Connect with us

NATO

Centenarul relațiilor româno-lituaniene, marcat de miniștrii de externe Odobescu și Landsbergis: România și Lituania susțin un proiect european puternic

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut miercuri, 21 august 2024, o convorbire telefonică cu omologul lituanian, Gabrielius Landsbergis, în contextul aniversării a 100 de ani de la recunoașterea, de către România, a Republicii Lituania și, totodată, de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Oficialul român a salutat stadiul excelent al relațiilor bilaterale, la care contribuie dialogul politic constant și coordonarea eficientă în cadrul UE, NATO, al formatelor regionale și multilaterale, pornind de la interesele și valorile împărtășite de România și Republica Lituania. În același timp, a abordat aspecte legate de cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, în plan economic și, în general, pe linie sectorială.

Convorbirea a oferit prilejul pentru un schimb aprofundat de vederi asupra dosarelor de actualitate europene, inclusiv în perspectiva noului ciclu instituțional UE. Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a evidențiat valoarea strategică a extinderii Uniunii Europene. A punctat determinarea României de a continua sprijinul politic și practic pentru Ucraina și Republica Moldova, atât în ceea ce privește procesul de aderare, cât și în contextul deosebit de dificil generat de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă.

 

Oficialul român a salutat deciziile Summitului NATO de la Washington ce reafirmă angajamentul aliat față de apărarea colectivă, inclusiv prin întărirea posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic.

De asemenea, au fost abordate aspecte privind cele mai recente evoluții în privința situației din Orientul Mijlociu.

Pentru a marca centenarul relațiilor diplomatice româno-lituaniene, MAE român a publicat un comunicat în care a salutat aniversarea, la 21 august 2024, a 100 de ani de la recunoașterea de către România a Republicii Lituania și, implicit, de la momentul stabilirii relațiilor diplomatice bilaterale.

Cu valori comune, experiențe istorice similare și viziuni convergente de politică externă, în special în planul stabilității și securității regionale, România și Republica Lituania, state membre ale Uniunii Europene și ale NATO, au relații bilaterale excelente, susținute de un dialog constant și dinamic.

România și Republica Lituania împărtășesc sprijinul pentru un proiect european puternic care să răspundă deopotrivă provocărilor globale și să ofere răspunsuri eficiente la așteptările cetățenilor europeni, în spiritul solidarității, unității și coeziunii europene. Ambele țări susțin importanța unei legături transatlantice durabile, ca fundament al unei Alianțe Nord-Atlantice puternice și capabile să răspundă eficient tuturor amenințărilor și provocărilor din mediul de securitate. România și Republica Lituania sunt implicate activ în consolidarea securității, inclusiv prin îndeplinirea angajamentului alocării a 2% din PIB pentru apărare.

Pe baza atașamentului profund pentru multilateralism, respectarea dreptului internațional și pentru promovarea valorilor democratice, România cooperează îndeaproape cu Republica Lituania, în vederea consolidării securității și a stabilității, atât pe continentul european, cât și la nivel global.

În contextul agresiunii Federației Ruse la adresa Ucrainei, ambele state sunt determinate să continue sprijinul multidimensional pentru Ucraina și, pe mai departe, în procesul de reconstrucție. De asemenea, România și Republica Lituania sprijină puternic avansarea parcursului european al Ucrainei și Republicii Moldova, precum și eforturile de creștere a rezilienței Republicii Moldova, în condițiile acțiunilor de destabilizare ale Federației Ruse.

În cadrul formatului regional București 9, ambele țări susțin necesitatea unei abordări cât mai coordonate, atât în privința promovării priorităților statelor situate pe Flancul Estic, cât și în ceea ce privește răspunsul la acțiunile de tip hibrid ale Federației Ruse.

Totodată, Inițiativa celor Trei Mări, format cu relevanță tot mai mare, din care fac parte România și Republica Lituania, reprezintă o dovadă a conștientizării necesității dezvoltării economice a regiunii, prin proiecte care au ca obiectiv generarea de investiții, dar și creșterea interconectivității strategice între statele membre ale Inițiativei, pe axa nord-sud, și cu partenerii acesteia.

Aniversarea unui secol de relații diplomatice româno-lituaniene oferă prilejul de a evidenția, încă o dată, cooperarea excelentă dintre țările noastre, precum și a unei priviri spre viitor, care arată că România și Republica Lituania au, în continuare, interese comune și multiple posibilități de cooperare, în beneficiul popoarelor român şi lituanian, în spiritul principiilor și valorilor europene și euroatlantice.  

Scurt istoric al relațiilor diplomatice între România și Republica Lituania

La 21 august 1924 ministrul Afacerilor Străine al României a trimis o scrisoare omologului său lituanian, privind recunoașterea, de către România, a Republicii Lituania.

Relațiile diplomatice dintre Lituania și România au fost întrerupte, în 1940, ca urmare a contextului istoric. România a recunoscut, oficial, redobândirea independenței de stat a Republicii Lituania, la 26 august 1991, iar relațiile diplomatice dintre cele două state au fost restabilite la 13 septembrie 1991.

Ambasada României la Vilnius a fost înființată în 1992. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Nicolae Ciucă: Trebuie încheiat un protocol cu Ucraina pentru ca dronele rusești care pătrund în România “să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană”

Published

on

© Nicolae Ciucă/ Facebook

Preşedintele Senatului, liberalul Nicolae Ciucă, a precizat, luni, că România trebuie să încheie un protocol cu Ucraina astfel încât dronele ruseşti care pătrund în spaţiul aerian românesc “să poată fi angajate de către sistemele de apărare antiaeriană”.

Întrebat la Sebeș cum comentează faptul că o dronă rusească a pătruns duminică în spaţiul aerian românesc, Nicolae Ciucă a menţionat că a văzut că au existat deja poziţionări în acest sens.

“Este o speţă care se întâmplă în mod repetat, ceea ce înseamnă că la nivelul autorităţilor guvernamentale, mă refer la Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe, trebuie iniţiat un protocol cu Ucraina, astfel încât astfel de drone care pătrund în spaţiul aerian să poată fi angajate de către sistemele noastre de apărare antiaeriană. Pentru că, în momentul de faţă, deşi nu s-a întâmplat nici o tragedie, eu consider că este absolut necesar să existe acest acord şi procedurile agreate, şi de România şi de Ucraina şi cred că de toate ţările care se învecinează cu Ucraina, pentru a putea să îşi apere populaţia şi să-şi asigure siguranţa cetăţenilor”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.

Acesta a adăugat că vectorii folosiţi de către armata rusă pentru a lovi obiective în Ucraina intră în spaţiul nostru aerian şi sunt şi alte acţiuni care, de asemenea, se desfăşoară în proximitatea teritoriului ţării noastre, motiv pentru care, a punctat Ciucă, “trebuie obligatoriu să luăm toate măsurile de protejare şi de siguranţă a cetăţenilor”.

Potrivit unui comunicat transmis duminică de MApN, forţele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile şi de infrastructură portuară din Ucraina, în proximitatea frontierei cu România. Centrul Naţional Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă privind instituirea măsurilor de alertare a populaţiei din judeţele Tulcea şi Constanţa, fiind transmise, la orele 2,20 şi 2,38, mesaje RO-ALERT.

De asemenea, două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situaţiei aeriene.

“În cursul acestor evenimente, a fost identificat şi urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spaţiul aerian naţional şi care a părăsit teritoriul naţional spre Ucraina. Situaţia evoluţiei acestei drone a fost monitorizată şi de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4,08”, se arată în comunicatul MApN.

Citiți și Dronă rusească în spațiul aerian al României. MAE cere respectarea normelor de drept internațional și reiterează condamnarea puternică a acestor atacuri ilegale

Sursa citată precizează că, din datele disponibile la acest moment, a fost indicată probabilitatea existenţei unei zone de impact pe teritoriul naţional, într-o arie nelocuită din proximitatea localităţii Periprava, fiind efectuate cercetări în zonă, începând din această dimineaţă, cu mijloace aeriene şi cu echipe la sol.

“MApN a informat şi informează în timp real structurile aliate cu privire la situaţiile generate de atacuri, rămânând în contact permanent cu acestea. Ministerul Apărării Naţionale transmite un mesaj ferm de condamnare a acestor atacuri executate de Federaţia Rusă împotriva unor obiective şi elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate şi în gravă contradicţie cu normele de drept internaţional”, se mai menţionează în comunicat.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după ce o dronă rusească a intrat în spațiul aerian românesc : Am totală încredere în Armata României, în piloții noștri militari și în capabilitățile tehnice

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, afirmă că are totală încredere în Armata României, în piloții militari și în capabilitățile tehnice, inclusiv Radarul NATO care ajută la monitorizarea cu exactitate a ameninţărilor la adresa teritoriului național.

„De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, fragmente de drone și rachete rusești au fost găsite pe teritoriul Aliat de mai multe ori. Deși nu sunt informații care să indice un atac intenționat al Rusiei împotriva aliaților, aceste acte sunt iresponsabile și potențial periculoase”, a scris Mircea Geoană pe Facebook.

Acesta a amintit că NATO și-a sporit semnificativ prezența pe Flancul său Estic, inclusiv în România prin măsuri de vigilență sporite, ca răspuns la războiul provocat de Rusia.

„Am totală încredere în Armata României, în piloții noștri militari și în capabilitățile tehnice, inclusiv Radarul NATO care ne ajută să monitorizăm cu exactitate amenințările la adresa teritoriului național”, a subliniat Mircea Geoană.

„Autoritățile militare și civile vor continua analiza situației de fapt și vor adopta măsuri în consecință. Vreau ca românii, mai ales cei care au primit mesaj de alertă în miez de noapte, să știe că, la nivelul Alianței, depunem toate eforturile pentru menținerea unui climat de securitate”, a conchis Mircea Geoană. 

Potrivit MApN, forțele ruse au reluat seria de atacuri cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură portuară din Ucraina, în dimineața zilei de 8 septembrie, în proximitatea frontierei cu România.

Începând cu ora 2:25, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației aeriene.

În cursul acestor evenimente, a fost identificat și urmărit de către sistemul de supraveghere radar traseul unei drone care a evoluat în spațiul aerian național și care a părăsit teritoriul național spre Ucraina. Situația evoluției acestei drone a fost monitorizată și de cele două aeronave F-16, care au revenit în bază în jurul orei 4:08.

Din datele disponibile, a fost indicată probabilitatea existenței unei zone de impact pe teritoriul național, într-o arie nelocuită, în proximitatea localității Periprava. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Jens Stoltenberg cere mai multe arme pentru Ucraina: „Este modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut vineri ţărilor care sprijină militar Ucraina în războiul cu Rusia să furnizeze mai multe arme Kievului, considerând că aceasta este modalitatea de a pune capăt acestui război şi a acuzat China că prin sprijinul indirect pe care-l oferă Rusiei contribuie semnificativ la prelungirea conflictului, relatează agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

„Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar, acum! Modul cel mai rapid de a pune capăt acestui război este de a trimite mai multe arme Ucrainei”, a declarat Stoltenberg la o conferinţă de presă la Oslo cu premierul norvegian Jonas Gahr Stare.

De asemenea, el a acuzat China că-şi aduce o contribuţie „decisivă” în susţinerea industriei militare ruse şi a transmis Beijingului că această susţinere continuă oferită Moscovei i-ar putea afecta interesele şi reputaţia.

„Facem apel către China să nu mai susţină războiul ilegal al Rusiei, China nu poate continua să facă acest lucru”, a indicat secretarul general al NATO.

Apelul lui Stoltenberg survine în timp ce la baza militară americană de la Ramstein din vestul Germaniei are loc o nouă reuniune a Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, din care fac parte ţările ce oferă acestei ţări ajutor militar în războiul cu Rusia, întâlnire la care este prezent şi preşedintele ucrainean. 

În cadrul reuniunii desfășurate la baza americană Ramstein, Volodimir Zelenski a solicitat „mai multe arme” de la aliații Ucrainei pentru a sprijini forțele ucrainene în lupta împotriva invaziei ruse, în special în regiunea Donețk din estul țării. După reuniunea din Germania, Zelenski a anunțat că se va deplasa în Italia pentru a participa la un forum economic și pentru negocieri cu prim-ministrul italian Giorgia Meloni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
COMISIA EUROPEANA23 mins ago

Sectorul farmaceutic european pierde teren în fața SUA din cauza investițiilor reduse și reglementărilor fragmentate, avertizează raportul Draghi. Recent, raportul Letta constata că “nu există o piață unică reală pentru medicamente”

GENERAL2 hours ago

Polonia a destructurat un grup de diversiune ruso-belarus, anunță ministrul digitalizării

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu, despre dronele rusești: România a avut reacţie în timp real şi a monitorizat situaţia cu avioane F-16. Nu au avut ţinte pe teritoriul ţării noastre

U.E.3 hours ago

UE îi va sancționa pe responsabilii alegerilor regionale și locale „ilegale, nule si neavenite” din teritoriile anexate din Ucraina

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

UE spune că aliații dispun de ”informații credibile” cu privire la rachete balistice iraniene livrate Rusiei

U.E.3 hours ago

Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât după cel de-al Doilea Război Mondial (raportul Draghi): Cea mai deschisă economie din lume, vulnerabilă când actorii globali nu joacă după reguli

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Slovenia o propune pe Marta Kos drept comisar european, sporind la 11 numărul de femei din Comisia “von der Leyen 2”

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Guvernul aliniază legislaţia privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, îndeplinind integral un ”jalon esenţial” din PNRR, anunță premierul Marcel Ciolacu

Siegfried Mureșan5 hours ago

Siegfried Mureșan solicită creșterea bugetului pentru Parchetul European cu 30 milioane de euro

ROMÂNIA6 hours ago

Nicolae Ciucă: „România are nevoie de specialiști care contează. Învățământul dual este o sursă de dezvoltare și prosperitate”

U.E.3 hours ago

Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât după cel de-al Doilea Război Mondial (raportul Draghi): Cea mai deschisă economie din lume, vulnerabilă când actorii globali nu joacă după reguli

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Guvernul aliniază legislaţia privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, îndeplinind integral un ”jalon esenţial” din PNRR, anunță premierul Marcel Ciolacu

ROMÂNIA8 hours ago

Deschiderea anului școlar 2024-2025. Klaus Iohannis: Educația este temelia pe care se construiește viitorul unei națiuni, iar cadrele didactice sunt arhitecții acestui viitor

POLITICĂ4 days ago

VIDEO “În slujba țării”: Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru Cotroceni, și-a lansat un clip de promovare a cărții cu imagini de pe front din Afganistan și Irak

ROMÂNIA4 days ago

Prima echipă de comandă Frontex, găzduită la București. Ministrul Cătălin Predoiu: ”Frontierele Europei sunt sigure în mâinile” României. Locul țării noastre este în Schengen

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Tusk promite la Chișinău că Polonia va accelera procesul de aderare a R. Moldova la UE în 2025: Nu-i credeți pe cei care spun că cerințele UE sunt împotriva voastră!

U.E.5 days ago

Dialogul strategic privind viitorul agriculturii UE conturează bazele viziunii viitoare a Comisiei Von der Leyen II asupra unei agriculturi și alimentații durabile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Marcel Ciolacu o propune oficial pe Roxana Mînzatu pentru poziția de comisar european: Ursula von der Leyen a avut deja duminică interviul cu Roxana Mînzatu, vom avea un portofoliu relevant

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a adoptat proiectul de lege privind donarea unui sistem de rachete sol-aer Patriot către Ucraina. Documentul va fi transmis Parlamentului în regim de urgenţă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

De la Chișinău, Klaus Iohannis încurajează cetățenii R. Moldova să participe la referendumul pentru integrarea în UE: O idee extraordinară a Maiei Sandu prin care omul simplu percepe importanța acestui proiect

Trending