Inovare și cercetare, două concepte care nu pot funcționa unul fără celălalt și care uneori par departe de viața de zi cu zi a multora dintre noi, dar, în realitate, beneficiem de pe urma inovării europene în fiecare zi fără ca măcar să ne dăm seama de acest lucru.
De la smartphone-uri la predicții ale stării vremii, de la alerte de tsunami și monitorizarea granițelor prin tehnologii biometrice, de la radioterapie la energie solară și regenerabilă, de la vaccinuri la automobile conduse fără șofer, toate acestea păreau idei de nerealizat cu câșiva ani în urmă. Cu toate acestea, lumea avansează și UE inovează constant alături de alte părți ale globului.
Europa, continentul cu mii de gânditori și cercetători care au schimbat istoria lumii de-a lungul deceniilor, este acum ajutat să inoveze prin intermediul fondurilor special dedicate și prin intermediul programului Horizon. Acesta nu a întârziat să dea roade. Până în mai 2018 aproximativ 13.000 de proiecte au primit finanțare de 31 de miliarde de euro.
Din fericire pentru viitorul cercetării, pentru perioada post 2020, propunerea Comisiei Europene de bugetare este cu 20 de miliarde mai mare decât în perioada 2014-2020. În viitorul Cadru Financiar Multianual, pentru proiectul Horizon Europe, succesorul programului Horizon 2020, fondurile vor fi de 120 de miliarde de euro.
Dovada că Uniunea Europeană excelează în domeniul științei o reprezintă faptul că în ultimii 10 ani mai mult de 80 de oameni de știință și cercetători din UE au fost laureați ai Premiului Nobel.
”Our scientific brand is excellence”, a spus în cadrul conferinței „Impactul cercetării și inovării asupra vieții de zi cu zi” comisarul european pentru cercetare, știință și inovare, Carlos Moedas.
El i-a încurajat pe toți cercetătorii prezenți la conferința organizată de Parlamentul European pe 27 noiembrie să viseze și să nu se teamă să își expună ideile.
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a pus accentul asupra interconectării dintre cercetare, știință și industrie.
„Dacă ne slăbim pregătirea academică, motorul economic european va scădea.” El a subliniat rolul UE ca principal agregator de idei: „UE vrea și trebuie să fie în avangarda inovării și a combaterii schimbărilor climatice. Economia verde este foarte profitabilă.”
Tajani a abordat și problematica programului Horizon 2020 și a modului în care acesta și-a propus să sprijine inovarea și să se asigure că este aproape de piața muncii.
Horizon 2020 se bazează pe trei piloni principali: Excelență în știință (32% din bugetul Orizont 2020), leadershipul industrial (22%) și provocările societale (39%). Horizon 2020 oferă granturi pentru cercetătorii individuali și mobilitatea acestora, proiectează proiecte de cercetare cooperatiste, sprijină și finanțează parteneriatele public-public și public-privat și oferă instrumente specifice de susținere cercetare și inovare în UE.
UE percepe foarte importante investițiile în cercetare și inovare doarece le consideră investiții în viitorul său, ajutându-o să concureze la nivel global și să-și păstreze modelul social.
La nivelul UE, statele membre au convenit în 2002 asupra obiectivului de la Barcelona de a majora investițiile în cercetare și dezvoltare științifice până la 3% din PIB-ul național (cu o treime din finanțarea furnizată de guverne și două treimi de către întreprinderi). Scopul a fost de a ajunge din urmă țările cu investiții mari de cercetare și dezvoltare, cum ar fi Coreea de Sud, SUA și Japonia.
În timp ce Horizon 2020 este cel mai mare program UE care susține în mod specific cercetarea și dezvoltarea și inovarea, există alte fonduri pentru cercetare și inovare, cum ar fi programele sectoriale (de exemplu, energia nucleară, cărbune și oțel) și fondurile structurale și de investiții europene (cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european), care sunt puse în aplicare la nivel regional. Mai mult Comisia Europeană urmărește să interconecteze majoritatea activităților de cercetare și să creeze sinergii cu alte instrumente și programe ale UE, cum ar fi InvestEU, spațiul european (Galileo, EGNOS, Copernic, Govsatcom) și Fondul european de apărare.
UE și-a setat ținte ambițioase, dar sunt și numeroase probleme precum cea a măsurării impactului pe termen lung și randamentul investițiilor în investiții individuale în cercetare și dezvoltare eoarece cele mai multe cheltuieli apar pe termen scurt și ar putea să reducă la început profitul comercial și valoarea acționarilor.
–
