Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

CFM 2021-2027: Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE și așteaptă o „ofertă reală” din partea Președinției Germane a Consiliului

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European propune un compromis de 39 mld. de euro în plus la programele emblematice ale UE pentru următoarea perioadă de programare bugetară 2021-2027 și așteaptă o „ofertă reală” din partea Comisiei și Consiliului, care nu au reușit să înainteze decât soluții „vagi” în negocieri, transmite purtătorul de cuvânt al Legislativului de la Bruxelles, Jaume Duch. 

„Să fie clar: Oferta de compromis a Parlamentului este de 39 miliarde de euro. 39 de miliarde de euro în plus la programele emblematice: pentru a implementa Pactul Verde, a sprijini tranziția digitală, a consolida capacitățile sanitare și rețelele noastre.Echipa de negociere a PE se menține pe poziție și apără suplimentarea cu 39 mld. de euro a programelor emblematice”, transmite oficialul european. „Le-o datorăm cetățenilor, tinerilor, cercetătorilor, lucrătorilor sanitari și companiilor noastre”, adaugă el. 

De asemenea, Duch precizează că „Parlamentul este angajat să ajungă la un acord privind bugetul pe termen lung al UE cât mai curând, dar încă așteaptă o ofertă reală din partea președinției Consiliului pentru a putea finanța prioritățile cheie ale UE”. Potrivit acestuia, „Comisia Europeană și Președinția Consiliului au prezentat mai multe scenarii de flexibilitate, în termeni vagi și ipotetici, însă nicio ofertă reală privind echiparea acelor programe cu fondurile necesare pentru a fi eficiente în următorii șapte ani”. 

Mai mult decât atât, purtătorul de cuvânt subliniază că „negociatorii din partea PE nu acceptă artificii bugetare pentru suplimentarea programelor de politici de bază cum ar fi obținerea banilor din alte resurse ale CFM prevăzute pentru acele programe dincolo de perioada de recuperare și pentru evenimente neprevăzute”. 

 

Cei 27 de lideri europeni au aprobat în iulie pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus care cuprinde un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM. De asemenea, există și stipulări privind reducerea decalajelor de plăți directe pentru fermieri între statele membre, proces cunoscut sub denumirea de convergență externă. “Toate statele membre vor avea un nivel de minim 200 de euro/ hectar în anul 2022 și toate statele membre vor atinge un nivel de cel puțin 215 euro/ hectar până în 2027”, precizează documentul.


Cuantumurile din cadrul NGEU sunt alocate pentru programe individuale după cum urmează:

–  Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde de euro din care împrumuturi 360 de miliarde de euro din care granturi 312,5 miliarde de euro

– REACT-EU: 47,5 miliarde de euro

– Orizont Europa: 5 miliarde de euro

– InvestEU: 5,6 miliarde de euro

– Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde de euro

– Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde de euro

– rescEU: 1,9 miliarde de euro

Total: 750 de miliarde de euro

În ce privește Cadrul Financiar Multianual, bugetul de 1.074 de miliarde de euro este distribuit astfel:

1) piața unică, inovație și piața digitală (132,78 miliarde de euro);

2) coeziune și valori (377,76 miliarde de euro);

3) resurse naturale și mediu (355,37 miliarde de euro);

4) migrație și gestiunea frontierelor (22,67 miliarde de euro);

5) securitate și apărare (13,18 miliarde de euro);

6) vecinătatea și politica globală (98,41 miliarde de euro);

7) administrația publică europeană (73,1 miliarde de euro).

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Nicolae Ștefănuță

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Clasamentul european Influence Index 2021 îl plasează pe europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) în top 10 cei mai influenți eurodeputați în domeniul politicii de sănătate.

Activ pe dosare cheie în domeniul sănătății – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și Planul european de combatere a cancerului – Nicu Ștefănuță este numit noul star al politicii de sănătate la nivel european. Europarlamentarul român ocupă locul 7 din cei 705 eurodeputați aleși, în materie de influență politică și socială în sănătatea publică și devine, astfel, cel mai influent europarlamentar român domeniu, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

„Europa trebuie să fie despre oameni și oamenii așteaptă sănătate din partea Uniunii Europene, în momentele acestea critice. De aceea m-am bătut, din martie 2020, să avem tot ce ne trebuie cu ajutorul Europei: vaccinuri, rezerve de medicamente, tratamente pentru cancerele de care românii suferă și, acum, ajutor medical de urgență pentru combaterea valului patru al pandemiei de COVID-19. Sunt reprezentantul românilor și românii îmi cer asta, îmi cer sănătate europeană”, declară Nicu Ștefănuță.

Influence Index 2021 este primul clasament care, cu ajutorul datelor oferite de agenția de comunicare BCW Brussels și VoteWatch Europe, a măsurat influența eurodeputaților prin cele două dimensiuni ale sale: influența politică (capacitatea de a schimba legislația și de câștiga voturi) și influența socială (capacitatea de a ajunge la oameni).

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a adoptat joi, 689 de voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, noi reguli pentru a îmbunătăți protecția victimelor accidentelor rutiere, ce vizează eliminarea lacunelor și îmbunătățirea actualei directive privind asigurarea auto, informează comunicatul oficial. 

Normele actualizate privind asigurările auto au ca scop garantarea unei mai bune protecții a cetățenilor și a unui tratament egal în UE în cazul accidentelor și al asigurării vehiculelor acestora. Legislația protejează victimele accidentelor, indiferent dacă acestea au loc în țara lor de reședință sau în altă parte a UE. 

Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului, care au ajuns la un acord provizoriu asupra textului pe 22 iunie, s-au asigurat că persoanele care au avut un accident rutier sunt despăgubite chiar dacă societatea de asigurări dă faliment.

În plus, „Declarația privind istoricul cererilor de despăgubire” la nivelul UE va preveni discriminarea atunci când titularul unei polițe se mută dintr-un stat membru al UE în altul. Cetățenii vor putea, de asemenea, să compare mai ușor prețurile, tarifele și acoperirea oferită de diferiți furnizori, datorită noilor instrumente gratuite și independente de comparare a prețurilor.

Pentru a asigura același nivel minim de protecție a victimelor, textul revizuit armonizează sumele minime obligatorii de acoperire în întreaga UE, fără a aduce atingere garanțiilor mai mari pe care statele membre le pot stabili:

  • pentru vătămări corporale: 6,45 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate, sau 1,3 milioane de euro pentru fiecare parte vătămată;
  • pentru daune materiale, 1,3 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate.

Normele modificate exclud de la obligațiile de asigurare vehiculele care merg cu mai puțin de 14 km/h (precum tractoare de grădină sau scutere de mobilitate) și bicicletele electrice. Vehiculele destinate exclusiv sporturilor cu motor sunt, de asemenea, excluse din directivă.

Legea trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de Consiliu, celălalt colegiuitor, și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție 24 de luni pentru a transpune directiva modificată în legislația națională.

Rezoluția privind siguranța rutieră în UE, adoptată de Parlamentul European, la începutul lunii octombrie, cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă și 48 abțineri, constată că aproximativ 22.700 de persoane mor anual pe drumurile din UE, cu aproximativ 120.000 de răniți grav. Progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea ratei mortalității au stagnat în ultimii ani, iar UE nu a atins obiectivul autoimpus de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere între 2010 și 2020 (numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%).

Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (85 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.


Declarația de la Stockholm din februarie 2020 a pregătit terenul pentru un angajament politic global prin Rezoluția Adunării Generale a ONU privind îmbunătățirea siguranței rutiere globale, care proclamă perioada 2021-2030 ca al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră și definește un nou obiectiv de reducere pentru 2030.

În acest sens, UE luase deja inițiativa prin stabilirea unui nou obiectiv de reducere cu 50 % a deceselor – și, pentru prima dată, și a vătămărilor grave – până în 2030. Aceste obiective au fost stabilite în Planul de acțiune al UE pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 din 2018 și 2019 ale Comisiei, care definesc, de asemenea, planuri ambițioase în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”).

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

Published

on

© EC - Audiovisual Service / Wojtek Radwanski

Deputații europeni au fost de acord să închidă conturile Agenției UE pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX) pentru 2019, dar au cerut și ca o parte din bugetul pentru anul viitor să fie înghețat, potrivit comunicatului oficial. 

Recomandarea de a acorda așa-numita descărcare de gestiune Frontex pentru gestionarea bugetului său pe 2019 a primit 558 de voturi pentru, 82 împotrivă și 46 de abțineri.

În rezoluția de însoțire, deputații europeni recunosc eforturile continue ale Frontex de a remedia deficiențele identificate în primul raport de descărcare de gestiune al Parlamentului din primăvara acestui an. Cu toate acestea, deputații cer ca o parte din bugetul Frontex 2022 să fie înghețată și să fie pusă la dispoziție numai după ce agenția va îndeplini o serie de condiții specifice. Printre acestea se numără recrutarea a trei directori executivi adjuncți care trebuie să fie suficient de calificați pentru a ocupa aceste posturi, înființarea unui mecanism de raportare a incidentelor grave la frontierele externe ale UE și un sistem de monitorizare a drepturilor fundamentale funcțional .

Într-un vot separat, joi, în timp ce adoptau poziția lor privind bugetul UE 2022, deputații europeni, cu 470 de voturi pentru, 96 împotrivă și 125 de abțineri, au cerut să se stabilească ca 90 de milioane de euro suma din bugetul Frontex de anul viitor care va fi pusă în rezervă. Aceasta constituie aproximativ 12% din proiectul de buget propus de agenție pentru 2022 (757.793.708 euro).

Marți, cu 651 de voturi pentru, 47 împotrivă și 2 abțineri, deputații europeni au recomandat, de asemenea, să nu acorde descărcarea de gestiune pentru anul 2019 Consiliului European și Consiliului. În comentariile lor, deputații europeni regretă faptul că Consiliul “continuă să fie tăcut” și nu cooperează cu Parlamentul prin furnizarea informațiilor necesare, așa cum a fost solicitat.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN27 mins ago

Emmanuel Macron își ia rămas bun de la Angela Merkel rememorând data adoptării planului de redresare a UE: Va mărturisi pentru totdeauna angajamentul tău pentru Europa noastră

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Angela Merkel, pentru ultima oară la un summit UE: Părăsesc Uniunea Europeană într-o situație care mă îngrijorează. Trebuie să ieşim din această spirală a confruntării

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

Klaus Iohannis a solicitat, în Consiliul European, aderarea “cât mai curând” a României la spațiul Schengen: Este un obiectiv strategic pentru întreaga UE

CONSILIUL EUROPEAN6 hours ago

UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Polonia, luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen: “Nicio țară europeană nu se poate considera europeană dacă judecătorii nu sunt independenți”

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European reiterează obiectivul transformării digitale a Europei ca instrument pentru stimularea creșterii economice

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Consiliul European propune opt planuri de acțiune privind migrația pentru a reduce presiunea asupra frontierelor europene

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel, ovaționată și comparată cu un “monument” la ultimul ei Consiliu European: “Fără Angela, summiturile vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Barack Obama, reverență pentru Angela Merkel în cadrul ultimului summit UE al cancelarului german: “Mulțumită ție am rezistat la multe furtuni”

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană adoptă măsuri pentru a face programele Erasmus+ și Corpul european de solidaritate mai incluzive: Toată lumea trebuie să poată beneficia de aceleași oportunități

NATO12 hours ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ1 day ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending