Aflată într-o vizită în municipiul Bacău, Dăncilă a afirmat că va participa la referendum, pe motiv că este un susţinător al statului de drept şi al independenţei justiţiei.

“Da. Voi participa duminică la vot şi voi vota la ambele, şi pentru alegerile europarlamentare, voi vota pentru imaginea României, voi vota pentru câştigarea demnităţii României pentru că, ştiţi, am fost europarlamentar nouă ani de zile, ştiu ce înseamnă lucrul în instituţiile europene, ştiu cât de important este să avem acolo oameni implicaţi, oameni care să lucreze pe directive, pe regulamente, în care să se regăsească şi obiectivele României şi ale românilor. (…) Voi vota şi pentru referendum. Aşa cum am spus de fiecare dată, sunt un susţinător al statului de drept, al independenţei justiţiei, dar şi al drepturilor cetăţenilor, pentru că şi acest lucru trebuie să îl avem în vedere de fiecare dată şi între toate trebuie să existe un echilibru”, a afirmat Dăncilă, potrivit Agerpres, relatează Știrile Pro TV.

Cetățenii români sunt așteptați duminică la urne pentru a vota atât pentru alegerile europene, cât și pentru referendumul național pe tema justiției convocat de președintele Klaus Iohannis în care șeful statului cere sprijinul cetățenilor pentru a interzice amnistia și grațierea în cazuri de corupție și pentru a bloca posibilitatea ca guvernul să mai emită ordonanțe de urgență în materie de infracțiuni

Pe 25 aprilie, președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției” și a semnat decretul prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

România și cetățenii săi contează și sunt importanți pentru liderii europeni și pentru Uniunea Europeană, a afirmat președintele Klaus Iohannis, marți, la Craiova, cu ocazia lansării volumului său ”EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”.

Întrebat despre rezultatele summitului de la Sibiu și despre mesajul liderilor europeni pentru România și pentru români, șeful statului a răspuns: ”pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează”.

”Știți ce am învățat eu de acolo, de la Summit? Fiindcă mă întâlnesc de foarte multe ori cu oamenii aceștia, liderii europeni, în format de Consiliu European, de când sunt Președinte, ne-am întâlnit de peste 30 de ori. Ne cunoaștem, lucrăm împreună și, de aceea, îmi permit să fac această afirmație, fiindcă i-am simțit și mulți mi-au spus-o direct: pentru liderii europeni, România contează, pentru liderii europeni, românii contează. Am spus acest lucru și cu altă ocazie. Este fenomenal de important de înțeles. Pentru Europa, pentru Uniunea Europeană, România contează, românii contează. (…) Însă, într-o problemă, ei sunt foarte interesați, în problema statului de drept, a independenței justiției. Și vă spun și de ce. Uniunea Europeană nu este o Uniune strict economică, deci nu este un fel de târg, unde mergem și schimbăm mărfurile la liber. Mulți și-au imaginat că asta este Uniunea Europeană, o Uniune economică. Este și asta, și partea aceasta economică se numește Piața Unică. Este un mare succes al Uniunii Europene, dar Uniunea este mult, mult, mult mai mult decât atât. Este o Uniune care se bazează pe valori, care au fost numite valori europene sau valorile euroatlantice sau valorile democrației euroatlantice sau valorile democrației europene. Sunt valorile pentru care românii au luptat și mulți s-au sacrificat în decembrie 89. Democrație, libertate, stat de drept, sigur, și prosperitate, și libertatea de a te mișca, și libertatea schimburilor economice”, a afirmat Iohannis.

Anterior evenimentului de lansare a cărţii sale, şeful statului a avut o întâlnire cu autorităţile locale din regiunea Olteniei.

Jurnaliștii americani de la Bloomberg i-au dedicat un amplu material guvernatorului Băncii Naționale a României despre care spun că este văzut drept ”o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024”.

Publicația americană punctează că se apropie momentul în care Mugur Isărescu trebuie să decidă dacă își va prelungi mandatul de peste un sfert de secol la conducerea Băncii Naționale a României, acesta fiind guvernatorul băncii centrale cu cea mai mare vechime în funcție la nivel mondial.

Ceea ce va face în luna octombrie, atunci când îi expiră actualul mandat, ar putea fi un indicator al independenţei băncilor centrale într-o eră a populismului, comentează Bloomberg.

Potrivit sursei citate, România este ultima țară care dă dureri de cap oficialilor europeni, care încearcă să răspundă amenințărilor la adresa democrației venite din alte state ale fostului bloc comunist. Comitetele de politică monetară ale băncilor centrale din Ungaria şi Polonia sunt deja alcătuite din oamenii care sunt aliaţi ai guvernelor. Mugur Isărescu ar putea fi mai înclinat să plece dacă va exista o ameninţare similară şi asupra Consiliului de Administraţie al BNR, unde toţi membri urmează sa fie realeşi sau înlocuiţi, mai scriu jurnaliștii publicației americane.

”Dacă actuala conducere este înlocuită cu oameni slab calificaţi şi loiali puterii politice, atunci randamentele pentru titlurile de stat ar putea creşte iar leul ar putea fi supus la presiuni. Mă tem că dacă nu va fi Isărescu, va fi cineva mai puţin credibil şi cu mai puţină influenţă”, spune Blaise Antin, analist la American TCW Group.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun, scriu jurnaliștii. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă. Isărescu este văzut drept ”o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024”.

Pentru România, o astfel de schimbare nu vine într-un moment oportun. După o creştere rapidă, economia dă semne de încetinire, în timp ce deficitul bugetar urmează să depăşească anul viitor limitele impuse de UE iar deficitul de cont curent este la cel mai ridicat nivel din 2008. În condiţiile în care până la finele lui 2020 vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, este clar că banca centrală are nevoie de o mâna fermă, scrie Bloomberg.

Isărescu este exact această mâna fermă. Bloomberg subliniază că guvernatorul BNR a jucat un rol cheie în aderarea României la Uniunea Europeana în 2007 şi a fost o ancora de stabilitate în timp ce multe guverne s-au prăbuşit. Sub conducerea sa, hiperinflaţia a fost învinsă iar creşterea economică a ajutat la reducerea sărăciei. Următorul obiectiv ar fi adoptarea monedei euro, a cărei dată ţintă a fost stabilită recent pentru 2024.

De asemenea, Isărescu a dobândit şi o recunoaştere internaţională. În cei 28 de ani a colaborat cu omologi precum Alan Greenspan şi Mario Draghi, a primit 17 titluri de onoare universitare şi este un membru al exclusivistului club Bilderberg Group.

Potrivit Bloomberg, printre potenţialii înlocuitori ai lui Mugur Isărescu ar fi Florin Georgescu, prim-viceguvernator din 2004, Aura Socol, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), Cristian Socol, soţul Aurei şi de asemenea profesor în cadrul ASE şi Leonardo Badea, care conduce acum Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).