Comisia pentru dezvoltare regională din Parlamentul European a aprobat în unanimitate opinia privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii Europene, pentru care eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) a fost raportor din partea comisiei anterior amintite.

”Comisia de Dezvoltare Regională a aprobat în unanimitate opinia privind  normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (reformare). În calitate de raportor, acest vot covârșitor reprezintă un adevărat succes”, a precizat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

Deși a fost un raport eminamente tehnic, acesta a încercat prin amendamentele depuse și prin compromisurile care au fost propuse ”să venim cu sublinierea necesității unei simplificări a procedurilor”.

”Prin această opinie am cerut o protecție mai mare bugetului Uniunii împotriva fraudei, corupției, conflictelor de interese, dublei finanțări și a altor nereguli”, a detaliat Buda.

De asemenea, acesta a surprins ”importanța stocării electronice a datelor și accesul la un sistem informatic integrat, care ar crește gradul de transparență la nivelul Uniunii Europene, dar și gradul de încredere a cetățenilor în cheltuielile publice realizate din bani europeni”.

România este pe agenda reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne din 8 Decembrie, ceea ce reprezintă ultimul pas pe calea integrării în Schengen, a afirmat miercuri europarlamentarul Vasile Blaga.

“Astăzi, 30 noiembrie 2022, avem o veste bună. Ne aflăm pe ordinea de zi a ședinței din 8 decembrie a Consiliului UE, alături de Bulgaria și Croația. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu procedurile, faptul că suntem pe agendă înseamnă că probabilitatea existenței unui consens cu privire la integrarea României în spațiul Schengen este foarte mare. Este un pas foarte important având în vedere că, în toți acești ani, nu am ajuns niciodată în această etapă, evident din cauza faptului că, politic, nu a existat o unanimitate cu privire la acordul integrării în Schengen”, a afirmat eurodeputatul.

“Nu trebuie, totuși, să uităm un lucru, tot procedural. Ordinea de zi pe care ne aflăm acum este una provizorie, ea va fi votată în debutul ședinței Consiliului și, în urma acestui vot, poate fi modificată. Cu această rezervă, sunt optimist că decizia va fi una favorabilă României, dar și Bulgariei și Croației”, a mai declarat eurodeputatul Vasile Blaga.     

Un vot asupra extinderii spaţiului Schengen este programat la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 8-9 decembrie, conform agendei pe care o promovează președinția cehă a Consiliului. În pregătirea acestui moment, Comisia Europeană a solicitat Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

De asemenea, misiunea voluntară de evaluare a implementării de către România a acquis-ului Schengen care s-a aflat la mijlocul lunii noiembrie în țara noastră și din care au făcut parte experți ai Comisiei Europene, ai Consiliului și experți din țări membre precum Olanda, Cehia, Suedia și Germania, a publicat un raport favorabil pentru țara noastră.

O altă piedică în calea aderării României la Schengen, evocată în ultimul deceniu de către Olanda, a fost Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă, în raportul publicat pe 22 noiembrie, Comisia Europeană a concluzionat că ”România a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor pe care și le-a asumat în cadrul MCV la momentul aderării sale la UE și că toate obiectivele de referință pot fi închise în mod satisfăcător”.

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportor al Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European pentru raportul Curții de Conturi Europene referitor la sprijinul UE pentru regiunile carbonifere, consideră că ”o cooperare între statele membre și autoritățile locale” este un element cheie pentru ca tranziția către economia verde să fie un succes.

”Există studii care arată că multe locuri de muncă riscă să fie pierdute în regiunile care fac această tranziție către o economie neutră din punct de vedere a emisiilor de carbon. Folosind Fondul de Traziție Justă și alte resurse pentru a investi inteligent în oameni și întreprinderi ar putea înlocui aceste locuri de muncă, a proteja mediul și a ajuta economia”, a subliniat Marinescu în intervenția sa.

Acesta a punctat că ”tranziția este o procedură complexă”.

”Dacă se face corect, poate avea beneficii asupra regiunilor carbonifere în ceea ce privește angajarea, economia și mediul. Dacă nu va fi făcută cum trebuie prin procese de tranziție justă schimbările economice ar putea duce la inegalitate socială crescută, greve, agitație socială și pierderi de competitivitate a unor sectoare întregi sau a unor întreprinderi. Impactul trece dincolo de cifrele șomajului pentru că aceste pierderi de locuri de muncă îi vor afecta și pe subfurnizori și veniturile din impozite, sisteme de asigurări sociale și de sănătate. E important să ne gândim ce locuri de muncă ar fi potrivite pentru foștii mineri, date fiind capacitățile lor și așteptărilor lor salariale”, a semnalat acesta.

În viziunea sa, Comisia Europeană ”ar trebui să se asigure că planurile stabilesc în mod detaliat măsurile de susținere pentru toate categoriile de lucrători afectați direct și indirect de tranziția spre economia verde”.

”O cooperare puternică între statele membre și autoritățile locale este necesară și ea va fi cheie pentru asigurarea succesului acestui proces. Consultările între diversele părți sunt foarte importante pentru a ne asigura că problemele inevitabile sunt anticipate și gestionate bine și fără discriminare. De exemplu, pentru a determina care muncitori vor fi relocați în alte orașe sau care vor fi concediați și în ce condiții. Comisia, atunci când va aproba planurile teritoriale de tranziție justă, trebuie să verifice că toate criteriile au fost respectate. Investițiile ar trebui să accelereze tranziția către o economie locală sustenabilă și diversificată care să fie orientată spre viitor și să ofere locuri de muncă de calitate și susținere comunităților și municipalităților”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul a salutat crearea platformei pentru o tranziție justă, având în vedere că ”statele membre au nevoie de orientare”.

”Este important să publicăm proiectele și planurile finale, atât din punct de vedere al transparenței, cât și pentru a facilita învățarea și schimbul de experiență între regiuni, pentru a oferi informații investitorilor și pentru a implica toți partenerii la potențialul lor complet în dezvoltarea acestor regiuni. Este foarte important să se utilizeze toate fondurile europene și regionale pentru aceste planuri și ele trebuie să fie coerente cu alte fonduri europene, de exemplu Facilitatea de Redresare și Reziliență”, a evidențiat eurodeputatul.

Acesta a amintit și de Complexul Energetic Oltenia, o companie producătoare de electricitate pe bază de cărbune.

A existat un plan de restructurare a acestei companii, aprobat de către Comisie. Fondurile pentru ”modernizare vor finanța acest plan, și aceasta este aprobat, deci planul de restructurare a companiei cu două grupuri pe gaz. Va mai exista și o altă entitate bazată pe energie fotovoltaică și costă 900 de milioane. Din fondul de modernizare, care este oferit pe baza certificatelor cu emisii, asta va produce până în 2027 60.000 de șomeri, 12.000 direct, restul indirect. Acești oameni trebuie să își găsească un loc de muncă. Fondul de tranziție este pentru asta. Nu doar ca să își găsească locuri de muncă, ci să stimulăm investițiile în această regiune pentru a crea locuri de muncă. Regiunea mea nu are o conexiune nici măcar rutieră cu vestul  Europei. Va face foarte dificil să aducem investiții în regiune. O autostradă ar putea fi începutul aducerii investițiilor. Sigur că e necesar să reducem emisiile, dar trebuie să vedem cum să nu reducem și viețile acestor oameni. După părerea mea, e același lucru: ori că mori din cauza emisiilor, ori că mori de foame și nu ai o slujbă, tot mori. Trebuie să fim echilibrați”, a conchis Marian-Jean Marinescu.

La începutul lunii noiembrie, Curtea de Conturi Europeană a emis un raport care evidențiază că asistența financiară pusă la dispoziție de UE pentru regiunile carbonifere a avut un impact limitat atât asupra ocupării forței de muncă, cât și asupra tranziției energetice.

În pofida progreselor de ansamblu, cărbunele rămâne o sursă semnificativă de emisii de gaze cu efect de seră în mai multe țări din UE.

Auditorii au recomandat deci ca noul Fond pentru o tranziție justă să fie utilizat în mod eficace și eficient pentru a atenua impactul socioeconomic pe care tranziția UE către neutralitatea climatică îl are asupra regiunilor carbonifere.