Connect with us

#RO2019EU

Cele peste 1 milion de întreprinderi din UE care efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online vor beneficia de termene și condiții de utilizare mai transparente, dar și de mecanisme reparatorii în cazul nerespectării acestora

Published

on

UE introduce norme noi care oferă întreprinderilor un mediu al platformelor online mai transparent, mai echitabil și mai previzibil, precum și un sistem eficient de solicitare de măsuri reparatorii. Reprezentanții permanenți ai statelor membre reuniți ieri în cadrul Coreperului au aprobat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 13 februarie cu privire la un proiect de regulament care abordează relațiile dintre platformele online și întreprinderile care își desfășoară activitatea prin intermediul acestora, potrivit unui comunicat.

Platformele online reprezintă facilitatori esențiali ai comerțului digital. În prezent, pentru a se adresa clienților lor, peste un milion de întreprinderi din UE efectuează tranzacții comerciale prin intermediul platformelor online și se estimează că aproximativ 60 % din consumul privat și 30 % din consumul public de bunuri și servicii legate de economia digitală în ansamblul ei se tranzacționează prin intermediari online.

,,Aceste noi norme vor crea previzibilitate, care este necesară pentru întreprinderile din UE dacă doresc să beneficieze pe deplin de economia platformelor. Acesta este un pas foarte important către finalizarea pieței unice digitale a UE. Transparența este esențială.”, a declarat  Niculae BĂDĂLĂU, ministrul român al economiei

În ciuda faptului că economia platformelor online le-ar putea facilita considerabil accesul eficient pe piețe (transfrontaliere), întreprinderile europene nu pot exploata pe deplin acest potențial din cauza existenței unor practici comerciale potențial dăunătoare și a lipsei unor mecanisme eficace în materie de măsuri reparatorii în Uniune. În același timp, furnizorii de servicii online se confruntă cu dificultăți legate de desfășurarea activității lor în cadrul pieței unice din cauza fragmentării care rezultă ca urmare a acestei situații.

În consecință, principalul obiectiv al regulamentului este de a institui un cadru juridic care să garanteze transparența termenelor și condițiilor pentru utilizatorii comerciali ai platformelor online, precum și posibilități efective de a recurge la măsuri reparatorii atunci când aceste termene și condiții nu sunt respectate de către platformele online.

Printre platformele online vizate de regulament se numără piețele online, magazinele de aplicații informatice online și/sau platformele sociale online, precum și motoarele de căutare online, indiferent de locul în care își au sediul, cu condiția să fie destinate utilizatorilor comerciali care sunt stabiliți în UE și să ofere bunuri sau servicii unor consumatori care sunt, de asemenea, situați pe teritoriul UE.

În ceea ce privește transparența, platformelor li se impune să utilizeze termene și condiții clare și ușor de înțeles pentru furnizarea serviciilor lor de intermediere online. Platformele ar trebui să furnizeze o justificare de fiecare dată când decid să restricționeze, să suspende sau să sisteze utilizarea serviciilor lor de către un utilizator comercial. În plus, platformele ar trebui să facă publici principalii parametri pe baza cărora sunt ierarhizați utilizatorii comerciali în rezultatele căutării, precum și orice tratament diferențiat pe care îl acordă bunurilor și/sau serviciilor pe care le oferă în mod direct sau prin intermediul unor întreprinderi subordonate. De asemenea, platformele ar trebui să comunice descrierea principalelor motive economice, comerciale sau juridice pentru care limitează capacitatea utilizatorilor comerciali de a oferi condiții diferite consumatorilor din afara platformei.

În ceea ce privește mecanismele în materie de măsuri reparatorii, regulamentul obligă toate platformele (cu excepția celor mai mici, astfel cum sunt definite în mod clar în regulament) să prevadă un sistem intern de soluționare a reclamațiilor eficient și rapid și să prezinte anual un raport cu privire la eficacitatea acestuia. Platformelor li se solicită, de asemenea, să precizeze în termenele și condițiile lor doi sau mai mulți mediatori pentru cazurile în care sistemul intern de soluționare a reclamațiilor nu a putut rezolva un litigiu între utilizatorii lor comerciali. Regulamentul stabilește dreptul organizațiilor reprezentative, al asociațiilor sau al organismelor publice de a introduce acțiuni în justiție împotriva platformelor care nu respectă cerințele prevăzute în regulament. Nu în ultimul rând, regulamentul autorizează statele membre să stabilească sancțiuni, în conformitate cu sistemele lor naționale, în cazul în care au loc încălcări ale regulamentului. Comisia este invitată:

  • să încurajeze platformele să înființeze organisme de mediatori specializați independenți,
  • să elaboreze coduri de conduită și
  • să evalueze cu regularitate funcționarea noilor norme.

Regulamentul se aplică la 12 luni de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al UE.

În urma obișnuitei revizii juridico-lingvistice, textul convenit va fi transmis în scurt timp Parlamentului European și Consiliului pentru adoptare formală.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Reprezentanța Permanentă a României la UE a găzduit o reuniune a Grupului Ambasadorilor Francofoni, cu participarea ministrului afacerilor externe din Tunisia

Published

on

© Reprezentanța Permanentă a României pe lângă UE

Reprezentanţa Permanentă a României la UE a găzduit joi Reuniunea Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles cu ministrul afacerilor externe din Tunisia, Khemaies Jhinaoui, a cărui ţară va organiza următorul Summit al Francofoniei, în noiembrie 2020, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu acest prilej, în calitate de Preşedinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni la Bruxelles, ambasadorul Luminiţa Odobescu a salutat prezenţa ministrului afacerilor externe Khemaies Jhinaoui la Bruxelles, menţionând faptul că ”Tunisia este un membru dinamic al familiei francofone”, conform comunicatului difuzat de instituţia diplomatică.

”În calitate de reprezentant al unei ţări care a organizat cel de-al 11-lea Summit al Francofoniei în anul 2006 şi, recent, Summit-ul de la Sibiu privind viitorul UE, vă pot spune că organizarea unor evenimente de asemenea amploare este una dintre cele mai frumoase provocări – pentru ţările noastre şi pentru noi, ca reprezentanţi ai lor”, a spus Luminiţa Odobescu, la evenimentul organizat împreună cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei pe lângă UE.

Ambasadoarea a adăugat faptul că, pentru Uniunea Europeană, Tunisia este un partener cheie în vecinătatea sa, iar relaţiile dintre cele două părţi reprezintă un adevărat exemplu de urmat al potenţialului de cooperare în Marea Mediterană bazat pe valorile comune şi pe respect reciproc. UE sprijină Tunisia în procesul de tranziţie democratică în condiţii economice şi sociale dificile, dar care dă deja roade.

De asemenea, Uniunea Europeană şi Tunisia vor avea ocazia de a face bilanţul relaţiilor lor în timpul celui de-al 15-lea Consiliu de Asociere care va avea loc vineri, 17 mai, la Bruxelles.

Ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, a încheiat asigurând partea tunisiană de susţinerea Grupului ambasadorilor francofoni de la Bruxelles pentru parteneriatul ambiţios cu UE, evidenţiind în acelaşi timp atu-ul pe care îl reprezintă apartenenţa la Francofonie.

Continue Reading

#RO2019EU

MFE: România, printre primele state membre care au demarat negocierile tehnice cu Comisia Europeană privind viitoarele priorități de investiții din bani europeni

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

O echipă mixtă a Ministerului Fondurilor Europene și Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a avut miercuri, la Bruxelles, o primă reuniune cu reprezentanții DG Regio și DG Employment, din cadrul Comisiei Europene pentru negocierea la nivel tehnic privind investițiile prevăzute prin Politica de Coeziune în viitoarea perioada de programare (2021-2027), informează un comunicat oficial al Ministerului Fondurilor Europene remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea de miercuri, condusă din partea României de Mihaela Toader, secretar de stat în MFE, urmărește stabilirea bazelor acestui proces de negocierie, pornind de la identificarea nevoilor de investiții ale României, ce vor putea fi finanțate din fonduri europene în următoarea perioada de programare – a treia pentru România de la aderarea în UE.

Potrivit sursei citate, Toader a făcut o prezentare a etapelor parcurse deja de țara noastra din aceasta perspectivă, agreând, totodată, cu reprezentanții CE următorii pași de urmat în cadrul acestui proces.

În ceea ce privește prioritățile de finanțare ale României privind fondurile europene alocate după 2021, oficialul român a arătat că țara noastră are nevoie de consolidarea infrastructurii de bază în sectoare cheie precum cercetarea publică și privată, transport, mediu, educație, sănătate și servicii sociale. Tot în următoarea perioadă de programare, România va miza pe investiții în noi modele de afaceri, dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, precum și pe sprijinirea eficienței energetice a acestora, a mai subliniat secretarul de stat Toader. Dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile, combaterea șomajului pe termen lung sau trecerea de la ocupare la pensionarea activă vor fi, de asemenea, parte a noii viziuni de programare.

România, țara care deține și președinția Consiliului Uniunii Europene până la finalul lunii viitoare, se numără printre primele State Membre care au început negocierile tehnice cu Comisia Europeană. Această inițiativă va putea asigura premisele folosirii mai inteligente și eficiente a banilor europeni de care vom beneficia după anul 2021.

Reamintim că propunerea Comisiei Europene prevede ca România să poată beneficia în perioada 2021 – 2027 de aprox. 30,6 miliarde euro, (fără cofinanțare), astfel: 17,323 mld. euro, prin FEDR; 8,385 mld. euro, prin FSE Plus; 4,499 mld. euro, prin FC; și 392 mil. euro prin Programul Cooperare Teritorială Europeană.

În actualul exercițiu financiar (2014-2020), țara noastră beneficiază de 22,4 miliarde euro prin politica de coeziune.

Comisia Europeană a fost reprezentată la reuniune de o delegație condusă de Carsten Rasmussen, șef Unitate DG Regio, fiind prezentă, de asemenea, și Sandrine de Buggenoms, șef Unitate Geografica DG Employment.

Continue Reading

#RO2019EU

Apărare europeană: PESCO la un an de la punerea sa în aplicare; România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Published

on

©️ European Parliament

Miniștrii Apărării din țările membre ale Uniunii Europene au evaluat marți progresele realizate în cadrul cooperării structurate permanente (PeSCo), la un distanță după ce cooperarea în materie de apărare a fost pusă în practică la nivel european, asumându-și totodată faptul că proiectele dezvoltate vor continua să asigure ”coerența dintre procesele UE și cele ale NATO” la nivel de priorități strategice.

La reuniunea prezidată de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, a participat și secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller. În același context, România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a forțelor militare a frontierei în Europa.

Conform unui comunicat oficial remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul Uniunii Europene a adoptat astfel o recomandare de evaluare a progreselor realizate de statele membre participante în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul cooperării structurate permanente (PESCO).

Consiliul UE: Bugetele apărării au crescut cu 4,6% în 2019

©️ Consilium.europa.eu

Consiliul subliniază că statele membre participante au realizat progrese în creșterea nivelului bugetelor pentru apărare și sporirea investițiilor comune în domeniul apărării, cu o creștere a bugetelor de apărare agregate de 3,3% în 2018 și de 4,6% în 2019. O altă tendință pozitivă este faptul că statele membre participante utilizează din ce în ce mai mult mijloacele, inițiativele și instrumentele UE în planificarea națională în domeniul apărării, cum ar fi Planul revizuit de dezvoltare a capabilităților (CDP), procesul anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD) și Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP). Acestea au început să se pregătească pentru Fondul european de apărare, care ar trebui să înlocuiască EDIDP pentru perioada 2021-2027.

Consiliul invită statele membre participante să continue să facă progrese în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor mai stricte legate de alinierea în continuare a sistemelor lor de apărare, în special pentru a consolida dezvoltarea capabilităților prin colaborare. De asemenea, acesta le încurajează să depună eforturi suplimentare în ceea ce privește angajamentele legate de consolidarea disponibilității și a capacității de desfășurare a forțelor, inclusiv pentru operațiile și misiunile militare din cadrul politicii de securitate și apărare comune (PSAC).

34 de proiecte PESCO trebuie puse în aplicare. Următoarele proiecte, în 2021

Statele membre participante sunt, de asemenea, încurajate să avanseze cu lucrările și să se axeze pe punerea în aplicare rapidă și eficace a celor 34 de proiecte PESCOla care participă, pentru a obține rezultate și produse concrete. Întrucât un număr mare de proiecte PESCO răspund priorităților UE în materie de dezvoltare a capabilităților, care reflectă, de asemenea, prioritățile NATO, coerența dintre procesele UE și cele ale NATO va continua să fie asigurată. Recomandarea prevede, de asemenea, ca, după 2019, următoarea cerere de proiecte PESCO să aibă loc în 2021.

©️ European Parliament

Cele 25 de state membre care participă la PESCO sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. 

Amintim faptul că din cele 34 de proiecte, primele 17 au fost convenite la nivel politic în decembrie 2017, restul fiind adoptate în noiembrie 2018. Din primele 17 proiecte, România s-a angajat să participe la 5 dintre acestea.

Cele cinci proiecte în care România s-a implicat sunt 1) Comandamentul Medical European, un proiect gestionat de Germania, 2) proiectul mobilității militare, coordonat de Olanda, 3) Centrul UE pentru formarea competențelor necesare pentru misiunile de instruire, coordonat de Germania 4) proiectul Sistemelor maritime autonome și semi-autonome pentru lupta contra minelor marine, gestionat de Belgia și 5) Echipe de răspuns rapid și asistență reciprocă în domeniul securității cibernetice, coordonat de Lituania.

Mobilitatea militară, o nouă bornă: România România și celelalte țări implicate au semnat un acord esențial care permite deplasarea mai rapidă a forțelor militare în Europa

Tot în contextul cooperării UE-NATO a apărut și dimensiunea mobilității militare, considerată un nou capitol de excelență al colaborării dintre cele două organizații.

Astfel,  în marja reuniunii, statele UE participante la proiectul mobilității militare, au semnat, împreună cu Agenţia Europeană de Apărare, Acordul „Optimising Cross Border Movement Permission in Europe”,  privind optimizarea procedurilor de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei în Europa, care va facilita acordarea de permisiuni transfrontaliere militare, în domeniul aerian si terestru.

Potrivit unui comunicat MApN remis CaleaEuropeană.ro, scopul semnării acestui acord este, ca până în anul 2020, statele membre să-și armonizeze diferitele reglementări naționale, proceduri și termene de obținere a aprobărilor de trecere a frontierei. Programul implementează o parte importantă a „Planului de acțiune privind mobilitatea militară”, care a fost prezentat de Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, Comisiei Parlamentului European și Consiliului, în luna martie a anului 2018.

Cum a început proiectul mobilității militare în Europa?

Proiectul privind o sporită mobilitate militară, este o temă de interes pentru securitatea europeană, dar și euro-atlantică. Uniunea Europeană și NATO au agreat pe 5 decembrie 2017 măsuri suplimentare de cooperare, inclusiv în această privințăUlterior, la reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO, aliații au decis să își transforme structura de comandă militară, aprobând înființarea unui comandament pentru mobilitatea rapidă a forțelor sale în Europa. Această decizie a fost supusă unei hotărâri formale la Summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018, când a fost semnată și o nouă Declarație Comună UE-NATO.

Citiți și Moment istoric: NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună, transformând mobilitatea militară într-un capitol indispensabil al securității europene (TEXT INTEGRAL)

Anterior, într-o declarație acordată CaleaEuropeana.ro, secretarul general al NATO preciza că țările NATO și Uniunea Europeană trebuie să îmbunătățească condițiile de infrastructură pentru a permite o mai bună mobilitate a forțelor militare în Europa.

”Mobilitatea militară se referă la mutarea rapidă a trupelor în interiorul Europei. În mare parte acest lucru ține de aspecte legale și birocratice precum trecerea frontierelor, dar și alte reglementări. În mare parte, aceste lucruri depind de state și de Uniunea Europeană ca instituție ce se ocupă de aceste aspecte. Apoi mobilitatea militară depinde de infrastructură, ceea ce înseamnă că avem nevoie de drumuri, căi ferate, poduri, porturi și aeroporturi care să primească sau să faciliteze transportarea echipamentelor grele”, a spus Jens Stoltenberg.

Mobilitatea militară este un domeniu în care Uniunea Europeană dispune de instrumente pentru a ajuta NATO să depășească anumite provocări”, a completat atunci Federica Mogherini, șefa diplomației europene.

Practic, acest proiect va sprijini țările membre să simplifice și să standardizeze procedurile transfrontaliere de transport militar. Scopul său este de a accelera viteza de mișcare a forțelor militare în Europa și de a garanta o circulație nestingherită a personalului militar și a echipamentelor în interiorul granițelor UE.  Proiectul ar trebui să contribuie la reducerea obstacolelor  de natură juridică în dimensiune transfrontalieră, persistența cerințelor birocratice (cum ar fi controalele pasaportului la unele puncte de trecere a frontierei) și problemele de infrastructură, cum ar fi drumurile și podurile care nu pot găzdui vehicule militare mari.

Citiți mai multe despre apărarea europeană

 

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending