Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

CFM 2021-2027: Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE și așteaptă o „ofertă reală” din partea Președinției Germane a Consiliului

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o „ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții „vagi” în negocieri, transmite purtătorul de cuvânt al Legislativului de la Bruxelles, Jaume Duch. 

„Să fie clar: Oferta de compromis a Parlamentului este de 39 miliarde de euro. 39 de miliarde de euro în plus la programele emblematice: pentru a implementa Pactul Verde, a sprijini tranziția digitală, a consolida capacitățile sanitare și rețelele noastre.Echipa de negociere a PE se menține pe poziție și apără suplimentarea cu 39 mld. de euro a programelor emblematice”, transmite oficialul european. „Le-o datorăm cetățenilor, tinerilor, cercetătorilor, lucrătorilor sanitari și companiilor noastre”, adaugă el. 

De asemenea, Duch precizează că „Parlamentul este angajat să ajungă la un acord privind bugetul pe termen lung al UE cât mai curând, dar încă așteaptă o ofertă reală din partea președinției Consiliului pentru a putea finanța prioritățile cheie ale UE”. Potrivit acestuia, „Comisia Europeană și Președinția Consiliului au prezentat mai multe scenarii de flexibilitate, în termeni vagi și ipotetici, însă nicio ofertă reală privind echiparea acelor programe cu fondurile necesare pentru a fi eficiente în următorii șapte ani”. 

Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt subliniază că „negociatorii din partea PE nu acceptă artificii bugetare pentru suplimentarea programelor de politici de bază cum ar fi obținerea banilor din alte resurse ale CFM prevăzute pentru acele programe dincolo de perioada de recuperare și pentru evenimente neprevăzute”. 

 

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Comisia pentru dezvoltare regională din PE a aprobat în unanimitate opinia privind normele financiare aplicabile bugetului general al UE, pentru care Daniel Buda a fost raportor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European a aprobat în unanimitate opinia privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, pentru care eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a fost raportor din partea comisiei anterior amintite.

”Comisia de Dezvoltare Regională a aprobat în unanimitate opinia privind  normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare). În calitate de raportor, acest vot covârșitor reprezintă un adevărat succes”, a precizat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Deși a fost un raport eminamente tehnic, acesta a încercat prin amendamentele depuse și prin compromisurile care au fost propuse ”să venim cu sublinierea necesității unei simplificări a procedurilor”.

”Prin această opinie am cerut o protecție mai mare bugetului Uniunii împotriva fraudei, corupției, conflictelor de interese, dublei finanțări și a altor nereguli”, a detaliat Buda.

De asemenea, acesta a surprins ”importanța stocării electronice a datelor și accesul la un sistem informatic integrat, care ar crește gradul de transparență la nivelul Uniunii Europene, dar și gradul de încredere a cetățenilor în cheltuielile publice realizate din bani europeni”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Vasile Blaga: România este pe agenda Consiliului din 8 Decembrie – ultimul pas pe calea integrării în Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

România este pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 Decembrie, ceea ce reprezintă ultimul pas pe calea integrării în Schengen, a afirmat miercuri europarlamentarul Vasile Blaga.

“Astăzi, 30 noiembrie 2022, avem o veste bună. Ne aflăm pe ordinea de zi a ședinței din 8 decembrie a Consiliului UE, alături de Bulgaria și Croația. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu procedurile, faptul că suntem pe agendă înseamnă că probabilitatea existenței unui consens cu privire la integrarea României în spațiul Schengen este foarte mare. Este un pas foarte important având în vedere că, în toți acești ani, nu am ajuns niciodată în această etapă, evident din cauza faptului că, politic, nu a existat o unanimitate cu privire la acordul integrării în Schengen”, a afirmat eurodeputatul.

“Nu trebuie, totuși, să uităm un lucru, tot procedural. Ordinea de zi pe care ne aflăm acum este una provizorie, ea va fi votată în debutul ședinței Consiliului și, în urma acestui vot, poate fi modificată. Cu această rezervă, sunt optimist că decizia va fi una favorabilă României, dar și Bulgariei și Croației”, a mai declarat eurodeputatul Vasile Blaga.     

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European pentru raportul Curții de Conturi Europene referitor la sprijinul UE pentru regiunile carbonifere, consideră că ”o cooperare între statele membre și autoritățile locale” este un element cheie pentru ca tranziția către economia verde să fie un succes.

”Există studii care arată că multe locuri de muncă riscă să fie pierdute în regiunile care fac această tranziție către o economie neutră din punct de vedere a emisiilor de carbon. Folosind Fondul de Traziție Justă și alte resurse pentru a investi inteligent în oameni și întreprinderi ar putea înlocui aceste locuri de muncă, a proteja mediul și a ajuta economia”, a subliniat Marinescu în intervenția sa.

Acesta a punctat că ”tranziția este o procedură complexă”.

”Dacă se face corect, poate avea beneficii asupra regiunilor carbonifere în ceea ce privește angajarea, economia și mediul. Dacă nu va fi făcută cum trebuie prin procese de tranziție justă schimbările economice ar putea duce la inegalitate socială crescută, greve, agitație socială și pierderi de competitivitate a unor sectoare întregi sau a unor întreprinderi. Impactul trece dincolo de cifrele șomajului pentru că aceste pierderi de locuri de muncă îi vor afecta și pe subfurnizori și veniturile din impozite, sisteme de asigurări sociale și de sănătate. E important să ne gândim ce locuri de muncă ar fi potrivite pentru foștii mineri, date fiind capacitățile lor și așteptărilor lor salariale”, a semnalat acesta.

În viziunea sa, Comisia Europeană ”ar trebui să se asigure că planurile stabilesc în mod detaliat măsurile de susținere pentru toate categoriile de lucrători afectați direct și indirect de tranziția spre economia verde”.

”O cooperare puternică între statele membre și autoritățile locale este necesară și ea va fi cheie pentru asigurarea succesului acestui proces. Consultările între diversele părți sunt foarte importante pentru a ne asigura că problemele inevitabile sunt anticipate și gestionate bine și fără discriminare. De exemplu, pentru a determina care muncitori vor fi relocați în alte orașe sau care vor fi concediați și în ce condiții. Comisia, atunci când va aproba planurile teritoriale de tranziție justă, trebuie să verifice că toate criteriile au fost respectate. Investițiile ar trebui să accelereze tranziția către o economie locală sustenabilă și diversificată care să fie orientată spre viitor și să ofere locuri de muncă de calitate și susținere comunităților și municipalităților”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul a salutat crearea platformei pentru o tranziție justă, având în vedere că ”statele membre au nevoie de orientare”.

”Este important să publicăm proiectele și planurile finale, atât din punct de vedere al transparenței, cât și pentru a facilita învățarea și schimbul de experiență între regiuni, pentru a oferi informații investitorilor și pentru a implica toți partenerii la potențialul lor complet în dezvoltarea acestor regiuni. Este foarte important să se utilizeze toate fondurile europene și regionale pentru aceste planuri și ele trebuie să fie coerente cu alte fonduri europene, de exemplu Facilitatea de Redresare și Reziliență”, a evidențiat eurodeputatul.

Acesta a amintit și de Complexul Energetic Oltenia, o companie producătoare de electricitate pe bază de cărbune.

A existat un plan de restructurare a acestei companii, aprobat de către Comisie. Fondurile pentru ”modernizare vor finanța acest plan, și aceasta este aprobat, deci planul de restructurare a companiei cu două grupuri pe gaz. Va mai exista și o altă entitate bazată pe energie fotovoltaică și costă 900 de milioane. Din fondul de modernizare, care este oferit pe baza certificatelor cu emisii, asta va produce până în 2027 60.000 de șomeri, 12.000 direct, restul indirect. Acești oameni trebuie să își găsească un loc de muncă. Fondul de tranziție este pentru asta. Nu doar ca să își găsească locuri de muncă, ci să stimulăm investițiile în această regiune pentru a crea locuri de muncă. Regiunea mea nu are o conexiune nici măcar rutieră cu vestul  Europei. Va face foarte dificil să aducem investiții în regiune. O autostradă ar putea fi începutul aducerii investițiilor. Sigur că e necesar să reducem emisiile, dar trebuie să vedem cum să nu reducem și viețile acestor oameni. După părerea mea, e același lucru: ori că mori din cauza emisiilor, ori că mori de foame și nu ai o slujbă, tot mori. Trebuie să fim echilibrați”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

La începutul lunii noiembrie, Curtea de Conturi Europeană a emis un raport care evidențiază că asistența financiară pusă la dispoziție de UE pentru regiunile carbonifere a avut un impact limitat atât asupra ocupării forței de muncă, cât și asupra tranziției energetice.

În pofida progreselor de ansamblu, cărbunele rămâne o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră în mai multe țări din UE.

Auditorii au recomandat deci ca noul Fond pentru o tranziție justă să fie utilizat în mod eficace și eficient pentru a atenua impactul socioeconomic pe care tranziția UE către neutralitatea climatică îl are asupra regiunilor carbonifere.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

ROMÂNIA12 hours ago

Bogdan Aurescu: Profilul României în NATO și contribuțiile la contracararea efectelor războiului Rusiei în Ucraina au avut un rol important în discuțiile privind aderarea la Schengen

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană alocă 5,5 milioane de euro pentru cazarea în siguranță a persoanelor care fug de război

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Șeful diplomației americane, mesaj de la București: SUA colaborează cu parteneri din întreaga lume pentru a ”contracara influența malignă a Rusiei”

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

U.E.13 hours ago

Josep Borrell participă în Polonia la Consiliul ministerial al OSCE, unde va vizita și Misiunea de asistență militară a UE pentru Ucraina

CONSILIUL UE14 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

NATO14 hours ago

Mircea Geoană: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București, o nouă piatră la proiectul unei Românii aflate în centrul și nu la periferia Europei

NATO8 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO12 hours ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO13 hours ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO13 hours ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO14 hours ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 day ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO1 day ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO2 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

NATO2 days ago

Mircea Geoană, la Aspen – GMF Bucharest Forum: Noua realitate a descurajării și apărării în Europa presupune claritate asupra nevoilor NATO. Bucureștiul, unul dintre locurile în care ne vom reenergiza comunitatea

Team2Share

Trending