Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi invită pe liderii europeni la o discuție „strategică” despre rolul UE în plan extern înaintea Summitului cu Balcanii de Vest

Published

on

© European Union 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat vineri, 1 octombrie, pe liderii europeni la o discuție „strategică” despre rolul UE în plan extern înaintea Summitului cu liderii din Balcanii de Vest, de pe 6 octombrie, potrivit scrisorii pe care acesta o trimite în mod tradițional șefilor de stat și de guvern înaintea unei reuniuni a Consiliului European.

„Am plăcerea de a vă invita la dineul nostru informal de lucru din Slovenia, care va avea loc la 5 octombrie, precum și la summitul UE privind Balcanii de Vest din 6 octombrie, găzduit cu amabilitate de prim-ministrul (Janez) Janša (președinția slovenă a Consiliului UE, n.r.). În timpul dineului nostru de lucru din 5 octombrie, aș dori să purtăm o discuție strategică despre rolul Uniunii pe scena internațională, având în vedere evoluțiile recente din Afganistan, parteneriatul de securitate AUKUS și evoluția relațiilor noastre cu China”, le transmite președintele Consiliului European șefilor de stat și de guvern din UE. 

Făcând trimitere la Agenda strategică 2019-2024, Charles Michel amintește despre necesitatea UE de a urma un curs de acțiune strategic și de a-și spori capacitatea de a acționa în mod autonom „pentru a ne proteja interesele, a ne susține valorile și modul de viață și a contribui la modelarea viitorului global”. Totodată, acesta face apel la unitate și la o poziție comună în rândul statelor membre privind abordarea provocărilor globale

„Pentru aceasta este necesar ca UE să devină mai asertivă și mai eficientă. Relațiile cu partenerii strategici, inclusiv cu partenerii noștri transatlantici, și cu puterile emergente trebuie să fie o componentă-cheie a unei politici externe solide. Obiectivele noastre în aceste privințe nu s-au schimbat, însă evoluțiile recente ne impun să reflectăm asupra modului cel mai bun de a le atinge. Ca întotdeauna, unitatea rămâne cel mai important atu al nostru”, a subliniat liderul european. 

Summitul UE-Balcanii de Vest

De asemenea, reuniunea liderilor europeni va fi urmată pe 6 octombrie, de reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest, pe care Charles Michel o consideră o „ocazie oportună de a reaminti importanța strategică a Balcanilor de Vest pentru Uniune și de a discuta despre angajamentul nostru față de regiune”.

Potrivit acestuia, agendă prioritară va fi împărțită în două sesiuni.

În cadrul primei sesiuni, sunt invitate principalele părți interesate din regiune – Consiliul de cooperare regională, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială – să își prezinte punctele de vedere.

„Accentul va fi pus pe intensificarea angajamentului nostru în vederea promovării redresării socio-economice și a dezvoltării durabile a regiunii, precum și pe refacerea unei situații mai bune după pandemie, pe baza Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest. Președintele Parlamentului European va participa, de asemenea, la această sesiune”, precizează președintele Consiliului European. 

În cadrul celei de-a doua sesiuni, rezervată liderilor din UE și din Balcanii de Vest, va fi abordat „modul în care putem aprofunda în continuare dialogul nostru politic, cooperarea în materie de securitate și angajamentul strategic, reafirmând angajamentul nostru comun de a acționa pentru o Europă puternică, stabilă și unită”. Aceasta ar fi, de asemenea, „o ocazie importantă de a discuta despre modul în care putem asigura stabilitatea regiunii, consolida cooperarea regională și soluționa conflictele regionale”, mai spune Charles Michel. 

Amintim că președinta Comisiei Europene a întreprins în ultima săptămână din septembrie un turneu în Balcanii de Vest, unde a exprimat sprijinul instituției pentru parcursul european al Serbiei, Macedoniei de Nord și Albaniei, punctând însă necesitatea continuării reformelor în cazul celei dintâi și continuarea dialogului Belgrad-Pristina pentru normalizarea relațiilor. 

În context, menționăm că Uniunea Europeană a facilitat, la 30 septembrie, un acord între Belgrad și Pristina pentru a rezolva tensiunile din nordul Kosovo și pentru a lucra la o soluție durabilă care să permită libertatea de circulație pentru toate persoanele. 

Între timp, pregătirile pentru Summitul UE-Balcanii de Vest sunt umbrite de incertitudinea care ar exista în rândul statelor membre de a garanta partenerilor din regiune o perspectivă europeană, potrivit declarațiilor unor diplomați de la Bruxelles și a unui text consultat joi de Reuters. 

Potrivit unui proiect de declarație a Summitului, datat 11 septembrie, și consultat de Reuters, UE ar planifica să reitereze promisiunea făcută în urmă cu 18 ani de a oferi „sprijinul său fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”.  Această declarație a fost supusă la cel puțin două runde de discuții fără niciun acord, au declarat diplomații.

Statele UE nu și-au dezvăluit pozițiile, dar țările bogate din nord-vest, precum Danemarca, Franța și Olanda, se tem de o repetare a aderării pripite a României și Bulgariei în 2007 și de migrația prost gestionată a muncitorilor est-europeni în Marea Britanie, care i-a întors pe mulți britanici împotriva UE.

Pe de altă parte, Bulgaria se opune aderării Macedoniei de Nord la UE din cauza unei dispute lingvistice, în timp ce Germania consideră că statele din această regiune mai au un „drum lung de parcurs până să adere la UE.”

Totuși, România consideră că „proiectul european va fi cu adevărat împlinit doar după aderarea la Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, iar stabilitatea și securitatea Europei depind într-o măsură semnificativă de acest demers”, potrivit unei declarații a Ministerului Afacerilor Externe, din aprilie. 

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului trecut, dar procesul este îngreunat de Bulgaria în cazul primei țări, în timp ce Comisia Europeană insistă că Albania şi Macedonia de Nord trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru sprijin european acordat R. Moldova și Ucrainei și pentru importanța strategică a zonei Mării Negre

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, prilej cu care a subliniat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, a arătat importanţa continuării sprijinului pentru Republica Moldova şi a insistat asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au vizat situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea europene, extinderea UE, situaţia din Orientul Mijlociu, gestionarea migraţiei, provocările din sectorul agricol european, evoluţiile privind relaţiile externe ale Uniunii şi aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.

Preşedintele Iohannis a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluţiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace şi necesitatea continuării eforturilor în această direcţie, arată sursa citată.

Şeful statului a reiterat că România este în continuare unul dintre susţinătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistenţă în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat şi importanţa continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu ameninţări hibride fără precedent din partea Federaţiei Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, preşedintele a insistat şi asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea şi stabilitatea regiunii, cât şi a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Citiți și R. Moldova și Ucraina, un nou pas pe calea europeană: Liderii UE susțin adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE

Conform sursei citate, şeful statului a pledat pentru un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană şi pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferinţe interguvernamentale politice cu cele două ţări candidate.

În acelaşi timp, preşedintele Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare şi consolidarea rezilienţei şi a exprimat susţinerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina.

În context, şeful statului a reiterat sprijinul puternic al ţării noastre pentru avansarea politicii de extindere a Uniunii în paralel cu discuţiile privind reforma internă a UE.

Citiți și Liderii europeni cer instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea şi apărarea europeană.

Preşedintele Iohannis a menţionat că România “va participa în mod activ şi constructiv la eforturile Uniunii vizând susţinerea Ucrainei, precum şi în direcţia consolidării industriei europene de apărare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, el a subliniat că demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO, care rămâne un partener fundamental în asigurarea securităţii europene.

Şeful statului a transmis şi că o industrie europeană de apărare puternică este o condiţie prealabilă pentru obţinerea unei pregătiri corespunzătoare pentru apărare şi pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor de securitate actuale.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat şi necesitatea susţinerii financiare corespunzătoare a investiţiilor în acest domeniu strategic, pledând, împreună cu o serie de alţi lideri europeni, pentru revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii în vederea susţinerii noilor obiective legate de apărare, menţionează sursa citată.

Iohannis a reiterat şi importanţa continuării demersurilor de consolidare a pregătirii militare şi civile a UE şi a răspunsului la situaţii de criză, un obiectiv esenţial în actualul context internaţional marcat de suprapunerea a multiple crize şi provocări, solicitând o acţiune consolidată în acest domeniu, în beneficiul statelor membre şi al cetăţenilor europeni, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

În legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, şeful statului a informat cu privire la sprijinul concret al României prin asistenţă umanitară pentru populaţia civilă din Gaza, atât în plan bilateral, cât şi prin canalele partenerilor.

El a arătat că România rămâne angajată în a promova iniţiative în vederea ajungerii la un acord final pentru o pace regională cuprinzătoare şi durabilă în zonă şi a evidenţiat contribuţia ţării noastre la operaţia EUNAVFOR-ASPIDES pentru stabilizarea situaţiei în Marea Roşie.

Referitor la situaţia agricolă, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că Uniunea trebuie să identifice toate măsurile necesare pentru ca sectorul agricol să rămână competitiv şi durabil, în paralel cu implementarea unor soluţii la problemele semnalate de fermieri, inclusiv cele legate de asigurarea unei finanţări adecvate a acestui domeniu.

În context, oficialul român a pledat pentru necesitatea asigurării unei mai mari flexibilităţi în aplicarea Politicii Agricole Comune.

De asemenea, preşedintele s-a pronunţat pentru obţinerea unui acord privind definitivarea viitoarei Agende Strategice până la finalul acestui semestru, “exprimând sprijinul României pentru continuarea reflecţiei în coordonatele stabilite la Granada în 2023 şi pentru formularea unor obiective realiste şi bazate pe principiile unităţii şi solidarităţii europene”, mai arată sursa citată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cine crede că Rusia se va opri în Donbas și Crimeea se înșeală, avertizează Macron după ce Moscova spune că este “în stare de război” în Ucraina

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Cine crede că Rusia se va opri în Donbass și Crimeea se înșeală, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron la finalul summitului de primăvară al Consiliului European de la Bruxelles.

Întrebat de presă despre comentariile Kremlinului cu privire la faptul că Rusia se consideră în război din cauza intervenției Occidentului de partea Ucrainei, Macron a spus că ar fi o greșeală să creadă că Rusia intenționează să își oprească agresiunea în Donbass și Crimeea.

Prin utilizarea acestui termen, se deschide chiar și o incertitudine cu privire la obiectivele militare ale Rusiei“, a adăugat el, la o săptămâna după ce a susținut că războiul din Ucraina este “existențial pentru Europa” pentru că dacă Rusia câștigă, credibilitatea Europei va fi zero, iar Moscova “va amenința Moldova, România și Polonia”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

O reacție în acest sens au avut și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului de două zile de la Bruxelles.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

“Nu suntem intimidați de Rusia” – Reacția UE după ce Kremlinul, într-o schimbare de limbaj, spune că Rusia este “în stare de război” în Ucraina din cauza Occidentului

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de posibile contramăsuri luate de Moscova împotriva intenţiei de a folosi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a înarma Ucraina, au afirmat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reacționând totodată la noua poziție a Moscovei, care a renunțat la terminologia “operațiune militară specială” cu referire la Ucraina și spunând că se află în “stare de război”.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia. Şi credem că este corect ca veniturile din acele active străine să fie folosite pentru Ucraina întrucât aceasta este victima agresiunii lansate de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European, desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, relatează Reuters.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Citiți și În lipsa unui consens, liderii europeni cer Consiliului UE să continue negocierile privind utilizarea profiturilor activelor blocate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat joi o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA26 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

REPUBLICA MOLDOVA1 hour ago

Guvernul României a adoptat Programul multianual strategic de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară 2024-2027. R. Moldova va continua să fie beneficiarul prioritar

ROMÂNIA1 hour ago

Nicolae Ciucă: Noul terminal de la Aeroportul Timișoara, un succes “clădit cu bani europeni”. Următorul obiectiv este aderarea deplină cât mai rapidă la Schengen

G202 hours ago

O invitare a lui Vladimir Putin la summitul G20 din Brazilia trebuie să fie rezultatul unui consens, consideră Emmanuel Macron

ROMÂNIA2 hours ago

Lucian Bode: Inaugurarea terminalului de plecări externe al Aeroportului Timișoara marchează simbolic aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele ARICE, Rareș Burlacu, prezintă avantajele României în vederea intensificării colaborării economice cu țările din OIF: Suntem ”un vector al inovației și perseverenței”

NATO2 hours ago

Ambasadorul Franței, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: Cooperarea armatelor noastre pe flancul estic, dovada că relațiile franco-română nu au fost niciodată atât de puternice în NATO

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.4 hours ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO4 hours ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

ROMÂNIA26 mins ago

Marcel Ciolacu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Internațional Timișoara: Investiții ca aceasta arată că România este pregătită să adere la Schengen cu frontierele aeriene și maritime

ROMÂNIA23 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

Trending