Comisia Europeană, în numele Uniunii Europene, a deblocat 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Ucraina.

Ca urmare a invaziei neprovocate și nejustificate a Rusiei, acest sprijin financiar urgent ajută Ucraina să facă față deficitului acut de finanțare legat de nevoile sale excepționale în materie umanitară și de apărare.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, prima tranșă de 600 de milioane de euro din asistența macrofinanciară de urgență a fost plătită în două tranșe, la 11 și 18 martie.

”În aceste vremuri extrem de dificile, UE sprijină fără ezitare Ucraina și poporul său curajos. Astăzi, am plătit 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară de urgență pentru a răspunde nevoilor acute de finanțare ale Ucrainei, asigurându-ne astfel că aceasta poate continua să furnizeze servicii esențiale și să răspundă nevoilor zilnice de bază. Plata de astăzi este ultima tranșă din pachetul de ajutor financiar de 1,2 miliarde de euro pe care l-am anunțat la sfârșitul lunii ianuarie. În continuare, UE va continua să ofere Ucrainei sprijin financiar pe termen scurt, însoțind-o în același timp în reconstrucția sa pe termen lung, în conformitate cu planurile anunțate miercuri. Ucraina se va pune din nou pe picioare ca o țară democratică și prosperă”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceste fonduri sunt furnizate Ucrainei sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții extrem de favorabile. Ele contribuie la finanțarea unei părți din deficitul de finanțare considerabil al țării, estimat de instituțiile financiare internaționale la aproximativ 15 miliarde de dolari pentru al doilea trimestru al anului 2022.

Această asistență macrofinanciară consolidează stabilitatea macroeconomică a Ucrainei și sprijină funcționarea continuă a funcțiilor statului în această conjunctură critică. Plata reprezintă o demonstrație tangibilă a sprijinului neclintit al UE pentru Ucraina.

Plata vine după o evaluare a progreselor înregistrate de autorități în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de politică structurală convenite în memorandumul de înțelegere.

Comisia a concluzionat că, în general, autoritățile au întreprins acțiuni în vederea punerii în aplicare a condiționalității convenite. Cu toate acestea, circumstanțele actuale de război constituie un caz de forță majoră care împiedică finalizarea efectivă a măsurilor de politică structurală.

Ca răspuns excepțional la nevoile acute de finanțare ale Ucrainei și întrucât condițiile nu pot fi îndeplinite în acest stadiu din motive de forță majoră, Comisia a decis să procedeze la plata celei de-a doua tranșe în regim de urgență.

Comisia Europeană lansează, astăzi, „Media Invest”, un nou instrument de finanțare pentru a stimula industria audiovizuală europeană. Cu fonduri provenite de la InvestEU și de la programul MEDIA Europa Creativă, se estimează că Media Invest va mobiliza investiții în valoare de 400 de milioane de euro pe o perioadă de 7 ani.

„MediaInvest este un nou instrument de investiții conceput pentru a reduce decalajul financiar din sectorul audiovizual. Trebuie să stimulăm mai multe investiții private pentru a face ca sectorul media european să devină competitiv la nivel mondial“, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv pentru o Europă adaptată erei digitale.

Comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, reprezintă astăzi Comisia la cea de-a 75-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes pentru a se întâlni cu liderii industriei și cu profesioniștii din sectorul audiovizual. El va deschide Forumul cinematografic european și va oficializa lansarea acestuia. Acesta a împărtășit următoarele declarații înainte de deschidere:

„Media Invest – pe care îl lansez astăzi împreună cu partenerii noștri din Fondul european de investiții – va consolida industria audiovizuală europeană, care este adesea subfinanțată și are nevoie de capital propriu. Acesta va atrage până la 400 de milioane EUR în investiții private pentru a promova producția și distribuția audiovizuală europeană și pentru a ajuta companiile să își exploateze mai bine activele de proprietate intelectuală.“

Media Invest este una dintre cele 10 acțiuni-cheie ale Planului de Acțiune pentru Mass-media și Audiovizual prezentat în decembrie 2020 pentru a sprijini redresarea și transformarea sectorului media și audiovizual prin combinarea investițiilor cu acțiuni politice.

Cincisprezece filme susținute de UE în programul Festivalului de la Cannes 2022

Prin finanțarea programului MEDIA Europa Creativă, Uniunea Europeană este un susținător-cheie al sectorului audiovizual european. De la crearea sa în 1991, aproape 50 de filme cofinanțate de MEDIA au fost recompensate cu cele mai prestigioase premii de la Cannes: Palme d’Or, Grand Prix și Prix de la Mise en Scène/cel mai Bun Regizor.

În acest an, cincisprezece filme susținute de Europa Creativă MEDIA au fost selectate în diferite secțiuni ale Festivalului de Film de la Cannes, dintre care trei sunt preselectate în competiția oficială și trei în secțiunea Un Certain Regard. În plus, filmele susținute de MEDIA au ajuns și în competițiile paralele renumite ale festivalului, cum ar fi “Săptămâna criticilor internaționali” (La Semaine de la Critique) și “Directors’ Fortnight” (La Quinzaine des Réalisateurs).

Cea mai recentă, care prezintă practici singulare și vizionare în cinematografia contemporană, a pus în evidență filmul Pamfir (Pamfyr), de Dmytro Sukholytkyy-Sobchuk, o coproducție între Ucraina, Franța, Polonia, Chile și Luxemburg, sprijinită de programul de coproducție internațională al programului MEDIA Europa Creativă.

Deputaţii coaliţiei de guvernare din Polonia s-au pus de acord joi asupra reformelor justiţiei despre care guvernul afirmă că vor debloca fondurile prevăzute prin Planul de relansare şi rezilienţă al Uniunii Europene, pentru a ajuta economia marcată de efectele pandemiei şi războiului din Ucraina, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Peste 35 miliarde de euro în granturi şi împrumuturi au fost blocate din cauza disputei cu Bruxellesul, dar Varşovia a indicat că a ajuns la un acord pentru deblocarea lor şi aşteaptă aprobarea UE în zilele următoare. Proiectul de reformă a justiţiei convenit joi este crucial în acest sens.

În noimebrie, Curtea de Justiție a UE a decis că abilitatea guvernului polonez de a numi și de a revoca judecători din procese încalcă legislația Uniunii Europene. 

Deputaţii polonezi care au dezbătut proiectul într-o comisie parlamentară au preluat propunerile preşedintelui Andrzej Duda ca bază de reforme, însă partidul ultraconservator Polonia Unită, partenerul junior în coaliţia de guvernare, s-a opus unui test de imparţialitate pentru judecători, pe motiv că ar putea paraliza sistemul.

Potrivit amendamentelor convenite, a fost eliminat un articol care ar fi permis contestarea în justiţie pe această bază a sentinţelor deja pronunţate, a relatat agenţia oficială de presă PAP.

Prevederile referitoare la un test de independenţă pentru judecători în cazurile nefinalizate au rămas în proiectul legii.

De asemenea, un preambul referitor la întâietatea Constituţiei Poloniei asupra normelor stabilite de organizaţii internaţionale precum UE a fost adăugat ca rezultat al unui amendament al Poloniei Unite.

Noua lege ar înlocui Camera disciplinară a Curţii Supreme, despre care criticii spun că este politizată, cu un nou organism.

Menționăm că Executivul european nu a aprobat încă planurile de redresare ale Ungariei și Poloniei din cauza disputelor legate de statul de drept. 

În cadrul Fondului de redresare al UE, Polonia ar putea primi aproximativ 58,1 miliarde de euro, dintre care 23,9 miliarde de euro sub formă de granturi și 34,2 miliarde de euro sub formă de împrumuturi,

Astfel, Uniunea Europeană condiţionează deblocarea fondurilor din PNRR pentru Varşovia de implementarea unei decizii a Curţii Europene de Justiţie de dizolvare a acestei camere. Până la conformare, Polonia este amendată cu 1 milion de euro pe zi.