Connect with us

NEWS

Cercetare și inovare în Europa. Este Uniunea Europeană pregătită să facă față competiției globale?

Published

on

Inovare și cercetare, două concepte care nu pot funcționa unul fără celălalt și care uneori par departe de viața de zi cu zi a multora dintre noi, dar, în realitate, beneficiem de pe urma inovării europene în fiecare zi fără ca măcar să ne dăm seama de acest lucru.

De la smartphone-uri la predicții ale stării vremii, de la alerte de tsunami și monitorizarea granițelor prin tehnologii biometrice, de la radioterapie la energie solară și regenerabilă, de la vaccinuri la automobile conduse fără șofer, toate acestea păreau idei de nerealizat cu câșiva ani în urmă. Cu toate acestea, lumea avansează și UE inovează constant alături de alte părți ale globului.

Foto: Calea Europeană/ Satelitul Galileo

Europa, continentul cu mii de gânditori și cercetători care au schimbat istoria lumii de-a lungul deceniilor, este acum ajutat să inoveze prin intermediul fondurilor special dedicate și prin intermediul programului Horizon. Acesta nu a întârziat să dea roade. Până în mai 2018 aproximativ 13.000 de proiecte au primit finanțare de 31 de miliarde de euro.

Din fericire pentru viitorul cercetării, pentru perioada post 2020, propunerea Comisiei Europene de bugetare este cu 20 de miliarde mai mare decât în perioada 2014-2020. În viitorul Cadru Financiar Multianual, pentru proiectul Horizon Europe, succesorul programului Horizon 2020, fondurile vor fi de 120 de miliarde de euro.

Dovada că Uniunea Europeană excelează în domeniul științei o reprezintă faptul că în ultimii 10 ani mai mult de 80 de oameni de știință și cercetători din UE au fost laureați ai Premiului Nobel.

”Our scientific brand is excellence”, a spus în cadrul conferinței „Impactul cercetării și inovării asupra vieții de zi cu zi” comisarul european pentru cercetare, știință și inovare, Carlos Moedas.

El i-a încurajat pe toți cercetătorii prezenți la conferința organizată de Parlamentul European pe 27 noiembrie să viseze și să nu se teamă să își expună ideile.

Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a pus accentul asupra interconectării dintre cercetare, știință și industrie.

„Dacă ne slăbim pregătirea academică, motorul economic european va scădea.” El a subliniat rolul UE ca principal agregator de idei: „UE vrea și trebuie să fie în avangarda inovării și a combaterii schimbărilor climatice. Economia verde este foarte profitabilă.”

Tajani a abordat și problematica programului Horizon 2020 și a modului în care acesta și-a propus să sprijine inovarea și să se asigure că este aproape de piața muncii.

Horizon 2020 se bazează pe trei piloni principali: Excelență în știință (32% din bugetul Orizont 2020), leadershipul industrial (22%) și provocările societale (39%). Horizon 2020 oferă granturi pentru cercetătorii individuali și mobilitatea acestora, proiectează proiecte de cercetare cooperatiste, sprijină și finanțează parteneriatele public-public și public-privat și oferă instrumente specifice de susținere cercetare și inovare în UE.

UE percepe foarte importante investițiile în cercetare și inovare doarece le consideră investiții în viitorul său, ajutându-o să concureze la nivel global și să-și păstreze modelul social.

La nivelul UE, statele membre au convenit în 2002 asupra obiectivului de la Barcelona de a majora investițiile în cercetare și dezvoltare științifice până la 3% din PIB-ul național (cu o treime din finanțarea furnizată de guverne și două treimi de către întreprinderi). Scopul a fost de a ajunge din urmă țările cu investiții mari de cercetare și dezvoltare, cum ar fi Coreea de Sud, SUA și Japonia.

În timp ce Horizon 2020 este cel mai mare program UE care susține în mod specific cercetarea și dezvoltarea și inovarea, există alte fonduri pentru cercetare și inovare, cum ar fi programele sectoriale (de exemplu, energia nucleară, cărbune și oțel) și fondurile structurale și de investiții europene (cum ar fi Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european), care sunt puse în aplicare la nivel regional. Mai mult Comisia Europeană urmărește să interconecteze majoritatea activităților de cercetare și să creeze sinergii cu alte instrumente și programe ale UE, cum ar fi InvestEU, spațiul european (Galileo, EGNOS, Copernic, Govsatcom) și Fondul european de apărare.

UE și-a setat ținte ambițioase, dar sunt și numeroase probleme precum cea a măsurării impactului pe termen lung și randamentul investițiilor în investiții individuale în cercetare și dezvoltare eoarece cele mai multe cheltuieli apar pe termen scurt și ar putea să reducă la început profitul comercial și valoarea acționarilor.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Fondul Monetar Internațional avertizează: Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus

Published

on

Fondul Monetar Internațional a atenționat luni că Europa se va confrunta în 2020 cu o ”recesiune profundă” ca urmare a consecințelor economice ale pandemiei de coronavirus, potrivit AFP, citat de Agerpres.

În marile economii europene, serviciile non-esenţiale închise prin decret guvernamental reprezintă aproximativ o treime din producţie. Aceasta înseamnă că fiecare lună în care aceste sectoare rămân închise se traduce printr-o scădere de 3% a PIB-ului anual”, a explicat într-o postare pe blog-ul FMI directorul pentru Europa, Poul Thomsen.

În ceea ce privește zona euro, Thomsen a precizat că relaxarea normelor fiscale și sprijinul oferit de Banca Centrală Europeană și Mecanismul European de Stabilitate sunt cruciale pentru un răspuns regional puternic pentru a contracara efectele pandemiei de coronavirus. ”Hotărârea liderilor din zona euro de a face tot ce este nevoie pentru a stabiliza euro nu ar trebui subestimată”, a menționat Poul Thomsen.

Acesta a dezvăluit că Fondul Monetar Internațional este preocupat cu precădere de micile state din afara Uniunii Europene care au solicita sprijin din partea FMI. ”Cu excepţia Turciei şi Rusiei, majoritatea economiilor emergente non-UE din Europa Centrală şi de Est au cerut ajutor de urgenţă via mecanismul de asistenţă financiară de urgenţă al FMI”, a spus Poul Thomsen.

”Mai multe ţări ar putea să urmeze în ceea ce este deja cel mai mare număr de cereri de asistenţă primit într-un anumit moment de FMI”, a precizat Poul Thomsen, adăugând că Fondul a decis să îşi urgenteze procedurile şi normele interne pentru a pute a răspunde rapid la criza coronavirusului.

Avertismentele directorului FMI pentru Europa vin în completarea celor menționate de Kristalina Georgieva, care a atenționat săptămân trecută că pandemia de coronavirus va provoca o recesiune globală în 2020, care ar putea fi mai rea decât cea înregistrală în timpul crizei financiare din 2008-2009.

”Vor fi necesare chiar mai multe măsuri, în special pe frontul fiscal”, a declarat şeful FMI, după o teleconferinţă cu guvernatorii băncilor centrale şi miniştrii de Finanţe ai G20 (cele mai puternice ţări ale lumii), care au fost de acord cu necesitatea solidarităţii pe plan global.

De altfel, acest ton la unison manifestat de miniștrii de Finanțe ai G20, ecou al intențiilor liderilor primelor 20 de economii mondiale, a fost transpus ulterior într-o declarație comună convenită de aceștia din urmă în cadrul summit de urgență, convocat de Arabia Saudită, care deține în prezent președinția rotativă.

Șefi de stat precum președintele american Donald Trump, președintele rus, Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Angela Merkel și-au asumat să facă ”tot ce este nevoie” în fața noului coronavirus și au promis să injecteze peste 5.000 de miliarde de dolari în economia globală.

La nivel european, Bruxelles-ul a adoptat mai multe măsuri menite să vină în sprijinul țărilor membre.

Astfel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a suspendat temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB, permițându-le acestora, în același timp, să facă uz de toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia afectată de pandemia de coronavirus.

În plus, Comisia Europeană, a lansat un pachet financiar de 37 de miliarde de euro, intitulat Inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, menit să cntribuie la combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

De asemenea, domeniul de aplicare al Fondului de solidaritate al UE a fost modificat pentru a include, pe lângă catastrofele naturale, și situațiile de urgență de sănătate publică

Adoptate prin procedură de urgență de Parlamentul European și primind udă verde din partea statelor membre, documentele vor intra în vigoare la 1 aprilie 2020.

Între timp, miniștrii de Finanțe din zona euro vor prezenta la 7 aprilie instrumentele financiare menite să vină în sprijinul economiei, după cum au cerut șefii de stat sau de guvern în urma summitului Consiliului European de săptămâna trecută.

În același timp, în următoarele zile, miniştrii de Finanţe din zona euro vor accelera discuţiile privind folosirea Mecanismului european de stabilitate (ESM) şi a Băncii Europene de Investiţii (BEI) pentru a contracara declinul economic provocat de pandemia de coronavirus (COVID-19).

Șefii de stat sau de guvern, reuniți săptămâna trecută într-un summit virtual al Consiliului European, nu au ajuns la un numitor comun cu privire la mobilizarea Mecanismului European de Stabilitate (MES) – fondul european de asistenţă financiară -, sau de a se emite ”obligaţiuni corona”, un instrument de datorie comună al UE, pentru a finanţa combaterea pandemiei, principalii opozanți fiind Germania și Olanda, membre ale grupului conservator care au respins această idee de obligațiuni europene și în timpul crizei financiare izbucnite în 2008.

Roma și Madridul, capitalele a două dintre statele europene cel mai puternic afectate de acest nou virus, au cerut măsuri economice mai ferme, în contextul în care economia Italiei riscă să se contracteze în 2020 cu 0.6%, în vreme ce Spania avertiza că ”PIB-ul anual va scădea”, aceasta din urmă cerând, prin vocea premierul Pedro Sanchez, un ”Plan Marshall” de reconstrucție.

Celor două state li s-a alăturat și Franța, puternic afectată și ea de virusul SARS-CoV-2, care, în persoana președintelui Emmanuel Macron, a declarat că ”supraviețuirea proiectului european depinde de solidaritate”, un mesaj în același ton cu cel emis de premierul italian Giuseppe Conte, care a avertizat că, fără o gestionare corectă a crizei, ”întregul proiect european își va pierde rațiunea de a fi”.

Acestea, alături de altele șase țări, au solicitat utilizarea datoriei reciproce pentru a face faţă unei crize declanşate de o cauză externă şi care afectează, în egală măsură, toate statele membre.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A fost stablită noua dată de desfășurare a Jocurilor Olimpice de la Tokyo: 23 iulie-8 august 2021

Published

on

©Olympics/ Twitter

Jocurile Olimpice de vară de la Tokyo, amânate din cauza pandemiei de coronavirus, vor avea loc în perioada 23 iulie-8 august 2021, au anunțat luni Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și Comitetul japonez de organziare, în urma unei reuniuni între responsabilii acesto două organisme decizionale, informează Agerpres.

Jocurile Olimpice urmau să se dispute iniţial în perioada 24 iulie – 9 august 2020 în capitala japoneză, dar au fost amânate pentru prima data în istorie, din cauza răspândirii noului coronavirus.

”Cu acest anunţ, sunt sigur că, lucrând alături de Comitetul de organizare Tokyo 2020, Guvernul Metropolitan Tokyo, Guvernul Japoniei şi cu ceilalţi actori, putem depăşi această provocare fără precedent. Umanitatea se găseşte în prezent într-un tunel întunecat. Aceste Jocuri Olimpice de la Tokyo pot fi lumina de la capătul tunelului”, a afirmat Bach într-un comunicat dat publicităţii de CIO.

Preşedintele forului olimpic mondial a ţinut să mulţumească federaţiilor internaţionale pentru ”susţinerea unanimă”, precum şi asociaţiilor continentale ale comitetelor olimpice naţionale, pentru parteneriatul deosebit şi susţinerea în procesul de consultare din ultimele zile.

Totodată, Jocurile Paralimpice vor avea loc între 24 august şi 5 septembrie 2021, potrivit Digi24.

Marţea trecută, premierul japonez Shinzo Abe şi preşedintele CIO, Thomas Bach, au convenit să amâne Jocurile Olimpice, dar să păstreze brandul ”Tokyo 2020”, în ciuda întârzierii cu un an a competiţiei.

Flacăra olimpică pentru Jocurile din 2021, care a ajuns din Grecia în Japonia pe 20 martie, va fi menţinută la Fukushima pentru o lună, după care va fi păstrată în capitala Tokyo.

Jocurile Olimpice nu au fost niciodată amânate în cele 31 de ediţii moderne ale sale, începând din 1896, însă trei dintre ediţii au fost anulate din cauza războiului, în 1916, 1940 şi 1944.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasada României în Spania a coborât în bernă steagurile de la sediul misiunii și de la secția consulară, în memoria victimelor pandemiei de coronavirus

Published

on

©Ambasada României în Spania / Embajada de Rumanía en España/ Facebook

Ambasada României în Spania a coborât luni în bernă, steagurile de la sediul misiunii și de la secția consulară, în semn de solidaritate cu Comunitatea Madrid, care a decretat doliu pentru victimele pandemiei de coronavirus.

Într-o postar publicată pe pagina de Facebook, Ambasada României în Spania ”îndeamnă la solidaritate și responsabilitate pentru a face față inamicului invizibil, dar care ne afectează pe toți în egală măsură, indiferent de naționalitate.”

Ambasada a ținut să mulțumească ”personalului medical și de securitate, precum și tuturor celor care se expun pentru a asigura continuitatea vieții de zi cu zi.”

La mijlocul lunii martie, Ambasada României în Spania și-a suspendat pe perioadă nedeterminată serviciile consulare în contact direct cu publicul pentru protejarea sănătății cetățenilor români și a personalului diplomatic în contextul pandemiei de coronavirus.

Autoritățile spaniole au anunțat luni că, față de bilanțul de duminică, au înregistrat moartea a alte 812 persoane infectate cu coronavirus. De asemenea, au fost confirmate aproape 6.400 de cazuri noi de infectare, potrivit Digi24.

Numărul cazurilor de coronavirus din Spania a urcat luni la 85.195, de la cifra de 78.797 înregistrată duminică, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

Astfel, bilanţul infecţiilor din Spania l-a depășit pe cel raportat de China, de 81.470.

Bilanţul deceselor cauzate de coronavirus în Spania a urcat luni la 7.340, după ce duminică au fost înregistrate 6.528, a precizat ministerul.

La nivel global, peste 720.000 de persoane au fost confirmate cu SARS-CoV-2, în vreme ce peste 34.000 de oameni și-au pierdut viața, cei mai mulți fiind în Italia, Spania și China.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending