Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

CFM 2021-2027: Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE și așteaptă o „ofertă reală” din partea Președinției Germane a Consiliului

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o „ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții „vagi” în negocieri, transmite purtătorul de cuvânt al Legislativului de la Bruxelles, Jaume Duch. 

„Să fie clar: Oferta de compromis a Parlamentului este de 39 miliarde de euro. 39 de miliarde de euro în plus la programele emblematice: pentru a implementa Pactul Verde, a sprijini tranziția digitală, a consolida capacitățile sanitare și rețelele noastre.Echipa de negociere a PE se menține pe poziție și apără suplimentarea cu 39 mld. de euro a programelor emblematice”, transmite oficialul european. „Le-o datorăm cetățenilor, tinerilor, cercetătorilor, lucrătorilor sanitari și companiilor noastre”, adaugă el. 

De asemenea, Duch precizează că „Parlamentul este angajat să ajungă la un acord privind bugetul pe termen lung al UE cât mai curând, dar încă așteaptă o ofertă reală din partea președinției Consiliului pentru a putea finanța prioritățile cheie ale UE”. Potrivit acestuia, „Comisia Europeană și Președinția Consiliului au prezentat mai multe scenarii de flexibilitate, în termeni vagi și ipotetici, însă nicio ofertă reală privind echiparea acelor programe cu fondurile necesare pentru a fi eficiente în următorii șapte ani”. 

Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt subliniază că „negociatorii din partea PE nu acceptă artificii bugetare pentru suplimentarea programelor de politici de bază cum ar fi obținerea banilor din alte resurse ale CFM prevăzute pentru acele programe dincolo de perioada de recuperare și pentru evenimente neprevăzute”. 

 

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: UE, cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-un interviu pentru noua.tv că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent, dar în același timp, în contextul integrării României în UE „identitatea noastră a fost puternic afectată de transformări ce s-au făcut fără a avea în vedere o perspectivă.”

„Uităm, adesea, că suntem o mare cultură și că am dat lumii și Europei valori importante pe care le tratăm cu un profund dispreț. Încercarea de a minimaliza și arunca la coș tot ceea ce ne reprezintă este o mare eroare. Noi am făcut progrese, însă nu ne-am gândit în perspectivă și ne-am trezit cu o situație extrem de dureroasă în care avem 5 milioane de cetățeni români care lucrează în Uniunea Europeană. Toată această tragedie va trebui să fie asumată de către statul român la un moment dat”, a punctat președintele PMP în cadrul interviului. 

Potrivit acestuia, politicienii superficiali, în lipsă de soluții concrete, denigrează Uniunea Europeană: „Trebuie recunoscut, că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent. În fața mai multor crize, Uniunea Europeană a răspuns cu aceleași politici: mai multă extindere și mai multă integrare.”

„De aceea, confruntată cu agresivitatea Rusiei, UE a răspuns prin acordarea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. UE pune în valoare exact ceea ce ne distinge pe fiecare dintre noi și, indiferent de limba pe care o vorbim acasă, aparținem cu toții Europei oferind stelelor membre multe instrumente pentru a ne proteja identitatea națională și culturală”, a mai precizat acesta. 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European condamnă declarațiile ”rasiste” ale premierului ungar și cer CE și Consiliului să ia măsuri

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Liderii grupurilor politice din Parlamentul European au adoptat vineri o declarație comună prin care condamnă declarațiile „rasiste” ale premierului Viktor Orbán și subliniază că aceste declarații încalcă valorile UE.

„Noi, liderii grupurilor politice ale Parlamentului European, condamnăm cu fermitate recenta declarație deschis rasistă a premierului Orbán despre faptul că nu dorește să devină popor de rasă mixtă. Astfel de declarații inacceptabile, care constituie în mod clar o încălcare a valorilor noastre, consacrate și în tratatele UE, nu își au locul în societățile noastre. De asemenea, regretăm profund persistența în apărarea acestor declarații impardonabile de către prim-ministrul Orbán în alte ocazii. Rasismul și discriminarea, în toate formele lor, trebuie condamnate fără echivoc și combătute în mod eficient la toate nivelurile”, au transmis oficialii europeni.

Aceștia fac apel la Comisia Europeană și la Consiliu să condamne urgent această declarație în termenii cei mai fermi: „Reiterăm, de asemenea, apelurile Parlamentului European către Consiliu de a emite în cele din urmă recomandările sale adresate Ungariei în cadrul procedurii prevăzute la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), abordând, de asemenea, noile evoluții care afectează statul de drept, democrația și drepturile fundamentale și de a stabili că există un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor menționate la articolul 2. Reamintim Consiliului că statele membre au obligația de a acționa împreună și de a pune capăt tuturor atacurilor asupra valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și solicităm ca această chestiune să fie adăugată pe ordinea de zi a următoarei reuniuni a liderilor Consiliului European.”

„Îndemnăm Comisia să trateze cu prioritate procedurile de încălcare a dreptului comunitar în curs de desfășurare împotriva încălcării de către Ungaria a normelor UE care interzic rasismul și discriminarea și să utilizeze pe deplin instrumentele disponibile pentru a aborda încălcările valorilor consacrate la articolul 2. Salutăm, de asemenea, decizia Comisiei de a declanșa Regulamentul privind condiționalitatea statului de drept împotriva Ungariei și așteptăm următorii pași în această privință în urma celei de-a doua scrisori din 20 iulie. Reiterăm apelul nostru adresat Comisiei de a nu aproba planul național al Ungariei în cadrul mecanismului de redresare și reziliență până la îndeplinirea tuturor criteriilor relevante”, au mai adăugat aceștia. 

Liderii au subliniat că nu există loc pentru rasism, discriminare și discursuri de ură în societățile europene: „Solicităm noi acțiuni suplimentare din partea guvernelor UE și la nivelul UE, inclusiv împotriva normalizării crescânde a rasismului și a xenofobiei, și subliniem necesitatea unui mecanism de monitorizare și de responsabilitate pentru a asigura aplicarea efectivă a legislației și a politicii UE împotriva rasismului”, se mai arată în declarația comună. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Roberta Metsola, discurs în Parlamentul ucrainean: Vom sprijini „fiecare pas” al Ucrainei spre aderarea la Uniunea Europeană

Published

on

© Roberta Metsola /Twitter

UE va „merge alături” de Ucraina în timp ce se îndreaptă spre aderarea la Uniune, a promis joi, în fața Parlamentului ucrainean, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, potrivit Politico.eu.

În fața Radei, Metsola a marcat, prin intermediul unei legături video, prima „Zi a statului” din Ucraina – o sărbătoare publică inaugurată anul trecut pentru a comemora 30 de ani de independență față de Uniunea Sovietică. Ziua a căpătat o semnificație suplimentară în acest an, pe fondul ravagiilor provocate de războiul Rusiei în țară.

„Ziua de astăzi este simbolică nu doar pentru Ucraina și pentru ucraineni, ci pentru întreaga Europă”, a declarat Metsola.

Luna trecută, șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei.

„Acordarea statutului de țară candidată Ucrainei la 23 iunie confirmă angajamentul nostru de a merge cot la cot spre aderarea deplină a Ucrainei la UE. S-ar putea să nu fie un drum ușor, dar Parlamentul European, cel mai puternic avocat al dumneavoastră, vă este alături pentru a vă asista la fiecare pas”, a subliniat Roberta Metsola.

Roberta Metsola a fost primul lider al unei instituții importante a UE care a vizitat Ucraina după începerea războiului cu Rusia, făcând această călătorie în aprilie pentru a promova asistența financiară, militară și umanitară acordată Kievului de către Uniunea Europeană.

„Putin vrea un viitor – în care istoria poate fi rescrisă, în care se trag perdele de fier, în care puterea are dreptate, în care libertatea personală și demnitatea sunt negate. Prin acțiunile sale, este clar că Rusia dorește o întoarcere la un trecut pe care noi l-am consemnat în cărțile de istorie. Un trecut în care integritatea geografică a Europei și libertatea Europei de a alege cu cine să coopereze și cum să se integreze sunt puse sub semnul întrebării. Pentru el, adevăratul dușman este democrația, libertatea și adevărul. Modul nostru de viață este văzut ca o amenințare la adresa autocrației. Asta este ceea ce este în joc”, a mai punctat Metsola în discursul său.

Continue Reading

Facebook

U.E.10 hours ago

Polonia amenință că va bloca inițiativele UE prin exercitarea dreptului de veto, dacă nu îi vor fi deblocate fondurile din MRR

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: România este mai aproape de materializarea obiectivelor din PNRR în materie de energie verde

U.E.12 hours ago

Germania reiterează ”sprijinul ferm pentru Ucraina”: Susținem sancțiunile împotriva Rusiei, chiar dacă ”ne așteaptă luni dificile”

U.E.13 hours ago

La doi ani de la alegerea frauduloasă a lui Aleksandr Lukashenko, UE își reafirmă sprijinul pentru aspirațiile democratice ale belarușilor

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Gaza: Uniunea Europeană salută acordul dintre Israel și Jihadul Islamic Palestinian privind încetarea focului

ROMÂNIA14 hours ago

Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Coreea de Sud este interesată să facă investiții în România în domeniul energiei nucleare

U.E.14 hours ago

Eurostat: UE a exportat servicii de 1027 mld. de euro în 2021, indicând o revenire la nivelurile anterioare pandemiei

RUSIA15 hours ago

UE demontează dezinformarea rusă cu privire la Georgia: Kremlinul urmărește să creeze o prăpastie între această țară și partenerii ei, UE și NATO

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană aprobă României un ajutor de stat de 149 de milioane de euro prin Mecanismul de redresare și reziliență pentru producția de hidrogen din surse regenerabile

INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ucraina acuză Rusia de comiterea a peste 27.000 de crime de agresiune şi de război pe teritoriul ucrainean

INTERNAȚIONAL5 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA6 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA6 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA7 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending