Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre inițiativa sa de a dezvolta mai multe proiecte comune finanțate la nivel european și de a susține și a extinde predarea limbii române peste tot în Republica Moldova.

„Republica Moldova este astăzi țara candidată cu cel mai alert ritm în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Continui să solicit Consiliului European să înceapă și formal negocierile pe clustere”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că aprobarea planului de creștere deschide noi oportunități pentru proiecte comune între România și Republica Moldova.

„Mă bucur să constat că avem, odată cu aprobarea planului de creștere, tot mai multe proiecte comune România-Republica Moldova pe subiecte de interes comun. Iată că amendamentul meu la regulamentul european, prin care propuneam includerea proiectelor transfrontaliere, funcționează”, a spus acesta.

Republica Moldova a marcat un pas semnificativ în parcursul său de integrare europeană, lansând la mijlocul lunii decembrie discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri pentru aderarea la UE.

La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE. Această călătorie a ajuns într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) a fost desemnat raportor din umbră din partea Grupului PPE pentru elaborarea Avizului Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European privind Fondul pentru competitivitate, se arată într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

„Este o responsabilitate care îmi permite să contribui direct la conturarea unei abordări europene moderne privind crearea de locuri de muncă, pornind de la o premisă esențială: forța competitivă a Uniunii Europene se bazează pe oameni, iar capitalul uman este un factor-cheie pentru reziliența economică și socială a Europei”, a transmis Gheorghe Falcă.  

Din această calitate, deputatul european va susține „o orientare clară a Fondului pentru competitivitate către investiția în oameni, în educație și în dezvoltarea competențelor, precum și către consolidarea unei mentalități europene axate pe evoluția profesională, responsabilitate individuală și adaptabilitate la schimbările economice”.

Europarlamentarul a mai subliniat că un element central al contribuției sale va fi „promovarea Garanției europene pentru competențe, ca instrument concret pentru crearea de locuri de muncă și gestionarea tranzițiilor economice”.

„Această garanție trebuie să ofere lucrătorilor din sectoare aflate în restructurare sau sub presiunea tranziției verzi și digitale acces real la recalificare și perfecționare, corelate direct cu nevoile pieței muncii. Abordarea propusă mută accentul de la protecția pasivă a locurilor de muncă la sprijinirea activă a mobilității profesionale, încurajând asumarea unui parcurs profesional nou și sustenabil”, a explicat Gheorghe Falcă. 

Practic, prin Garanția europeană pentru competențe, după cum a explicat Falcă, Fondul pentru competitivitate „poate deveni un instrument eficient care conectează investițiile economice cu investițiile în capitalul uman, sprijină companiile în găsirea forței de muncă potrivite și contribuie la crearea de locuri de muncă durabile, competitive și bine adaptate economiei europene de mâine”.

Eurodeputatul Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European responsabil pentru combaterea corupției și pentru politicile în materie de transparență, a reușit după negocieri intense să obțină sprijinul necesar la nivelul grupurilor politice pentru propunerea sa de a crește de trei ori față de nivelul actual bugetul pentru justiție în viitorul buget multianual al UE.

Eurodeputatul anticipează „negocieri importante, atât pe dimensiunea bugetului, cât și pe modul în care vor fi alocați banii pentru ca justiția să funcționeze mai bine la nivel european”.„După aproape două ore de negocieri, am reușit să să obțin sprijinul necesar la nivel grupurilor politice cu privire la propunerea mea de creștere a bugetului pentru justiție în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Vorbim despre 0,8 miliarde de euro pentru justiție, un buget de aproape trei ori mai mare decât cel actual”, a detaliat Negrescu, raportor al Comisiei pentru afaceri juridice privind viitorul buget multianual al UE dedicat justiției.

Europarlamentarul a explicat complexitatea circuitului adoptării unui dosar într-o comisie de specialitate a Parlamentului European.

„Pentru ca un dosar să ajungă la vot într-o comisie de specialitate, este nevoie de negocieri serioase cu toate grupurile politice din Parlamentul European. Așa funcționează democrația europeană: prin dialog, argumente și construcție de majorități”, a menționat Victor Negrescu.

Vicepreședintele Parlamentului European a prezentat și contextul care a determinat această solicitare.

„Am susținut această creștere pentru că, din păcate, în Uniunea Europeană există încă mulți cetățeni care nu au acces real la o justiție funcțională. O justiție eficientă nu este un lux, ci o garanție fundamentală a drepturilor fiecăruia dintre noi. Avem nevoie de o coordonare mai bună între statele membre și de un act de justiție mai rapid, mai eficient și mai aproape de oameni”, a mai spus Victor Negrescu.

După această etapă, urmează votul în Comisia pentru afaceri juridice.

„Sunt încrezător că vom obține majoritatea necesară pentru a trece acest raport și a crește alocările dedicate justiției în bugetul european viitor”, a conchis vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.