Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel îi invită pe liderii europeni la o discuție „strategică” despre rolul UE în plan extern înaintea Summitului cu Balcanii de Vest

Published

on

© European Union 2021

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat vineri, 1 octombrie, pe liderii europeni la o discuție „strategică” despre rolul UE în plan extern înaintea Summitului cu liderii din Balcanii de Vest, de pe 6 octombrie, potrivit scrisorii pe care acesta o trimite în mod tradițional șefilor de stat și de guvern înaintea unei reuniuni a Consiliului European.

„Am plăcerea de a vă invita la dineul nostru informal de lucru din Slovenia, care va avea loc la 5 octombrie, precum și la summitul UE privind Balcanii de Vest din 6 octombrie, găzduit cu amabilitate de prim-ministrul (Janez) Janša (președinția slovenă a Consiliului UE, n.r.). În timpul dineului nostru de lucru din 5 octombrie, aș dori să purtăm o discuție strategică despre rolul Uniunii pe scena internațională, având în vedere evoluțiile recente din Afganistan, parteneriatul de securitate AUKUS și evoluția relațiilor noastre cu China”, le transmite președintele Consiliului European șefilor de stat și de guvern din UE. 

Făcând trimitere la Agenda strategică 2019-2024, Charles Michel amintește despre necesitatea UE de a urma un curs de acțiune strategic și de a-și spori capacitatea de a acționa în mod autonom „pentru a ne proteja interesele, a ne susține valorile și modul de viață și a contribui la modelarea viitorului global”. Totodată, acesta face apel la unitate și la o poziție comună în rândul statelor membre privind abordarea provocărilor globale

„Pentru aceasta este necesar ca UE să devină mai asertivă și mai eficientă. Relațiile cu partenerii strategici, inclusiv cu partenerii noștri transatlantici, și cu puterile emergente trebuie să fie o componentă-cheie a unei politici externe solide. Obiectivele noastre în aceste privințe nu s-au schimbat, însă evoluțiile recente ne impun să reflectăm asupra modului cel mai bun de a le atinge. Ca întotdeauna, unitatea rămâne cel mai important atu al nostru”, a subliniat liderul european. 

Summitul UE-Balcanii de Vest

De asemenea, reuniunea liderilor europeni va fi urmată pe 6 octombrie, de reuniunea la nivel înalt UE-Balcanii de Vest, pe care Charles Michel o consideră o „ocazie oportună de a reaminti importanța strategică a Balcanilor de Vest pentru Uniune și de a discuta despre angajamentul nostru față de regiune”.

Potrivit acestuia, agendă prioritară va fi împărțită în două sesiuni.

În cadrul primei sesiuni, sunt invitate principalele părți interesate din regiune – Consiliul de cooperare regională, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială – să își prezinte punctele de vedere.

„Accentul va fi pus pe intensificarea angajamentului nostru în vederea promovării redresării socio-economice și a dezvoltării durabile a regiunii, precum și pe refacerea unei situații mai bune după pandemie, pe baza Planului economic și de investiții pentru Balcanii de Vest. Președintele Parlamentului European va participa, de asemenea, la această sesiune”, precizează președintele Consiliului European. 

În cadrul celei de-a doua sesiuni, rezervată liderilor din UE și din Balcanii de Vest, va fi abordat „modul în care putem aprofunda în continuare dialogul nostru politic, cooperarea în materie de securitate și angajamentul strategic, reafirmând angajamentul nostru comun de a acționa pentru o Europă puternică, stabilă și unită”. Aceasta ar fi, de asemenea, „o ocazie importantă de a discuta despre modul în care putem asigura stabilitatea regiunii, consolida cooperarea regională și soluționa conflictele regionale”, mai spune Charles Michel. 

Amintim că președinta Comisiei Europene a întreprins în ultima săptămână din septembrie un turneu în Balcanii de Vest, unde a exprimat sprijinul instituției pentru parcursul european al Serbiei, Macedoniei de Nord și Albaniei, punctând însă necesitatea continuării reformelor în cazul celei dintâi și continuarea dialogului Belgrad-Pristina pentru normalizarea relațiilor. 

În context, menționăm că Uniunea Europeană a facilitat, la 30 septembrie, un acord între Belgrad și Pristina pentru a rezolva tensiunile din nordul Kosovo și pentru a lucra la o soluție durabilă care să permită libertatea de circulație pentru toate persoanele. 

Între timp, pregătirile pentru Summitul UE-Balcanii de Vest sunt umbrite de incertitudinea care ar exista în rândul statelor membre de a garanta partenerilor din regiune o perspectivă europeană, potrivit declarațiilor unor diplomați de la Bruxelles și a unui text consultat joi de Reuters. 

Potrivit unui proiect de declarație a Summitului, datat 11 septembrie, și consultat de Reuters, UE ar planifica să reitereze promisiunea făcută în urmă cu 18 ani de a oferi „sprijinul său fără echivoc pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest”.  Această declarație a fost supusă la cel puțin două runde de discuții fără niciun acord, au declarat diplomații.

Statele UE nu și-au dezvăluit pozițiile, dar țările bogate din nord-vest, precum Danemarca, Franța și Olanda, se tem de o repetare a aderării pripite a României și Bulgariei în 2007 și de migrația prost gestionată a muncitorilor est-europeni în Marea Britanie, care i-a întors pe mulți britanici împotriva UE.

Pe de altă parte, Bulgaria se opune aderării Macedoniei de Nord la UE din cauza unei dispute lingvistice, în timp ce Germania consideră că statele din această regiune mai au un „drum lung de parcurs până să adere la UE.”

Totuși, România consideră că „proiectul european va fi cu adevărat împlinit doar după aderarea la Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, iar stabilitatea și securitatea Europei depind într-o măsură semnificativă de acest demers”, potrivit unei declarații a Ministerului Afacerilor Externe, din aprilie. 

Macedonia de Nord şi Albania ar fi trebuit să lanseze negocierile de aderare la sfârşitul anului trecut, dar procesul este îngreunat de Bulgaria în cazul primei țări, în timp ce Comisia Europeană insistă că Albania şi Macedonia de Nord trebuie să avanseze împreună în procesul de aderare, astfel că disputa dintre Sofia şi Skopje afectează şi Albania.

Negocierile de aderare cu Serbia şi Muntenegru, cele două state considerate a fi cele mai avansate în procesul de accedere către UE, au încetinit de asemenea, în timp ce Bosnia şi Kosovo încă nu au fost desemnate oficial drept candidate la aderarea la Uniunea Europeană. 

 

 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

Published

on

© captură video Charles Michel/ X

Trebuie să privim dincolo de întunericul de astăzi pentru a găsi o soluție urgentă pentru situația din Gaza, bazată pe soluția celor două state, a subliniat președintele Consiliului European, Charles Michel, în cadrul Conferinței pentru ajutor umanitar pentru Gaza, desfășurată în Amman.

În discursul susținut în deschiderea evenimentului, oficialul european a amintit că ”Uniunea Europeană s-a născut din cenușa celui de-al Doilea Război Mondial, un dezastru umanitar oribil. De atunci am construit Uniunea noastră pe principiile demnității umanitare, a cooperării umanitare și dreptului internațional umanitar. Fiecare viață contează. Acesta este motivul pentru care am condamnat atacul brutal al Hamas împotriva cetățenilor israelieni din octombrie. De asemenea, am condamnat pierderea fiecărei vieți omenești și suferința îngrozitoare și dezastrul umanitar din Gaza”.

Charles Michel a enunțat cele trei priorități-cheie ale UE: încetarea războiului, mai multă asistență umanitară și un proces politic.  

”În primul rând, încetarea războiului din Gaza și asigurarea protecției tuturor civililor. Fiecare zi fără încetarea focului este o altă zi de sânge și moarte. Solicităm o încetare imediată a focului, eliberarea necondiționată a tuturor ostaticilor și furnizarea de asistență umanitară.  În al doilea rând, trebuie să abordăm situația umanitară catastrofală din Gaza și amploarea dezastrului. Potrivit unor surse, peste 37.000 de palestinieni au fost uciși și aproape 85.000 au fost răniți. 75 % din populația din Gaza este strămutată în interiorul țării, neavând unde să se ducă în siguranță”, a evidențiat președintele Consiliului European.

Cea de-a treia prioritate se referă ”la viitor”, unul al soluției celor două state, potrivit descrierii lui Michel.

”Un viitor mai pașnic. Nu avem de ales decât să privim dincolo de acest întuneric, spre o soluționare urgentă bazată pe soluția celor două state. Și există o lecție învățată: securitatea fără pace nu este securitate. Pacea este cea mai bună și durabilă garanție de securitate atât pentru israelieni, cât și pentru palestinieni. Am susținut în mod constant soluția celor două state. Susținem, de asemenea, Autoritatea Palestiniană și reformele sale. Acest lucru îi va consolida legitimitatea și credibilitatea de a oferi rezultate pentru poporul său. De aceea, nu acceptăm ca Israelul să rețină venituri cruciale din taxe, ceea ce subminează Autoritatea Palestiniană”, a mai spus oficialul european.

În încheiere, președintele Consiliului European a citat-o pe Eleanor Roosevelt pentru  ”a construi un viitor sigur și pașnic pentru această regiune și pentru copiii săi”.

”UE a construit o Uniune bazată pe iertare, reconciliere și demnitate umană.  Credem în dreptul internațional umanitar și în justiția internațională. Vom fi întotdeauna de partea umanității, nu de partea urii. De aceea, credem în cuvintele lui Eleanor Roosevelt. Ea a spus: <<Nu este suficient să vorbim despre pace. Trebuie să crezi în ea. Și nu este suficient să crezi în ea. Trebuie să muncești pentru ea>>. Umanitatea nu are granițe. Nu are religie și nu are culoarea pielii.  Ea este universală. Haideți să lucrăm împreună pentru a construi un viitor sigur și pașnic pentru această regiune și pentru copiii săi. Vă puteți baza pe UE”, a conchis Charles Michel.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel vrea să o excludă pe Ursula von der Leyen de la negocierile privind șefia instituțiilor UE, în încercarea de a-i zădărnici un al doilea mandat

Published

on

© European Union 2024

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vrea să interzică participarea Ursulei von der Leyen la discuțiile dintre liderii europeni pentru funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, nedorind să o invite pe candidata Partidului Popular European pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene la summitul informal al liderilor UE din 17 iunie.

Cel mai recent complot al lui Charles Michel pentru a o doborî Ursula von der Leyen constă în a o ține departe de discuțiile despre propria slujbă și despre perspectivele sale de viitor, titrează Politico Europe, precizând că în discuțiile cu liderii UE și cu consilierii lor, președintele Consiliului European a sugerat excluderea șefei Comisiei Europene de la reuniunea la care șefii de stat și de guvern vor discuta despre posturile de conducere din UE.

Rivalitatea acerbă dintre cei doi lideri reprezintă o jenă diplomatică de lungă durată pentru UE. Prima fisură dintre Michel și von der Leyen a apărut în 2021, când cei doi au fost protagoniștii unui incident diplomatic în timpul unei vizite comune în Turcia. Primiți la Palatul Prezidențial din Ankara de Recep Tayyip Erdogan, cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, unde au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan și un altul pentru Michel. Președinta Comisiei Europene a rămas câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc.

Există o puternică împotrivire din partea capitalelor europene la sugestia lui Michel, au declarat diplomații și oficialii, deoarece mai multe capitale europene au sentimentul că Michel vrea să o învingă pe von der Leyen în contextul rivalității de ani de zile, încercând să zădărnicească un potențial al doilea mandat al șefului Comisiei.

Statele membre sunt din ce în ce mai iritate de rolul lui Charles Michel în procesul de selecție a președintelui Comisiei. Pare să fie condus de motive pur personale”, a declarat un diplomat UE.

Este la latitudinea lui Michel să decidă cine se poate alătura dineului cu liderii, având în vedere că întâlnirea din 17 iunie este un summit informal.

O potențială astfel de decizie a lui Michel nu pare surprinzătoare. La debutul săptămânii trecute ce s-a încheiat cu alegerile pentru Parlamentul European, el a lansat un atac pre-electoral la adresa președintei Comisiei Europene.

Cu trei zile înainte de debutul alegerilor europene, Michel a explicat că această așa-numită comisie geopolitică a fost văzută “ca o modalitate prin care Comisia să fie mai puțin imparțială”, menționând că este nevoie de o “Comisie imparțială” atunci când vine vorba, de exemplu, de afaceri externe – unde executivul Uniunii Europene nu are competențe.

Am “plătit factura” pentru Comisia “geopolitică” a lui von der Leyen, a atacat Michel, referindu-se la daunele aduse imaginii UE în regiune și regretând momentul în care Comisia a făcut declarații “fără nicio legitimitate”.

La o săptămână după alegerile europene, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene își vor da întâlnire pentru un prim summit post-electoral, la Bruxelles, pe 17 iunie, succedat de summitul de vară al Consiliului European, din 27-28 iunie, pentru a decide cine vor fi liderii care vor conduce destinele instituțiilor UE până în 2029, respectiv președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Câștigătorul acestor alegeri, Partidul Popular European, are prima opțiune în a obține șefia Comisiei Europene, poziție pentru care o susține pe Ursula von der Leyen, președinta în funcție, în timp ce celelalte două forțe politice pro-europene – S&D și Renew Europe – au ieșit mai slăbite din aceste alegeri, dar urmăresc să revendice celelalte două poziții cheie: președintele Consiliului și Înaltul Reprezentant al UE. Funcția de președinte al Parlamentului European este decisă de eurodeputați, iar potrivit cutumei aceasta revine celor două mari familii politice europene, respectiv o jumătate de mandat pentru PPE și o altă jumătate pentru S&D.

Pentru a ajunge la votul din Parlamentul European, Ursula von der Leyen, care și-a revendicat victoria și a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, are nevoie să obțină nominalizarea din partea liderilor celor 27 de state membre, reuniți în Consiliului European. Potrivit tratatului UE, Consiliul European, ținând cont de rezultatele alegerilor europene, trebuie să hotărască cu majoritate calificată asupra unui candidat.

În prezent, 11 din cei 27 de lideri ai statelor membre ale UE fac parte din PPE, 5 din Renew Europe și 4 din Partidul Socialiștilor Europeni. Din ceilalți șapte, 3 sunt independenți, dar apropiați PPE-ului (Lituania, Bulgaria și Cipru), 2 aparțin ECR-ului și 2 sunt neafiliați. Cu toate acestea, cele mai mari țări UE conduse de lideri PPE din perspectiva ponderii populației în votul cu majoritate calificată sunt Polonia (Donald Tusk) și România (Klaus Iohannis). 

Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliul European, Ursula von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz (PES), președintelui francez Emmanuel Macron (Renew Europe) și premierului spaniol Pedro Sánchez (PES).

De altfel, înfrângerea zdrobitoare a președintelui Emmanuel Macron la alegerile europene din Franța în competiția cu extrema-dreaptă și convocarea de alegeri legislative anticipate sporește perspectiva unui al doilea mandat la șefia Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, au indicat mai mulți diplomați europeni și oficiali francezi, subliniind că Partidul Popular European din care provine politicianul german a obținut o mare victorie, lăsând indubitabilă culoarea politică a președinției următoarei Comisii Europene cu “opțiunea von der Leyen foarte mult întărită”.

Însă, pe lângă incertitudinea legată de Italia premierului Giorgia Meloni, care a precizat că nu garantează susținerea pentru Ursula von der Leyen, Ungaria premierului Viktor Orban a transmis că principala sa prioritate după aceste alegeri este schimbarea actualei președinte a Comisiei Europene.

În același timp, președintele PPE Manfred Weber este înclinat să-i nominalizeze pe prim-miniștrii Poloniei și Greciei, Donald Tusk și Kyriakos Mitsotakis, să fie negociatorii popularilor europeni la tratativele dintre lideri, în timp ce socialiștii europeni vor încredința aceste roluri cancelarului german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sanchez.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Giorgia Meloni nu garantează susținerea Ursulei von der Leyen pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, dar asigură că Italia va juca un rol cheie

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Premierul italian Giorgia Meloni, al cărui partid Fratelii d’Italia a câștigat scrutinul europarlamentar, a declarat că este prea devreme pentru a da un răspuns cu privire la posibilitatea unui al doilea mandat pentru președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În cadrul unei intervenții la 102,5 RTL Radio cu privire la rezultatul alegerilor europarlamentare, Meloni a declarat că rezultatele votului au arătat că Europa trebuie să implementeze politici mai pragmatice în viitor și că Italia va avea un rol fundamental în acest sens, relatează The Guardian.

Cu 96% din buletinele de vot numărate, Frații din Italia ai lui Meloni au obținut 28,8% din voturi, de peste patru ori mai mult decât a luat la ultimele alegeri europene din 2019 și peste cele 26% pe care le-a obținut la scrutinul național din 2022, când a ajuns la putere.

Italia, care va deține 76 din cele 720 de locuri din noul parlament, ar putea juca un rol crucial în decizia privind echilibrul de putere în cadrul blocului.

Aceasta înseamnă că prim-ministrul italian ar putea juca un rol decisiv în soarta politică a lui von der Leyen și dacă aceasta primește suficient sprijin pentru a-și asigura un al doilea mandat.

Actuala președintă a Comisiei Europene și candidată pentru un nou mandat, Ursula von der Leyen, a revendicat duminică noapte victoria în alegerile pentru Parlamentul European după ce familia sa politică, Partidul Popular European, și-a reconfirmat și consolidat postura de cea mai puternică forță politică din hemiciclu, la o distanță considerabilă de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni.

Ea a subliniat că “centrul rezistă”, dar și că extremele de stânga și de dreapta au câștigat sprijin, motiv pentru care “rezultatul vine cu o mare responsabilitate pentru partidele de la centru”. În context, ea a promis că PPE şi alte formaţiuni vor construi un ”bastion” împotriva ambelor extreme. ”Îi vom opri, asta cu siguranţă”, a accentuat Ursula von der Leyen, deși pe ultima sută de metri a campaniei pentru alegeri a stârnit furia celorlalte formațiuni pro-europene și a guvernelor de la Paris și Berlin pentru că a dat semnalul că ar putea lua în calcul majorități cu grupuri politice eurosceptice și suveraniste dacă acestea sunt pro-UE, pro-stat de drept, pro-Ucraina și anti-Putin.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate provizorii care îl plasează între 181 și 191 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică grație victoriei CDU-ului Ursulei von der Leyen în Germania, a popularilor în Spania, a coaliției centriste a lui Donald Tusk în Polonia și a marii coaliții PSD – PNL în România, unde liberalii afiliați la PPE sunt așteptați să câștige un număr similar de mandate ca în 2019.

Citiți și Câștigătorii și pierzătorii alegerilor europene: În 5 din 6 țări fondatoare UE extrema-dreaptă este în top 2, în timp ce forțele pro-UE au câștigat în Germania, Spania, Polonia și România

PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 139 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate. Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019.

Noul Parlament European va avea 720 de membri, 361 reprezentând numărul minim de voturi pentru securizarea unei majorități. PPE, S&D și Renew ar urma să dețină puțin peste 400 mandate.

Gruparea eurosceptică a Conservatorilor și Reformiștilor Europeni în care principala forță este partidul premierului italian Giorgia Meloni va redeveni al patrulea grup politic cu 71 mandate, iar grupul Identitate și Democrație de extremă-dreapta va obține 57 mandate. Deși cele două grupuri politice, unul conservator și altul de extremă-dreapta, prezintă viziuni diferite, riscul unei compatibilități ideologice plasează Parlamentul European într-o premieră nefastă: ambele grupuri vor reuni, împreună, un număr apropiat de mandate de a doua forță politică europeană, Partidul Socialiștilor Europeni.

O hartă interactivă realizată de Politico Europe și bazată pe rezultatele provizorii arată însă că formarea unei majorități pro-europene va fi un proces complicat. Majoritatea pro-europeană stabilă PPE – S&D – Renew Europe va fi una mai fragilă decât în 2019, fiind necesari Verzii pentru o majoritate mai solidă. O majoritate și mai solidă ar putea fi obținută prin cooptarea ECR, însă aceasta este o temă sensibilă pentru Renew Europe și S&D, care au atenționat-o pe Ursula von der Leyen, favorită la șefia Comisiei Europene, să nu bată palma cu suveraniștii lui Meloni și extrema dreapta.

La fel ca în precedentele legislaturi, nu poate fi formată nicio majoritate pro-europeană fără PPE sau S&D, precum nici o altă majoritate anti-europeană. Contracandidatul lui von der Leyen la șefia Comisiei Europene, social-democratul Nicolas Schmit, s-a arătat dispus ”să negocieze un acord pentru anii următori” cu vocile democratice din PE.

Pentru a fi numită pentru un nou mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen are nevoie de o “majoritate calificată” din partea celor 27 de lideri europeni, deși aceștia votează de regulă cu unanimitate, și de o majoritate de minim 361 de voturi în Parlamentul European, care are 720 de locuri.

Majoritatea calificată ca procedură de vot în Consiliul European înseamnă votul favorabil a 55% dintre liderii statelor membre (15) care însumează 65% din populația Uniunii Europene. De asemenea, un candidat la șefia Comisiei poate fi respins printr-o minoritate de blocare care trebuie să includă cel puțin numărul minim de state membre care reprezintă peste 35% din populația UE, plus un membru, în caz contrar considerându-se a fi întrunită majoritatea calificată.

În 2019, von der Leyen a fost numită de Consiliul European în unanimitate, dar abia a reușit să treacă de acest vot cu doar nouă voturi mai mult decât era necesar, 383 de voturi pentru dintr-o majoritate minim necesară de 374.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO26 mins ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA34 mins ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.48 mins ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.2 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE2 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.3 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE3 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.3 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA4 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending