Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), a dat asigurări că va continua să monitorizeze și să sprijine activiatea EMA, care trebuie să respecte legislația europeană și să acționeze strict în beneficiul pacienților.

Mesajul europarlamentarului român vine în contextul în care Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a publicat joi un raport privind deciziile sale cheie din 2020.

Anul trecut, EMA a recomandat 97 de medicamente pentru autorizația de introducere pe piață, 39 dintre acestea având o substanță activă nouă, autorizată în premieră în UE. Medicamentele recomandate și avizate de Agenție tratează între altele: cancerul, bolile vasculare și bolile mintale, principalele cauze de deces în UE.

Pe lângă acestea, EMA, organism decisiv în lupta contra COVID-19, a avizat în 2020 atât un vaccin, cât și un tratament contra noului coronavirus.

Autorizarea de noi medicamente este esențială pentru promovarea sănătății publice, iar Agenția Europeană a Medicamentului a asigurat în toți acești ani acces rapid la medicamente de ultimă generație, salvatoare de viață, impunând un standard foarte înalt de siguranță și calitate.

Odată ce un medicament este avizat de EMA și apoi autorizat pentru comercializare, EMA îi monitorizează continuu calitatea și raportul beneficiu-risc și ia măsuri de reglementare atunci când este necesar.

Parchetul European și Europol, agenția UE pentru cooperare în materie de aplicare a legii, au stabilit bazele viitoarei colaborări prin semnarea unui protocol de colaborare. 

Potrivit unui comunicat al EPPO, acest acord de lucru a fost aprobat la finalul anului 2020 de Colegiul Parchetului European și de Consiliul de administrație al Europol și a fost semnat la Luxemburg de procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi după ce directorul executiv al Europol l-a parafat la Haga.

We’re delighted to start working with @EUProsecutor today! Our Executive Director and the European Chief Prosecutor signed an agreement for #Europol and #EPPO to exchange specialist knowledge, criminal investigation procedures and much more!
Find out more: https://t.co/tSjDJOQ3zE pic.twitter.com/TQIqBaNsKU

— Europol (@Europol) January 21, 2021

”Pentru ca EPPO să aibă cu adevărat succes și să fie eficient în aducerea infractorilor în fața justiției, trebuie să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri în materie de aplicare a legii din UE. Europol va juca un rol esențial în acest proces, iar o realițe de muncă puternică va aduce beneficii reciproce. Cooperarea noastră cu Europol reprezintă un instrument strategic pentru a lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni”, a transmis procurorul-șef european, Laura Codruța Kövesi.

La rândul său, directorul executiv al Europol a subliniat că este ”esențial ca infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene să fie urmărite penal și fie judecate. În acest sens, parteneriatul stabilit astăzi între Europol și Parchetul European este crucial. Aștept cu nerăbdare ca cele două instituții să colaboreze strâns, în conformitate cu competențele și instrumentele fiecăreia, pentru a ne asigura, împreună cu statele membre, că nicio infracțiune care vizează bugetul UE nu va rămâne nepedepsită”, a precizat Catherine De Bolle.

Acordul de lucru reprezintă un instrument juridic prin care se stabilește relațiile de colaborare între Europol și Parchetul European în limitele mandatelor și cadrelor legale ale fiecărei instituții. Cooperarea se va realiza cu precădere prin schimbul de informații între cele două părți cu privire la, de exemplu, proceduri de cercetare penală, dar și prin participare reciprocă la activități de formare, precum și prin furnizarea de consiliere și sprijin în cadrul investigațiilor penale individuale.

Misiunea Oficiului European de Poliție (Europol) – agenția UE care răspunde de aplicarea legii – este să crească nivelul de siguranță în Europa, acordând asistență autorităților competente din statele membre.

Având sediul la Haga, în Țările de Jos, agenția are peste 1300 de angajați și sprijină cele 27 de state membre în lupta lor împotriva criminalității grave și a actelor de terorism comise la nivel internațional. De asemenea, Europol colaborează cu numeroase state partenere și cu organizații internaționale din afara UE.

Principaele amenințări asupra cărora se apleacă Europol sunt provocate de:

• terorism;
• traficul de droguri și activitățile de spălare de bani la nivel internațional;
• frauda organizată;
• falsificarea monedei euro;
• introducerea ilegală de persoane.

Parchetul European va fi un organism independent al UE, responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii (de exemplu, fraudă, corupție, fraudă transfrontalieră în materie de TVA de peste 10 milioane de euro).

În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre. Este de așteptat ca acesta să devină operațional în acest an. 

Eurodeputatul Marian-jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat că o parte dintre propunerile cuprinse în documentul de poziție al grupului PPE privind viitorul transport european, pe care l-a coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la raportul de inițiativă proprie a Parlamentului European privind revizuirea liniilor directoare referitoare la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

”Pentru a avea o rețea europeană de transport completă și funcțională, Parlamentul European vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T. Mă bucur că mare parte dintre propunerile curprinse în documentul de poziție al PPE privind viitorul transportului european, documentul pe care l-am coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la Raportul inițiativă proprie a PE”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta și-a arătat sprijinul pentru principalele solicitări ale Parlamentului European, care vizează:

• evitarea oricărei shimbări majore a hărților de lucru până când coridoarele principale vor fi complete;
• prioritizarea trecerii la combustibili alternativi;
• armonizarea foii de parcurs pentru infrustructura rutieră cu foaia de parcurs pentru industria auto;
• stimularea aplicațiilor digitale în domeniu;
• evitarea întârzierilor din partea acelor state membre care încă nu și-au armonizat planurile naționale de transport cu obiectivele TEN-T;
• realizarea foii de parcurs pentru implementarea ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar);
• propunerea de măsuri obligatorii pentru managerii infrstructurilor feroviare astfel încât să asigurăm un transport feroviar de graniță fără sincope;
• realizarea unei foi de parcus pentru dezvoltarea transportului pe apele interioare, finanțat printr-un Proiect european de interes comun, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• creșterea sinergiilor portuare între transport, energie și infrastructura rutieră și propunerea de acțiuni care să sporească conectarea rutieră și feroviară a porturilor maritime și a celor de pe apele interioare;
• creșterea sinergiilor între necesitățile de apărare și rețeaua TEN-T pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în interiorul Uniunii.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeană de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet ”Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie 2020 Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T).