apropiere de Crimeea, şi ar putea furniza alerte timpurii privind activităţi ostile

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

”Milenialii” se tem mai mult de corupție, sărăcie și șomaj decât de schimbările climatice (sondaj)

Published

on

© Wikipedia

Problemele sociale și conflictele, și nu schimbările climatice, sunt cele mai mari temeri ale generației care s-a născut la sfârșitul mileniului trecut, așa-a zișii ”millenials”, potrivit unui studiu realizat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (ICRC), prezentat în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, anunță DPA, citat de Agerpres.

Corupția, șomajul și sărăcia în creștere se află în fruntea listei temerilor exprimate de cei aproxiamtiv 16.000 de respondenți selectați atât în zonele de conflict, cât și în statele care nu se confruntă cu astfel de probleme.

Terorismul și războaiele au fost, de asemenea, menționate de ”mileniali” printre principalele îngrijorări, în vreme ce încălzirea climatică se află abia pe al optelea loc în lista temerilor.

Mai mult de jumătate dintre participanții la sondaj cred că un atac nuclear este probabil în următorul deceniu, iar o treime cred că pe parcursul vieții lor vor trăi un al treilea război mondial.

Sondajul a relevat și atitudini contradictorii față de conflictele armate.

Deși cei mai mulți dintre tineri acceptă standardele actuale ce previn crimele de război, o parte semnificativă sunt dispuși să tolereze metode interzise, precum tortura.

”Sondajul a arătat de asemenea cât de mult sunt legate între ele multe temeri complexe pe care le au tinerii”, remarcă preşedintele CICR, Peter Maurer. ”Astăzi noi întrebăm: Ce fel de om doreşti să fii? Nu mai întrebăm <<cum ar trebui să se comporte oamenii>>”, a completat acesta, apreciind că generaţia milenialilor va avea un rol esenţial în abordarea acestor chestiuni.

Continue Reading

NEWS

CNCD l-a amendat pe primarul din Târgu Mureș cu 10.000 de lei după declarațiile sale la adresa comunității rome: Instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea față de un anumit grup

Published

on

© Dorin Florea/ Facebook

Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării a stabilit că afirmațiile făcute de primarul municipiului Târgu Mureș, Dorin Florea, despre romi și familiile care își doresc copii, încalcă dreptul la demnitate al cetățenilor care aparţin unei clase sociale, respectiv unei minorităţi etnice, constituind un discurs incitator la ură şi depăşind limitele libertăţii de exprimare, edilul fiind amendat cu 10.000 de lei, informează Agerpres.

Decizia CNCD a fost luată cu unanimitate de voturi, potrivit Digi24.

”Sunt binevenite și necesare dezbaterile privind sistemul asistenței sociale, a protecției copilului, însă aceste dezbateri nu se pot transforma în mesaje politice care promovează ura împotriva unor categorii de persoane sau care limitează dreptul la viață intimă, familială și privată de familie (art. 26 din Constituția României). Este de neconceput ca într-un stat democratic să se solicite acordul autorităților pentru a concepe un copil. Comentariile extrem de rasiste, ulterior afirmațiilor domnului primar Dorin Florea, reprezintă un alt element de gravitate a mesajelor în cauză”, explică CNCD.

Sursa amintită mai sus semnalează că neacordarea indemnizației pentru creșterea copilului ca sancțiune pentru familiile nevoiașe cu mulți copii nu apare ca practică în niciun stat european.

”Pe lângă această indemnizație unele state au introdus măsuri prin care sprijină școlarizarea sau angajarea părinților, dar în niciun caz nu se sistează plata acestei indemnizații. Alocația de stat pentru copil este un drept constituțional, care nu poate fi limitat în niciun fel, în acest sens existând jurisprudența Curții Constituționale a Românei, și i se cuvine copilului, nu părinților. La nivelul Uniunii Europene, România este țara unde sărăcia extremă este foarte prezentă, totodată există serioase probleme privind rezolvarea situației copiilor abandonați. Este nevoie de o analiză serioasă a modului în care situația actuală poate fi îmbunătățită, însă afirmațiile, mesajele de genul celor emise de domnul Dorin Florea, nu sunt de natură să contribuie la o dezbatere publică constructivă, care să genereze un progres, ci răspândesc, instigă, promovează sau justifică ura, discriminarea sau ostilitatea față de un anumit grup. Discursul de incitare la ură este periculos întrucât contribuie la un climat din ce în ce mai intolerant față de anumite grupuri”, a mai stabilit Consiliul.

Primarul municipiului Târgu Mureș a scris săptămâna trecută pe Facebook că populația trebuie conștientizată că responsabilitatea creșterii și formării unui copil este uriașă.

Acesta a propus introducerea unei anchete sociale obligatorii pentru cuplurile care doresc să aibă copii, care să evalueze, printre altele, situația financiară și nivelul de educație.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending