Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

CFM 2021-2027: Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE și așteaptă o „ofertă reală” din partea Președinției Germane a Consiliului

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o „ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții „vagi” în negocieri, transmite purtătorul de cuvânt al Legislativului de la Bruxelles, Jaume Duch. 

„Să fie clar: Oferta de compromis a Parlamentului este de 39 miliarde de euro. 39 de miliarde de euro în plus la programele emblematice: pentru a implementa Pactul Verde, a sprijini tranziția digitală, a consolida capacitățile sanitare și rețelele noastre.Echipa de negociere a PE se menține pe poziție și apără suplimentarea cu 39 mld. de euro a programelor emblematice”, transmite oficialul european. „Le-o datorăm cetățenilor, tinerilor, cercetătorilor, lucrătorilor sanitari și companiilor noastre”, adaugă el. 

De asemenea, Duch precizează că „Parlamentul este angajat să ajungă la un acord privind bugetul pe termen lung al UE cât mai curând, dar încă așteaptă o ofertă reală din partea președinției Consiliului pentru a putea finanța prioritățile cheie ale UE”. Potrivit acestuia, „Comisia Europeană și Președinția Consiliului au prezentat mai multe scenarii de flexibilitate, în termeni vagi și ipotetici, însă nicio ofertă reală privind echiparea acelor programe cu fondurile necesare pentru a fi eficiente în următorii șapte ani”. 

Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt subliniază că „negociatorii din partea PE nu acceptă artificii bugetare pentru suplimentarea programelor de politici de bază cum ar fi obținerea banilor din alte resurse ale CFM prevăzute pentru acele programe dincolo de perioada de recuperare și pentru evenimente neprevăzute”. 

 

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, susține fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu.

Într-o postare pe Facebook, fostul comisar amintește despre lansarea cu trei ani în urmă a serviciului de consiliere URBIS, în cadrul celui de-al treilea Forum al Orașelor care se desfășura la Rotterdam.

„Așa cum știți, Agenda Urbană a Uniunii Europene a reprezentat un reper foarte important al mandatului meu de Comisar European pentru Politică Regională. Și prin URBIS am urmărit să dezvolt infrastructura prin care orașele să poată fi implicate mai mult în elaborarea și implementarea politicilor europene. URBIS a contribuit la acest lucru, consolidând dimensiunea urbană a politicii de coeziune. Prin URBIS, orașele au avut posibilitatea să-și maximizeze investițiile, pentru a îmbunătăți viața cetățenilor. Am considerat întotdeauna că Uniunea Europeană va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor și am urmărit să fac tot ce am putut în acest sens, așa cum voi face și pe mai departe în Parlamentul European”, spune Corina Crețu.

De altfel, mai precizează fostul comisar european, săptămâna aceasta, în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) și Intergrupul pentru Dezvoltarea Orașelor „vom discuta despre modalitățile de ajutorare a autorităților locale în a face față acestei crize sanitare, dar și despre întărirea rezilienței localităților în fața unor astfel de provocări”.

Potrivit acesteia, URBIS a fost conceput pentru a ajuta orașele să-și îmbunătățească strategia de investiții, să aducă proiectele și programele de investiții într-un stadiu de rentabilitate și să ofere sprijin în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru platformele de investiții. URBIS a beneficiat, încă de la bun început, de expertiza Băncii Europene de Investiții, care a oferit serviciile sale de consultanță și de proiect. Totodată, URBIS a contribuit și la proiectarea cu o acuratețe mai mare a nevoilor orașelor în Cadrul Financiar Multianual (Bugetul UE) 2021-2027, astfel încât fondurile din politica de coeziune să poată fi atrase și gestionate direct de către orașe.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Proiectele de sănătate care pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a fi implementate cu bani europeni, trebuie încheiate în patru ani, lucru posibil dacă sunt competitive, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health) 2021-2027, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

 

Cristian Bușoi a făcut această declarație în contextul în care România are oportunitatea de a investi 5 mld. de euro în modernizarea și consolidarea sistemului sanitar și a cercetării din domeniul sănătății în următorii 4-7 ani, fonduri europene  care sunt împărțite pe două direcții majore:

  1. Fondul de Redresare și Reziliență, ceea ce la nivel de țară se traduce în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde avem alocate aproape 2 mld. euro pe patru direcții importante (reabilitarea sau susținerea construcției de noi unități spitalicești; dotarea și reabilitarea majoră a infrastructurii medicale oncologice; modernizarea secțiilor de boli cardiovasculare din spitalele deja existente), la care se adaugă o axă de finanțare pentru digitalizarea spitalelor. Acești bani trebuie accesați în 3-4 ani. 
  2. Programul Operațional de Sănătate cu o valoare de aproape 3 mld. de euro în bani europeni, la care se adaugă cofinanțările naționale. 

În acest context, eurodeputatul a precizat că „ceea ce se include în PNRR trebuie să fie proiecte care se pot termina în patru ani”. De aceea, construcția spitalelor regionale merge cătrre Programul Operațional Sănătate pentru că „avem un termen mai lung, de șapte ani, în care le putem realiza, iar în PNRR ne concentrăm pe spitale deja existente care se vor schimba cu totul”.

Cristian Bușoi a oferit în acest sens mai multe exemple:

„Institutul Oncologic București are un proiect care poate fi terminat clar în patru ani de zile și care va schimba cu totul felul în care funcționează. De asemenea, Spitalul Fundeni a încheiat de curând un acord de parteneriat pentru un proiect matur căruia trebuie să îi dea drumul și la finalul căruia va avea o față nouă, pe o structură deja existentă, cu personal existent, cu anumite dotări care vor fi preluate din actualul spital, pentru că și aici s-au investit bani din bugetul național sau din alte surse”.

De asemenea, eurodeputatul a menționat dotări din secțiile de oncologie sau din secțiile de bolicardiovasculare, precum acceleratoare de radioterapie, săli de operație sau echipamente de imagistică medicală. 

Potrivit acestuia, selecția spitalelor care vor primi finanțare pentru reabilitare se va face conform criteriilor europene, în urma unei proceduri competitive pe care Ministerul Fondurilor Europene o va lansa cel mai probabil în primul trimestru sau până la jumătatea anului viitor. Mai mult, spitalele care au proiecte cu o viziune despre dezvoltare și care au o anumită mărime și un impact ca importanță la nivel de locuitori din perspectiva procedurilor medicale desfășurate vor avea cele mai multe șanse de a fi finanțate din bani europeni. 

„Toate aceste lucruri pot fi terminate în patru ani de zile dacă se pornește o procedură de achiziție publică competitivă europeană. Într-un an de zile se poate încheia partea de achiziție publică după care ai la dispoziție pentru implementare cel mult trei ani”. 

În mod similar, „spitalele digitale, cu soft-uri de digitalizare pot fi puse în funcțiune în termen de 6 luni, maxim un an de la încheierea licitației”, a mai menționat eurodeputatul. 

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că se poate merge spre proiectele de energie, „care sunt deja mature și care așteaptă doar o sursă de finanțare,  iar partea de digitalizare va fi foarte mult îndreptată către sectorul privat unde capacitatea de a implementa proiecte este foarte rapidă”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE: Dreptul lucrătorilor din telemuncă de a se ”deconecta” în afara programului de lucru este vital pentru sănătatea fizică și mentală

Published

on

© European Parliament Media Center

Europarlamentarii din Comisia pentru ocpuarea forței de muncă au votat o rezoluție prin care sprijină lucrătorii europeni să se deconecteze de la dispozitivele digitale în afara programului de lucru.

Aceștia subliniază ca este un drept vital pentru protejarea sănătății lucrătorilor.

„Într-o rezoluție adoptată marți cu 31 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 18 abțineri, deputații Comisiei pentru ocuparea forței de muncă spun că țările UE trebuie să se asigure că lucrătorii își pot exercita dreptul de a se deconecta eficient, inclusiv prin intermediul convențiilor colective”, se arată în comunicatul scris.

Trendul de a fi „mereu pornit” și așteptarea crescută a faptului că lucrătorii ar trebui să poată fi solicitați oricând, pot afecta negativ echilibrul dintre viața profesională și viața personală, sănătatea fizică și mentală, afirmă Comisia pentru ocuparea forței de muncă.

Aceștia solicită Comisiei Europene să propună o directivă  privind dreptul de deconectare, deoarece acest drept nu este consacrat în mod explicit în legislația UE. Deputații subliniază, de asemenea, că posibilitatea de te deconecta de la locul de muncă ar trebui să fie un drept fundamental, permițând lucrătorilor să se abțină de la sarcini legate de muncă și de comunicare electronică în afara programului de lucru, fără a se confrunta cu nicio repercursiune.

Ce urmează

Se așteaptă ca rezoluția nelegislativă să fie votată într-o sesiune plenară în ianuarie 2021. Odată aprobată de Parlament, aceasta va fi transmisă Comisiei și țărilor UE pentru implementare ca parte a viitoarelor decizii de reglementare.

Continue Reading

Facebook

Corina Crețu18 mins ago

Corina Crețu: UE va deveni mai puternică dacă va aduce fondurile europene mai aproape de nevoile reale ale oamenilor

U.E.47 mins ago

Franța: A murit fostul președinte Valéry Giscard d’Estaing, sub auspiciile căruia au fost create G7 și Consiliul European și cel care a prezidat Convenția Europeană pentru Tratatul Constituțional

U.E.12 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO13 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.17 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.18 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

Cristian Bușoi17 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending