Finlanda și Suedia ar trebui să își modifice legile, dacă este necesar, pentru a satisface cererile Turciei și pentru a obține sprijinul acesteia în vederea aderării lor la NATO, a declarat marți ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, dublând astfel amenințarea că Ankara se va opune unei extinderi istorice a Alianței Nord-Atlantice, relatează Reuters.
Într-o mișcare care i-a șocat pe aliații săi, Turcia s-a opus pe 13 mai aderării Finlandei și Suediei la NATO pe motiv că acestea adăpostesc persoane legate de grupuri pe care le consideră teroriste, inclusiv Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), și pentru că au oprit exporturile de armament către Turcia în 2019.
Statele nordice au solicitat să adere la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, iar toți cei 30 de membri NATO trebuie să aprobe orice plan de extindere.
Mevlut Cavusoglu a declarat că Turcia, membră NATO de șapte decenii, nu își va ridica dreptul de veto decât dacă cererile sale vor fi îndeplinite, reluând afirmații recente ale președintelui Tayyip Erdogan.
Ankara a declarat că Suedia și Finlanda trebuie să înceteze să mai sprijine PKK și alte grupări, să le interzică să organizeze orice eveniment pe teritoriul lor, să îi extrădeze pe cei căutați de Turcia pentru acuzații de terorism, să sprijine operațiunile militare și de combatere a terorismului ale Ankarei și să ridice toate restricțiile privind exporturile de arme.
Finlanda și Suedia au încercat să negocieze o soluție, iar alte capitale NATO, inclusiv Bucureștiul, au declarat că rămân încrezătoare că obiecțiile ridicate de Turcia – care deține a doua cea mai mare armată a NATO – pot fi depășite.
Cavusoglu a declarat că secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, lucrează la această problemă și a propus organizarea de discuții la Bruxelles cu toate cele trei țări, dar a precizat că Ankara nu vede niciun rost înainte ca Stockholm și Helsinki să răspundă la cererile sale scrise.
“Trebuie să existe lucruri concrete pe care să le discutăm”, a spus el.
Dacă marea majoritate a ţărilor membre NATO împărtăşesc acest entuziasm, Turcia a ameninţat că va bloca procesul.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat ostilitatea față de aderarea celor două țări, acuzându-le că servesc drept “adăpost pentru teroriștii PKK” (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), considerat organizație teroristă de către Turcia, Uniunea Europeană și de Statele Unite, dar și că oferă sprijin YPG, ramura siriană a PKK.
În cea mai recentă poziționare pe temă, liderul turc a afirmat sâmbătă că discuțiile cu Finlanda și Suedia nu au fost la “nivelul așteptat” și că Turcia nu poate accepta ca țări care “sprijină terorismul” să intre în NATO.
Finlanda și Suedia au depus la 18 mai, la sediul NATO de la Bruxelles, cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pună capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare așteptat să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei.