Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cele cinci puncte cheie ale summitului de la Bruxelles. Cu ce rămâne NATO după disputa cu scântei provocată de Donald Trump

Published

on

Corespondență de la NATO

Alianța Nord-Atlantică a depășit în aceste zile cel mai dificil summit din ultimii 15 ani. La Bruxelles, Declarația Finală a Summitului, adoptată înaintea reuniunii ad-hoc de criză privind contribuțiile financiare în domeniul apărării, este unul dintre cele mai consistente documente decizionale aprobate prin consens la nivelul NATO.

Contrastul între documentul strategic definitoriu al unui summit NATO și declarațiile care au împins Consiliul Nord-Atlantic într-o reuniune cu scântei și cu descărcări de argumente politice dau un (car)tuș unic unui summit care a livrat.

FOTO: CaleaEuropeana.ro

Iată mai jos, cele cinci momente majore, selectate de corespondenții CaleaEuropeana.ro de la Bruxelles, cu care aliații NATO pornesc de la Bruxelles spre aniversarea, anul viitor, a 70 de ani de la înființarea organizației.

1. Supraviețuirea unității transatlantice. Nume de cod: burden-sharing

Summitul de la Bruxelles a avut o singură miză politică în interiorul Alianței care trebuia tranșată: probarea consensului și a unității transatlantice între aliați prin depășirea contradicțiilor privind cheltuielile militare.

Nu este clar dacă tactica plusării aplicată de președintele american – de a ridica nivelul cheltuielilor apărării la 4% din PIB pentru toți aliații, în condițiile în care mulți dintre aliații europeni încă nu sunt pe traiectoria alocării celor 2% până în 2024, conveniți prin angajamentele din Țara Galilor și Varșovia – a produs discordia majoră, însă este evident că acest ghidaj procentual al administrației ce gestionează un buget militar de două ori mai mare decât cel al tuturor aliaților la un loc pune presiune.

Scurgerile de cuvinte dinspre reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de tip 1+1 – cel mai restrâns nivel reunit în situații de mare importanță – au lăsat în spate o imagine că unitatea dovedită prin consensul decisional a fost ușor știrbită de cuvintele grele aruncate în timpul NAC.

La final, însuși Donald Trump a lăsat să se înțeleagă că are în vedere argumentele europenilor privind complexitatea procedurilor decizionale și acordurile politice necesare pentru a aloca minim 2% din PIB pentru Apărare.

Chiar dacă discuția despre supraviețuirea Alianței intersectează optici diferite, a celor care au văzut un astfel de potential risc sau a celor care au adus argumente pentru a desumfla această teză, rezultatul este scris negru pe alb: pentru prima dată, după mulți ani, Declarația Finală a Summitului începe cu un paragraf dedicat reafirmării angajamentului pentru articolul V pentru apărare colectivă. În esență, piatra de temelie care ține aliații NATO împreună de șapte decenii.

2. Cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece

Fraza de mai sus captează esența măsurilor de apărare și descurajare militară pe care NATO le-a adoptat la Bruxelles, iar ele necesită privite în următoarea logică: Alianța și-a transformat structura de comandă prin decizia înființării a două noi comandamente, unul în SUA pentru securizarea liniilor de comunicare transatlantică și un altul în Germania, pentru logistică și mobilitate militară. Subsecvent acestei modernizării a lanțului de comandă NATO va aduce în scenă, până în 2020, ”Cei patru 30”, așa numita Readiness Initiative prin care 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurate, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Într-o propoziție: O ”coloană vertebrală” specifică unei organizații cu valențe militare pe care pot fi așezate forțe și capacități de mare anvergură și de combat pe întreaga dimensiune aliată, inclusiv printr-un plan de mobilitate militară axat pe depășirea barierelor legale și conectarea infrastructurii necesare desfășurii de forțe.

Nu în ultimul rând, atașarea dimensiunilor cibernetice și hibride la capitolul celor mai mari importante domenii operaționale este dovedită prin decizia creării unui Centru de Operațiuni Cibernetice în Belgia și înființarea unor echipe tactice mobile pentru a fi desfășurate la nevoie.

3. Fermitatea în raport cu Rusia atinge noi borne

În pofida faptului că Rusia nu a fost la fel de prezentă ca la Varșovia și Țara Galilor pe buzele decidenților, în Declarația Finală a Summitului de la Bruxelles țările membre califică Rusia în cei mai duri termeni: de la anexarea ilegală a Crimeei și destabilizarea estului Ucrainei la îngrijorările față de nerespectarea angajamentelor internaționale de către Moscova, inclusiv în dimensiune nucleară, și la sancționarea politică a Rusiei pentru interferență în procese electorale euro-atlantice și întreținerea războiului hibrid.

Repetarea, pentru al treilea summit consecutiv, a faptului că aliații din NATO ”nu recunosc și nu vor recunoaște niciodată anexarea ilegală a Crimeei” conferă trăsături puternice abordării Alianței față de Moscova și ea emană într-un timing potrivit: înaintea unui summit premieră Donald Trump – Vladimir Putin, la Helsinki, asupra căruia planează multe incertitudini.

Elementul major de noutate la acest capitol este dat de nominalizarea Rusiei într-un paragraf premieră în care NATO cere Moscovei să retragă trupele militare staționate ilegal în Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Mai mult, în raport cu Georgia, NATO și-a reafirmat sprijinul pentru aspirațiile euro-atlantice.

4. Lupta împotriva terorismului

Mai puțin aprofundată în follow-up-ul acestui summit este dimensiunea luptei împotriva terorismului. NATO a lansat, în premieră, un pachet pentru Sud pentru a securiza aliații sudici, dar și partenerii din Nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Trei țări – Tunisia, Afganistan și Irak – vor beneficia de cele mai importante măsuri pe acest segment. Pentru Tunisia, Alianța a aprobat un nou pachet de asistență și sprijin. În cazul Afganistanului, misiunea Resolute Support va beneficia de un contingent extins, iar NATO lansează, în premieră, o misiune de training și instruire în Irak

În aceeași regiune, o aparentă concesie strategică pentru politica americană în zonă, dar care merită să nu treacă neobservată, este faptul că NATO tratează Iranul, în Declarația Finală, drept un actor care destabilizează Orientul Mijlociu.

5. NATO se extinde ca ”o promisiune”

La primul summit în format 29, după aderarea Muntenegrului în 2017, liderii NATO au decis să dea o continuitate politicii ușilor deschise prin invitația de aderare adresată Macedoniei, o extindere blocată și amânată de un deceniu din cauza disputei dintre Skopje și Atena privind denumirea oficială a țării.

Finalizarea și implementarea acordului convenit de guvernele macedonean și elen sunt condițiile care, o data îndeplinite, vor transforma Macedonia de Nord (noua denumire a țării) în al 30-lea membru al Alianței Nord-Atlantice, reverberând dictonul post-Război Rece al fostului președinte american, Bill Clinton: ”NATO se extinde, nu ca o amenințare, ci ca o promisiune”.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI SUMMIT-ULUI ESTE DISPONIBIL AICI.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Agenția Mondială Antidoping interzice Rusiei să participe la Jocurile Olimpice de la Tokyo și la Cupa Mondială de fotbal din Qatar

Published

on

© Russian Olympic Committee

Agenția Mondială Antidoping a decis în unanimitate să interzică Rusiei participarea la competiții sportive internaționale timp de patru ani pentru infracțiuni de dopaj, relatează presa de pe întreg mapamondul.

Potrivit deciziei citate de The Guardian și Deutsche Welle, Rusia are acum 21 de zile la dispoziție pentru a contesta sentința potrivit căreia i-a fost interzisă participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2020 de la Tokyo, la Jocurile Olimpice de Iarnă din 2022 de la Beijing, la Cupa Mondială de fotbal din Qatar din 2022.

Decizia cu pricinpa este cea mai severă sancțiune împotriva Rusiei, care a fost acuzată că a desfășurat un program de dopaj sistemic și a șters probele de laborator.

Sportivii ruși individuali, care sunt capabili să demonstreze că nu au fost implicați în nicio activitate de dopaj, vor putea concura independent sub un drapel neutru.

După ce a primit o interdicţie şi pentru jocurile de iarnă de la PyeongChang din Coreea de Sud în 2018, Rusia şi agenţia sa antidoping au primit clemenţă în septembrie 2018, dar oficialii ruşi au fost prinşi din nou manipulând datele de la laboratoarele lor antidoping şi încercând să-i păcălească pe investigatorii agenţiei mondiale.

Toată situaţia reprezintă un nou episod din lungul scandal de doping din Rusia care afectează de ceva timp comunitatea sportivă internaţională.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Mii de persoane au format un lanț uman la Bruxelles pentru a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© Climate Coalition BE/ Twitter

Mii de persoane au format un lanț uman în centrul capitalei belgiene, Bruxelles, cu scopul de a atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente împotriva schimbărilor climatice, anunță Reuters.

Potrivit Poliției, aproximativ 2.400 de persoane au luat parte la manifestația pașnică, care a înconjurat Parlamentul Federal belgian și Palatul Regal.


Demonstrația, care a durat două ore, a avut loc în contextul în care la Madrid se desfășoară Conferința ONU pentru Schimbările Climate.

La 7 decembrie, trei dintre laureații Premiului Nobel din acest an, invitați să comenteze pe marginea conferinței ONU privind clima (COP25) în desfășurare la Madrid, au avertizat că Schimbările climatice afectează omenirea în mod ”disproporționat”, iar acum ”este momentul potrivit” pentru a acționa.

”În viitorul apropiat, încălzirea planetei ar putea pune cu adevărat în pericol majoritatea câştigurilor realizate împotriva sărăciei la nivel mondial”, a declarat Esther Duflo, una dintre cei trei laureaţi ai premiului Nobel pentru Economie din 2019. Alături de colegii săi, cercetătoarea a fost recompensată pentru ”introducerea unei abordări pentru a obţine răspunsuri serioase privind cele mai bune metode de a lupta împotriva sărăciei globale”, conform anunţului făcut în luna octombrie la Institutul Karolinska din Stockholm.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, așteptat marți la Washington de secretarul de Stat american Mike Pompeo. Cei doi vor discuta despre controlul armelor și situațiile din Siria și Ucraina

Published

on

Secretarul de Stat american Mike Pompeo urmează să aibă marți, la Washington, o întrevedere cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit Departamentului de Stat al SUA, potrivit Reuters, citat de Digi24.

În urma discuțiilor care se vor desfășura la ora locală 10.30 (ora României 17.30), cei doi oficiali vor susține o conferință de presă comună.

Conform unor surse citate de The Washington Post, Mike Pompeo și Serghei Lavrov urmează să discute despre relațiile bilaterale, controlul armelor și situațiile din Siria și Ucraina.

Această vizită are loc la o zi după vizita președintelui Rusiei Vladimir Putin la Paris, care urmează să participe luni, 9 decembrie, la summitul în format Normandia (Franţa, Germania, Ucraina şi Rusia) asupra conflictului din estul Ucrainei.

La 20 noeimbrie, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina se așteaptă la „termeni clari” privind soluționarea conflictului din estul Ucrainei această reuniune în format Normandia.

La 8 decembrie, Departamentul de Stat al SUA e transmis un comunicat prin care Washingtonul își reafrimă ”sprijinul neclintit pentru suveranitatea și integritatea teriorială a Ucrainei. (…). Statele Unite se angajează să colaboreze cu aliații și partenerii noștri pentru a menține presiunea asupra Rusiei pentru a-și îndeplini angajamentele și pentru a demara procesul de restabilire a restabilire pașnică a suveranității depline a Ucrainei asupra Donbasului”.

Un astfel de summit în patru asupra Ucrainei, la nivelul şefilor de stat, a avut loc pentru prima oară la 6 iunie 2014 la castelul din Benouville, în Normandia (nord-vestul Franţei), iar miniştrii şi diplomaţii se reunesc cu regularitate. Ultimul summit al şefilor de stat sau de guvern în acest format a avut loc la Berlin pe 19 octombrie 2016.

Ultima vizită oficială efectuată de Serghei Lavrov a avut loc în 2017. În timpul vizite, acesta a avut o întrevedere cu președintele american Donald Trump.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending