Comisia Europeană ”este foarte îngrijorată” de adoptarea unei legi în Polonia, care creează o comisie specială pentru a investiga influența rusă asupra securității interne a acestei țări între 2007 și 2022.

”Această nouă lege generează preocupări legate de faptul că ar putea fi utilizată pentru a limita posibilitatea persoanelor de a candida pentru funcții publice, fără un tratament corect. Astăzi, comisarul pentru justiție, Didier Reynders, a abordat această problemă cu miniștrii în cadrul Consiliului Afaceri Generale. Comisia Europeană analizează în prezent această nouă lege și nu va ezita să ia măsuri imediate, dacă este necesar”, este precizat într-un comunicat al instiuției.

Uniunea Europeană se alătură astfel Statelor Unite care și-au exprimat preocuparea cu privire la adoptarea de către Polonia a acestei legislații care, în viziunea Washingtonului, ar putea ”fi folosită în mod abuziv pentru a interfera cu alegerile libere și corecte din Polonia”.

Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a dat undă verde luni creării acestei comisii de anchetă asupra ”influenţei ruse în Polonia”, o entitate calificată drept ”anticonstituţională” şi de ”tip stalinist” de către opoziţie şi numeroşi jurişti, înaintea alegerilor legislative din toamnă, conform Agerpres.

Alcătuită din nouă membri aleşi de o cameră inferioară a parlamentului dominată de tabăra naţionalistă populistă aflată la putere, comisia va putea decide dacă responsabili politici ai ţării au cedat sau nu influenţei ruse în perioada 2007-2022 şi îi va putea condamna, fără un control efectiv din partea justiţiei, avertizează observatorii.

Oricărei persoane găsite vinovate i se poate interzice să ocupe funcţii publice legate de accesul la finanţele publice şi la informaţii clasificate timp de 10 ani.

Twitter a renunțat la Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, a anunțat comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, dar acesta a insistat că ”obligațiile rămân”, informează Politico Europe.

”Poți fugi, dar nu te poți ascunde”, a avertizat Breton într-un mesaj publicat pe această rețea de socializare, după ce platforma deținută de Elon Musk a luat această decizie de a părăsi Codul UE de bune practici împotriva dezinformării, pe care alte platforme de socializare s-au angajat să-l respecte.

Twitter leaves EU voluntary Code of Practice against disinformation.

But obligations remain. You can run but you can’t hide.

Beyond voluntary commitments, fighting disinformation will be legal obligation under #DSA as of August 25.

Our teams will be ready for enforcement.

— Thierry Breton (@ThierryBreton) May 26, 2023

”Dincolo de angajamentele voluntare, combaterea dezinformării va fi o obligație legală în cadrul DSA începând cu 25 august”, a completat Breton, referindu-se la Actul privind Serviciile Digitale.  

”Echipele noastre vor fi pregătite pentru aplicarea legii”, a declarat comisarul.

Codul de bune practici împotriva dezinformării reprezintă un set de reguli voluntare care solicită platformelor sociale să urmărească publicitatea politică, să pună capăt monetizării dezinformării și să ofere un mai bun acces persoanelor din exterior.  

Acesta este în armonie cu Actul privind Serviciile Digitale (DSA), o premieră mondială în domeniul reglementării digitale care conține prevederi obligatorii pentru aceste companii online.

DSA definește în mod clar răspunderea și responsabilitățile furnizorilor de servicii intermediare, cum ar fi platformele de comunicare socială, piețele online, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari. Normele sunt concepute în mod asimetric, ceea ce înseamnă că serviciile intermediare de dimensiuni mai mari cu un impact societal semnificativ (platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari) fac obiectul unor norme mai stricte.

În temeiul DSA, platformele nu numai că vor trebui să fie mai transparente, ci vor fi, de asemenea, trase la răspundere pentru rolul lor în difuzarea de conținut ilegal și dăunător. Printre altele, DSA:

• stabilește obligații speciale pentru piețele online în vederea combaterii vânzării online de produse și servicii ilegale;
• introduce măsuri împotriva conținutului ilegal online și obligația platformelor de a reacționa rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale;
• sporește protecția minorilor prin faptul că interzice platformelor să recurgă la publicitate direcționată bazată pe utilizarea datelor personale ale minorilor astfel cum sunt definite în legislația UE;
• impune anumite limite în ceea ce privește prezentarea publicității și utilizarea datelor sensibile cu caracter personal pentru publicitatea direcționată, inclusiv genul, rasa și religia;
• interzice interfețele înșelătoare cunoscute în limba engleză sub denumirea de „dark patterns” (elemente de design manipulator) și practicile care vizează inducerea în eroare.

Se aplică norme mai stricte pentru platformele și motoarele de căutare online foarte mari, care vor trebui:

• să le ofere utilizatorilor un sistem de recomandare a conținutului care să nu se bazeze pe crearea de profiluri;
• culoare: inherit; să analizeze riscurile sistemice pe care le creează – riscurile legate de difuzarea de conținut ilegal, efectele negative asupra drepturilor fundamentale, asupra proceselor electorale și asupra violenței bazate pe gen sau a sănătății mintale.

Comisia Europeană, acționând împreună cu statele membre ale UE și în numele acestora prin intermediul Autorității pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară (HERA), precum și cu dezvoltatorii de vaccinuri, BioNTech-Pfizer, au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine evaluării de către statele membre a nevoilor în continuă evoluție în materie de vaccinuri împotriva COVID-19.

Potrivit unui comunicat al instituției, modificarea contractului existent de furnizare a vaccinurilor ține seama de îmbunătățirea situației epidemiologice, continuând, în același timp, să asigure accesul la cea mai recentă versiune disponibilă a vaccinului, în cazul în care în viitor vor apărea variante îngrijorătoare de COVID-19.

”Salut călduros acordul la care s-a ajuns împreună cu statele membre și în numele acestora cu BioNTech-Pfizer pentru a adapta oferta de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție. Am reușit să ținem pandemia sub control în mare parte prin vaccinurile și vaccinările noastre. Și, deși COVID-19 nu mai este o urgență sanitară la nivel mondial, rămâne o amenințare cu care probabil ne vom mai confrunta. Prin urmare, este esențial să fim pregătiți pentru anii următori”, a precizat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranță alimentară.

Acordul anunțat vineri a garantat următoarele adaptări ale contractului existent:

• o reducere a cantității de doze achiziționate de statele membre în temeiul contractului. În urma plății unei taxe, dozele contractate inițial vor fi convertite în comenzi opționale;
• o prelungire a perioadei de timp în care statele membre vor putea prelua vaccinurile – până la 4 ani de acum înainte;
• posibilitatea de a continua să aibă acces la doze suplimentare până la volumul contractat inițial până la sfârșitul contractului, pentru a răspunde nevoilor, în cazul în care numărul cazurilor crește și situația epidemiologică se deteriorează;
• accesul continuu la vaccinuri adaptate la noile variante de îndată ce autoritățile de reglementare le autorizează.

Modificarea a fost făcută în urma negocierilor dintre dezvoltatorii de vaccinuri, statele membre și Comisie pentru a alinia mai bine strategiile de vaccinare și nevoile în continuă evoluție în materie de sănătate publică din statele membre.

Începând din 2020 și în conformitate cu Strategia UE privind vaccinurile, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială de vaccinuri împotriva COVID-19. A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.

Implementarea Strategiei UE privind vaccinurile a depășit toate așteptările:  statele membre ale UE au avut acces la vaccinuri sigure și eficace acoperind un portofoliu larg de tehnologii diferite și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice.

În plus, un număr mare din aceste vaccinuri au fost utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei. Statele membre au partajat 526 de milioane de doze, dintre care aproximativ 494,4 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare.

În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dispun de stocurile strategice de vaccinuri de care au nevoie pentru a proteja părțile vulnerabile ale populațiilor lor și pentru a face față evoluției epidemiologice potențiale a virusului COVID-19.

Comisia, statele membre și BioNTech-Pfizer au semnat anterior modificări ale contractului care au adaptat calendarele de livrare la nevoile statelor membre și au instituit un spațiu de depozitare central sporind capacitatea de stocare a statelor membre.