Connect with us

CONSILIUL UE

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică cu sediul la București a primit marți undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul a adoptat regulamentul de instituire a centrului și a rețelei și urmează adoptarea finală de către Parlamentul European.

UE intenționează să sporească securitatea internetului și a altor rețele și sisteme informatice esențiale prin înființarea unui Centru de competențe în materie de securitate cibernetică pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică.

Noul organism, care va avea sediul la București, în România, va canaliza în special finanțarea legată de securitatea cibernetică din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală.

Acest „Centru european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică” va colabora cu o rețea de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre.

De asemenea, centrul va aduce laolaltă principalele părți interesate europene, inclusiv industria de profil, instituțiile academice și de cercetare, precum și alte asociații relevante ale societății civile, pentru a forma o comunitate de competențe în materie de securitate cibernetică, cu scopul de a consolida și a disemina know-how-ul în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.

Centrul de competențe va coopera strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Votul de marți, prin procedură scrisă, semnifică adoptarea de către Consiliu a poziției sale în primă lectură. Actul legislativ trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicare.

Noul centru de competențe, împreună cu rețeaua de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre, vor ajuta UE să își pună în comun expertiza în cercetarea securității cibernetice, tehnologie și dezvoltare industrială și să promoveze implementarea celor mai noi soluții de securitate cibernetică.

Centrul, în cooperare cu rețeaua, va oferi sprijin financiar legat de securitatea cibernetică din programele Horizon Europe și Digital Europe. Centrul va fi situat în București, România. Funcționarea acestuia va fi finanțată în principal prin programele Horizon Europe și Digital Europe.

Centrul va reuni, de asemenea, principalele părți interesate, comunitatea europeană de competențe în materie de securitate cibernetică, pentru a spori și răspândi expertiza în domeniul securității cibernetice în întreaga UE.

Membrii acestei comunități vor include industrie, organizații de cercetare academică, entități publice care se ocupă de chestiuni operaționale și tehnice de securitate cibernetică și actori relevanți din alte sectoare care se confruntă cu provocări de securitate cibernetică.

Centrul Cyber al UE reprezintă prima structură a Uniunii Europene găzduită de România.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Ministrul apărării Nicolae Ciucă, la reuniunea cu omologii din UE: România sprijină consolidarea palierului operațional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună

Published

on

© European Union 2021

Ministrul Nicolae Ciucă a exprimat joi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe în formatul miniştrilor Apărării, sprijinul pentru eforturile de consolidare a palierului operaţional al Politicii de Securitate şi Apărare Comună, într-o manieră “ambiţioasă”, dar “pragmatică” în acelaşi timp, şi a apreciat importanţa Busolei Strategice în trasarea unor direcţionări care să vină în sprijinul implementării nivelului de ambiţie al UE, informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, ministrul Apărării a punctat importanţa coerenţei eforturilor atât pentru reducerea decalajelor dintre angajamentele asumate la nivel politic şi capabilităţile disponibile, cât şi în contextul angajamentelor din cadrul altor formate şi organizaţii internaţionale, având în vedere principiul setului unic de forţe.

“Oficialul român a subliniat importanţa parteneriatului cu NATO, exprimând sprijinul pentru consolidarea cooperării în zonele geografice de interes comun, precum şi pentru eficientizarea coordonării în vederea creşterii rezilienţei partenerilor din Vecinătatea Estică”, mai arată MApN.

Reuniunea a reprezentat prima întâlnire ministerială tematică organizată în contextul procesului de concretizare a Busolei Strategice, instrument ce urmăreşte facilitarea implementării nivelului de ambiţie al UE, definit în 2016 prin stabilirea unor orientări politice şi obiective precise în domeniul securităţii şi apărării. Agenda reuniunii a avut ca temă principală pilonul dedicat gestionării crizelor din cadrul Busolei Strategice. Evenimentul a oferit şi ocazia unui schimb de opinii privind evoluţiile cele mai recente din Sahel, Mozambic şi Ucraina, precizează MApN.

În cadrul schimbului de opinii, miniştrii Apărării au analizat o serie de propuneri ale Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri externe şi politică de securitate şi au prezentat mai multe idei privind consolidarea profilului operaţional al UE. Propunerile concrete au cuprins modalităţi de creştere a eficacităţii în răspunsul la crize, îmbunătăţirea nivelului de disponibilitate a forţelor, creşterea capacităţii de reacţie şi a flexibilităţii operaţionale.

Citiți și “Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Miniştrii Apărării au fost de acord cu concluziile Consiliului privind securitatea şi apărarea şi au adoptat Deciziile privind aprobarea participării Canadei, Norvegiei şi SUA la proiectul PESCO dedicat mobilităţii militare.

Activitatea a inclus şi un prânz de lucru, cu participarea secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg. În acest context, au fost abordate modalităţi de îmbunătăţire a cooperării şi coordonării eforturilor operaţionale în zonele de interes comun UE şi NATO.

De asemenea, ministrul Ciucă a participat joi și la reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare (EDA), organizată în marja reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, în formatul miniștrilor apărării, de la Bruxelles, informează sursa citată.

Agenda discuțiilor s-a axat pe modul de implementare a recomandărilor formulate în Raportul Procesului anual de analiză coordonată a apărării 2020 și pe utilizarea oportunităților de colaborare aferente domeniilor prioritare pentru dezvoltarea de capabilități militare la nivel european.

Ministrul român al apărării a exprimat susținerea pentru consolidarea rolului EDA ca organism central în cadrul eforturilor mai largi ale UE din domeniul apărării, subliniind „importanța armonizării proceselor de planificare a apărării la nivel european și a nevoii de coerență a acțiunilor dedicate dezvoltării capabilităților de apărare cu procesele și inițiativele similare ale NATO”.

De asemenea, ministrul Nicolae Ciucă a participat şi la reuniunea Comitetului Director al Centrului Satelitar al UE (SATCEN), organizată în premieră la acest nivel.

Miniștrii apărării au discutat și adoptat un set de concluzii privind nivelul de ambiție pentru dezvoltarea capacității SATCEN. Oficialul român a evidențiat necesitatea implementării obiectivelor strategice ale SATCEN într-o manieră coerentă, inclusiv prin asigurarea sinergiilor cu celelalte acțiuni și instrumente ale Uniunii Europene în domeniul geospațial.

Continue Reading

CONSILIUL UE

“Salt cuantic” pentru apărarea UE: SUA, Canada și Norvegia, invitate oficial în proiectul mobilității militare pentru a facilita deplasările de trupe în Europa

Published

on

© European External Action Service

Trei aliați NATO – Statele Unite, Canada și Norvegia – vor participa la proiectul privind mobilitatea militară din cadrul Cooperării Structurate Permanente (PESCO) de la nivelul apărării europene, au agreat joi miniștrii apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, o decizie descrisă drept un “salt cuantic” de ministrul german al apărării Annegret Kramp-Karrenbauer.

În urma solicitărilor din partea Canadei, Norvegiei și Statelor Unite ale Americii de a participa la proiectul PESCO Mobilitate militară, Consiliul a adoptat astăzi decizii pozitive care autorizează coordonatorul acestui proiect – Olanda – să invite cele trei țări. Canada, Norvegia și Statele Unite ale Americii vor fi primele state terțe care vor fi invitate să participe la un proiect PESCO“, a transmis Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Participarea celor trei țări NATO la acest proiect va îmbunătăți mobilitatea militară în UE și dincolo de aceasta și va face apărarea europeană mai eficientă în contribuția sa securitatea comună, a apreciat Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, în comunicatul citat.

Va fi un salt cuantic în termeni de cooperare concretă“, a declarat și ministrul german al apărării.

Această decizie urmează unei hotărâri similare aprobate în noiembrie 2020 și a înțelegerii convenite de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și de șeful diplomației americane, Antony Blinken, de implicare a Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene.

Proiectul PESCO privind mobilitatea este o platformă strategică care permite mișcarea rapidă și fără probleme a personalului și activelor militare în întreaga UE, fie pe calea ferată, rutieră, aeriană sau maritimă. Acest lucru este important pentru securitatea și apărarea UE, pregătirea și reziliența acesteia, precum și pentru misiunile și operațiunile PSAC din UE.

Practic, proiectul UE privind mobilitatea militară este menit să faciliteze deplasările de trupe în interiorul Europei, acţiuni considerate de NATO drept cruciale în cazul unui conflict cu Rusia.

Mobilitatea militară a devenit un domeniu de cooperare emblematică între Uniunea Europeană și NATO, statuată ca atare prin Declarația Comună semnată de cele două organizații în iulie 2018. Mobilitatea militară se referă la desfășurarea rapidă a forțelor militare în interiorul Europei, în caz de necesitate. În acest sens, NATO se bazează pe sprijinul țărilor membre ale Uniunii Europene să faciliteze aspectele legale și birocratice pentru traversarea frontierelor, dar și pe Uniunea Europeană pentru finanțarea îmbunătățirii infrastructurii rutiere, feroviare, portuare, aeroportuare, pentru ca, în caz de conflict, NATO să poată desfășura în 24-48 de ore forțe și tehnică grea militare.

În sferă euro-atlantică, mobilitatea militară beneficiază, ca urmare a deciziilor summitului NATO din 2018, de înființarea unei structuri de comandă logistică cu sediul la Ulm, în Germania, în vreme ce în dimensiunea apărării europene, mobilitatea militară este inclusă pe lista proiectelor din cadrul Cooperării Structurate Permanente sub coordonarea Olandei.

Reuniunea Consiliului Afaceri Externe la nivelul miniștrilor apărării de la Bruxelles are ca temă principală instrumentul de orientare strategică – Busola Strategică, discuțiile fiind axate pe pilonul privind gestionarea crizelor.

De asemenea, agenda reuniunii include şi un prânz de lucru, cu participarea Secretarului General al NATO, prilej cu care vor fi abordate eforturile operaționale în zonele de interes comun pentru ambele organizații.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Legea europeană a climei: Consiliul UE și Parlamentul European ajung la un acord provizoriu

Published

on

@ European Commission/ Twitter

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu care stabilește în legislație obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și un obiectiv colectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) de cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi. Legea europeană a climei este „legea legilor”, care stabilește cadrul pentru legislația UE în domeniul climei pentru următorii 30 de ani. UE își asumă angajamentul ferm să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar astăzi putem fi mândri că am stabilit clar un obiectiv climatic ambițios, care se poate bucura de sprijin unanim. Prin acest acord, transmitem un semnal puternic lumii întregi – chiar înaintea Summitului liderilor privind clima din 22 aprilie – și pregătim terenul pentru ca, în iunie, Comisia să propună pachetul său de măsuri privind schimbările climatice, „Pregătiți pentru reducerea cu 55%”, a declarat João Pedro Matos Fernandes, ministrul mediului și al politicilor climatice.

În ceea ce privește obiectivul pentru 2030, negociatorii au convenit asupra necesității de a acorda prioritate reducerii emisiilor față de absorbții. Pentru a garanta că se depun eforturi suficiente pentru reducerea și prevenirea emisiilor până în 2030, aceștia au introdus o limită de 225 de milioane de tone de CO2, echivalentă cu contribuția absorbțiilor la obiectivul net. De asemenea, aceștia au convenit ca Uniunea să aibă drept obiectiv un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030.

Alte elemente ale acordului provizoriu includ instituirea unui Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici la nivel înalt de diferite naționalități, dintre care maximum 2 membri pot avea naționalitatea aceluiași stat membru, pentru un mandat de patru ani. Acest consiliu independent va avea, printre altele, sarcina de a oferi consiliere științifică și de a raporta cu privire la măsurile, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră ale UE, precum și cu privire la coerența acestora cu Legea europeană a climei și cu angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit ca Comisia să propună un obiectiv intermediar privind clima pentru 2040, dacă este cazul, în termen de maximum șase luni de la prima evaluare globală efectuată în temeiul Acordului de la Paris. În același timp, Comisia va publica un buget orientativ estimat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, împreună cu metodologia care stă la baza acestuia. Bugetul este definit ca volumul total orientativ al emisiilor nete de gaze cu efect de seră (exprimat în echivalent CO2 și furnizând informații separate privind emisiile și absorbțiile) care se preconizează că vor fi emise în perioada respectivă fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit, de asemenea, că Comisia va colabora cu sectoarele economiei care aleg să pregătească foi de parcurs voluntare orientative în vederea atingerii obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Comisia ar urma să monitorizeze elaborarea acestor foi de parcurs, să faciliteze dialogul la nivelul UE și să facă schimb de bune practici între părțile interesate relevante.

Acordul provizoriu stabilește, de asemenea, un obiectiv indicativ pentru UE, de a depune toate eforturile pentru a obține emisii negative după 2050.

Acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a trece prin etapele formale ale procedurii de adoptare. Președinția portugheză a Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, pe baza mandatelor din partea instituțiilor respective.


În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens, care să aducă beneficii tuturor statelor membre și să cuprindă instrumente, stimulente, sprijin și investiții adecvate pentru a asigura o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, precum și echitabilă și echilibrată din punct de vedere social, ținând seama de diferitele circumstanțe naționale în ceea ce privește punctele de plecare.

La 4 martie 2020, Comisia Europeană și-a adoptat propunerea de Lege europeană a climei, ca parte importantă a Pactului verde european. La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere de modificare a propunerii sale inițiale pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat o comunicare privind Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima, însoțită de o evaluare a impactului cuprinzătoare.

În concluziile sale din 10-11 decembrie, Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 în comparație cu 1990.

Consiliul a adoptat o abordare generală la 17 decembrie 2020, după care Consiliul și Parlamentul au lansat o serie de triloguri în scopul ajungerii la un acord asupra textului final.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL EUROPEAN8 mins ago

UE privește cu scepticism propunerea SUA de a ridica brevetele pentru vaccinurile anti-COVID-19: Nu credem că e soluția magică. Partenerii noștri trebuie să faciliteze exporturile

COMISIA EUROPEANA44 mins ago

Ursula von der Leyen anunță că UE a încheiat un nou contract cu BioNTech-Pfizer pentru 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Liderii UE au adoptat Declarația Summitului de la Porto: Vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă

U.E.3 hours ago

Angela Merkel și Frank-Walter Steinmeier, la 76 ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial: 8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Să confruntăm naţional-socialismul va întări democrația noastră

POLITICĂ3 hours ago

Cristian Diaconescu atenționează înaintea unui posibil summit Biden – Putin: Rusia consideră că proiectul Yalta 1945 poate fi replicat în 2021; Ar fi un dezastru strategic pentru Europa de Est

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua egalității de şanse între femei şi bărbaţi: Încurajez susținerea activă a femeilor în societate și implicarea bărbaților ca parteneri activi în viața de familie

U.E.4 hours ago

Eurobarometru: Peste 70% dintre români susțin că prioritățile Conferinței privind viitorul Europei trebuie să fie îmbunătățirea gestionării crizelor de către UE și implicarea tinerilor

euro bani moneda
FONDURI EUROPENE5 hours ago

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: România a primit 1,3 miliarde de euro din fonduri europene în perioada ianuarie – mai 2021

NATO5 hours ago

Comandant al Forțelor Terestre SUA, în vizită în România: Exercițiul militar Defender Europe 21 este o dovadă a angajamentului SUA față de NATO

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

U.E.1 day ago

De la Göteborg la Porto: Social-democrații europeni au stabilit calea unei Europe mai echitabile pentru toți

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

Advertisement
Advertisement

Trending