Connect with us

GENERAL

Cheltuielile nesimţite ale UE. De unde şi cum se pot tăia milioane de euro.

Published

on

Zeci de mii de euro din deconturile miilor de funcţionari UE, subvenţiile pentru cantine şi cafenele, 100 de milioane de euro de la traduceri, alte 150 de la „propaganda europeană”, încă 25 de milioane din zecile de spaţii închiriate şi renunţarea la şedinţele de la Strasbourg – alte 200 de milioane – se pot tăia din bugetul Parlamentului European, arată studiul la unui europarlamentar britanic, preluat de Adevarul.ro.

În timp ce toate guvernele naţionale au luat măsuri de austeritate ca să reducă deficitele Parlamentul European (PE) continuă să ceară un buget mai mare. Membru al PE, Geoffrey Van Orden, ales din partea Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a făcut calcule prin care arată cum se poate reduce cu cel puţin 400 de milioane de euro anual bugetul de cheltuieli pentru funcţionarea instituţiei şi beneficiile euroaleşilor. Studiul Fundaţiei pentru Reformă Europeană „Noua direcţie”, condusă de Geoffrey Van Orden, arată că se pot face economii de cel puţin 24% din actualele cheltuieli, bani care ar trebui să se întoarcă la statele contributoare la bugetul UE.

Mii de funcţionari cu salarii exorbitante

Tăierile propuse ar salva aproape jumătate de miliard de euro fără să afecteze în vreun fel funcţionarea instituţiei”, susţine Van Orden. El arată că ceea ce a determinat creşterea costurilor a fost „inflaţia masivă de birocraţie” a Parlamentului. De la extinderea din 2004 numărul funcţionarilor a crescut de la puţin sub 4.000 la 6.245. În plus, susţine alesul britanic, s-a ajuns ca peste 1.000 de oficiali ai PE să câştige chiar mai mult decât europarlamentarii.

Parlamentul închiriază şi deţine în prezent circa 63 clădiri, dublu faţă de cele ocupate în 2002. Dacă PE ar reduce numărul de metri pătraţi pe care îi ocupă cu 10% în trei ani, ar economisi 25 de milioane de euro în fiecare an. Economii enorme ar veni din închiderea celui de-al doilea loc în care se ţin şedinţele de plen ale Parlamentului European, la Strasbourg. Potrivit studiului, dacă toată activitatea legislativă s-ar desfăşura doar în Bruxelles s-ar economisi 200 milioane de euro pe an. Alte cel puţin 100 de milioane de euro sunt cheltuite în fiecare an pe traducerea documentelor, dintre care 90% doar pentru documente “pregătitoare” care sunt traduse în toate limbile. Dacă traducerile s-ar reduce la 5 sau 6 limbi europene reducerea costurilor ar însemna 40 de milioane de euro pe an, mai arată studiul.

Cel puţin 35 milioane de euro sunt cheltuiţi doar în acest an pe contracte cu companii externe pentru a asigura securitatea clădirilor Parlamentului European din Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg. Să intri în Parlament este ca şi cum circuli cu avionul. Sistemele de securitate şi scanare sunt precum cele din aeroporturi.

Între timp, au existat incidente majore de securitate în Parlamentul European.
• În februarie 2009, un bărbat fluturând un pistol a furat aproximativ 60.000 de euro dintr-o bancă şi a intrat în clădirea Parlamentului. Făptuitorul a scăpat.
• În luna mai 2010, o cantina a fost jefuită. Din nou, nici un suspect nu a fost reţinut.
La data de 4 februarie 2011, doi bărbaţi au intrat în oficiul Poştal al Parlamentului şi au furat 8.000 de euro. Ambii au scăpat.
• La 18 februarie 2011, un jurnalist TV a trecut prin sistemele de securitate cu un pistol jucărie din metal ascuns sub jachetă. El a arătat pistolul către camerele video, în timp ce stătea la câţiva metri distanţă de preşedinţii Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.
Cu o mai mare eficienţă şi cu mult bun simţ, factura pentru securitatea Parlamentului ar putea fi redusă cu 10%, scrie studiul citat.

Cafenele şi cantine subvenţionate: 2,6 milioane de euro

Nu poate fi prea corect ca, în timp ce un om de rând trebuie să plătească 2,60 euro pentru un café latte în Place Luxemburg, angajaţii extrem de bine plătiţi din PE cumpără cafeaua din interiorul cafenelelor instituţiei cu numai 85 de cenţi. Acest lucru este posibil printr-un buget de subvenţii care a ajuns la 2,6 milioane de euro numai pentru anul 2011.

Circul Strasbourg: o cheltuială de 200 de milioane de euro

Unul dintre cele mai evidente abuzuri pe banii contribuabililor europeni este relocarea lunară a Parlamentului din Belgia spre Franţa şi înapoi. Se estimează că “circul trambalării” funcţionarilor, documentele şi deputaţilor europeni, la Strasbourg, timp de 48 de zile pe an, costă peste 200 milioane de euro anual. Aceasta nu este însă o decizie pe care să o poată lua deputaţii. Este nevoie de o schimbare de tratat şi acest lucru este posibil doar cu acordul unanim al guvernele celor 27 de state membre.

Articolul a fost preluat de pe site-ul Adevarul.ro. Pentru a afla mai multe informatii, le puteti accesa articolul folosind linkul: http://www.adevarul.ro/adevarul_europa/Parlamentul_European-Comisia_Europeana-Bruxelles-salarii_UE-criza_euro_0_571743492.html

Sursa foto: 2012hroniculsemnelor.blogspot.com

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire GPS a transporturilor de animale, o soluție armonizată pentru monitorizarea acestora

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a discutat în calitate de membru al Comisiei privind Protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, cu dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar din Lituania, privind urmărirea prin GPS a transporturilor de animale.

Daniel Buda i-a adresat o serie de întrebări pe marginea experienței Dr.ului Vidmantas privind următoarele subiecte: mecanismele de sprijin pentru transportatorii de animale vii din Lituania, accesul autorităților la sistemul de GPS al transportatorilor de animale, relațiile comerciale cu statele terțe, dar și perioada de transport a vițeilor tineri.

„Mulțumesc, domnule Vidmantas pentru expunerea dvs., pentru propunerile pe care le-ați înaintat pe care le consider oportune și care ar trebui implementate de către statele membre. Am câteva întrebări pe care aș dori să vi le adresez privind transportatorii din Lituania. În cadrul acestei comisii, dorim să vedem și exemple de bună practică. Transportatorii de animale vii din Lituania au anumite mecanisme de sprijin astfel încât aceștia să își îmbunătățească capacitatea de transport, în sensul de dotare a mașinilor cu sisteme de ventilație, de hrănire, etc.? Statul lituanian i-a sprijinit într-o anumită formă pe aceștia? Spuneați că ar fi bine ca autoritățile să aibă acces la sistemele de GPS ale mașinilor care transportă animalele pentru a verifica și autoritățile condițiile în care sunt transportate animalele. Ați precizat, de asemenea, că s-a eliminat avertismentul pentru încălcări ale legislației, trecând direct la sancționare, o propunere pe care o voi înainta și eu. Nu aveți posibilitatea în Lituania să modificați legislația pentru a permite accesul la sistemele de GPS? Dumneavoastră aveți o funcție publică și aș dori să știu de ce nu s-a făcut acest lucru, care au fost barierele întâmpinate.

În momentul revizuirii Regulamentului 1/2005, autoritățile ar trebuie să aibă acces la aceste sisteme de GPS pentru mașinile care transportă animale pentru a le putea urmări de la locul de încărcare până la locul de debarcare. De asemenea, având în vedere că aveți multe relații comerciale cu țările din afara UE, ați avut discuții cu actorii responsabili din aceste țări receptoare privind condițiile de bunăstare? Dacă ați avut discuții, care a fost rezultatul acestor discuții? Mă interesează să vedem modul prin care noi putem condiționa transportul de animale vii către state terțe de respectarea condițiilor de bunăstare.

Mai mult, în această Comisia, în calitate de teoreticieni, alții și teoreticieni și practicieni, vorbim de creșterea vârstei pentru animelele tinere, viței în special, înainte de transport. Aș dori să vă întreb, dacă ați avut discuții cu fermierii din Lituania, legat de durata de așteptare a animalelor tinere la ferme până la înțărcare. Stimați colegi, când discutăm de luare unei decizii la Bruxelles sau de către guvernele statelor membre, trebuie să fim atenți deoarece fermierii trebuie să aibă capacitatea de a păstra acei viței în fermele lor având în vedere că este nevoie de diferite tipuri de instalații, de o anumită temperatură, de o serie de condiții. Dacă venim și impunem fermierilor să își țină mai mult fermierii, 2- 3 săptămâni, trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și achiziționa acele instalații. Nu poți veni cu o decizie fără să iei în considerare toate implicațiile, toate etapele, de la momentul în care vițelul este fătat până când este scos de pe poartă. În această perioadă, vițelul respiră, mănâncă, bea apă, bea lapte și atunci sigur, trebuie să ne asigurăm că fermierii sunt pregătiți cu astfel de instalații pentru ca ei să poată să facă față la aceste cerințe. Mulțumesc.

Răspunsul Dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar, Lituania

„Mulțumesc, domnul Buda, pentru aceste întrebări de ordin practic. Am să încep cu problema GPS-ului. Mă uit la Regulamentul nr.1/2005 și acolo văd că există posibilitatea legală de a desfășura un asemenea sistem. Ar trebuie aduse câteva clarificări în cadrul regulamentului pentru a fi mai clar că putem din punct de vedere tehnic avea acces la sistemele GPS instalate pe autovehicule. Pentru a urmări vehiculele, ar putea exista un birou centralizat. Ce facem cu companiile de transport care au sediu în alt stat membru, Estonia, Letonia? În acest caz, nu vom avea posibilitatea de a urmări sistemul GPS, din punct de vedere practic, e foarte dificil, ar trebui ca cineva să călătorească în acel stat membru pentru a căpăta accesul. Din acest motiv, noi propunem înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire a sistemelor GPS. Fiecare transportator, trebuie să se conecteze la acest sistem unic și ar putea exista o autoritate europeană care să urmărească traseul vehiculelor. Există sisteme prin care sunt înregistrate mișcările animalelor. Am putea adapta aceste sistem printr-un modul suplimentar care să se ocupe de urmărirea vehiculelor. Asta se poate face doar în cazul unor modificări aduse reg. 1/2005.

În cazul țărilor terțe, Lituania exportă animale către Israel, de exemplu. Avem contacte cu autoritățile israeliene. În general, suntem informați cu privire la starea animalelor de sănătate sau dacă au există probleme pe traseu. Cu statele din fosta URSS, lucrurile se complică. Azerbaijan, Kazakhstan și altele, sunt țări cărora le cerem o listă certificată a traseelor și locurilor de repaos, dar nu am primit niciodată răspuns la solicitările. Nu avem nicio garanție că transporturile se desfășoară în aceleași condiții de siguranță, de bunăstare. Nu avem niciun fel de informații. Comisia Europeană ar putea poate să pună un pic de presiune pe anumite țări pentru că nevoie de o abordare mai amplă, ai globală care să ne permită să avem informații mai precise. Nu o să stăm să ne uităm pe google maps, avem nevoie de informații oficiale.

În legătură cu transportatorii, avem multe contacte în care aceștia s-au plâns de anumite probleme. Există o diferență mare între fermele mari și fermele mici, au sisteme diferite de creștere. Avem nevoie de un consiliu care să ne sfătuiască mai exact, momentul începând cu care un animal poate fi transportat. Nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii care acceptă să țină animalele mai mult la fermă până când acestea sunt în măsură să călătorească. Fermierii vor să vândă vițeii cât mai repede, aceștia nereprezentând o prioritate pentru ei. În loc să îi păstreze și să îi mai hrănească câteva săptămâni, preferă să îi vândă. Transportatorii sunt de acord că trebuie revizuit sistemul de transport al animalelor vii, că este nevoie de achiziția de vehicule mai moderne, dar nu se acordă sprijin de niciun fel transportatorilor. Acestea ar fi răspunsurile pentru domnul Buda.

Regulamentul 1 din 2005 trebuie revizuit. Noi sprijinim foarte mult inițiativa de a avea o platformă privind bunăstarea animalelor. Salutăm o posibilă rețea a șefilor serviciilor veterinare care ne ajută să asigurăm bunăstarea animalelor.
În ceea ce privește Lituania, una dintre priorități este aceea de a ne îmbunătăți controalele în fiecare an. O mare parte a bovinelor din Lituania sunt exportate în afara statelor UE. Există și sancțiuni în momentul în care se constată neajunsuri în timpul transportului, iar dacă observăm că nu se respectă bunăstarea animalelor, putem aplica codul penal. Noi considerăm că ar trebui să existe un sistem mai bun de monitorizare a transportatorilor.

Nu există o listă validată și precisă a punctelor de odihnă și nicio metodă bună de a rezolva problemele în timpul transportului spre state din afara UE. Există și provocări de comunicare cu statele din afara UE, uneori, nu există deloc comunicare. O altă problemă ține de cadrul de reglementare, lipsește claritate aici pentru situațiile în care animalele se transporta pe vas si după pe cale rutieră. Animalele trec prin mai mult stres în timpul tranzitului.

Trebuie să revizuim cerințele de vârstă pentru transportul animalelor. E nevoie de un sistem gps unificat pentru a monitoriza în timp real călătoriile și a se putea efectua controale. Ar trebui să îmbunătățim lista punctelor de odihnă, trebuie să redefinim cerințele de vârstă pentru bovine.”

Continue Reading

GENERAL

Studiu Friedrich Ebert Stiftung: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE

Published

on

© Eurobarometru 2018 (Democracy on the move)

Într-un nou infografic al Friedrich-Ebert-Stiftung România, se demonstrează că în țara noastră cheltuielile cu protecția socială raportate la populație sunt printre cele mai scăzute din Europa – mai puțin de jumătate din media europeană. 

„Astfel, în 2018 în România cheltuielile pentru protecția socială pe persoană erau de 3,272 de Euro, standardizat după puterea de cumpărare (PPS), față de media europeană de 8,709 de Euro. Acest nivel al cheltuielilor ne plasează pe ultimul loc în UE”, transmite Friedrich-Ebert-Stiftung România.

„Dacă raportăm cheltuielile cu protecția socială la numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excludere socială, diferențele sunt și mai mari: România cheltuiește cu protecția socială de opt ori mai puțin decât media UE. Și în această privință suntem pe penultimul loc în UE, doar Bulgaria având cheltuieli mai scăzute”, au mai adăugat realizatorii infograficului.

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen continuă pe 8 iulie turneul NextGenerationEU pentru aprobarea PNRR-urilor Croației și Ciprului

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va continua pe 8 iulie turneul NextGenerationEU prin capitalele statelor membre pentru a marca aprobarea oficială de către Bruxelles a planurilor de redresare și reziliență ale Croației și Ciprului, conform calendarului publicat de instituție. 

von der Leyen și-a continuat în această săptămână turneul european prin capitalele statelor membre, început pe 16 iunie în Portugalia, țară care a deținut președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului, cu o vizită la Ljubljana, pe 2 iulie, pentru a-și exprima sprijinul pentru planul național de redresare și reziliență al Sloveniei și pentru a discuta detaliile acestuia cu premierul Janez Janša. Vineri, 3 iulie, șefa Comisiei a călătorit în Lituania, unde s-a văzut cu președintele Gitanas Nausėda și premierul Ingrida Šimonytė.

Mecanismul de Redresare și Reziliență – care se află în centrul Planului de relansare NextGenerationEU – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, statele membre trebuie să elaboreze planurile naționale de reforme și investiții prin care trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

Potrivit Comisiei, în toate țările, președintele von der Leyen va vizita proiecte care vor fi finanțate prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență, axate în principal pe cercetare și pe tranziția ecologică și digitală.

Până în acest moment, Executivul European a aprobat 14 planuri de redresare și reziliență, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia și Lituania.

În ceea ce privește RomâniaPNRR ar putea fi aprobat de Comisia Europeană în luna septembrie, în urma unei etape de clarificăridupă ce Executivul european a aprobat solicitarea țării noastre de a prelungi perioada de evaluare.

Documentul transmis la 31 mai și publicat la 2 iunie cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Citiți și Cristian Ghinea infirmă că PNRR-ul României va fi ultimul aprobat: Nici vorbă, va fi o tranșă de state membre. Nu e concurs de viteză, ci un proces normal de lucru

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dragoș Pîslaru34 mins ago

Dragoș Pîslaru: Conferința privind Viitorul Europei, prima șansă pentru România de a contribui în mod direct la setarea priorităților UE

COMISIA EUROPEANA45 mins ago

Politica agricolă comună: Comisia Europeană adoptă măsuri prin care fermierii pot să primească plăți în avans mai mari

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Incendiile de pădure: UE ajută Italia, Grecia, Albania și Macedonia de Nord să lupte împotriva incendiilor devastatoare

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Raport al Comisiei Europene: Țările din Balcanii de Vest și cele din Parteneriatul Estic îndeplinesc în continuare cerințele pentru a beneficia de un regim de călătorii fără viză

ROMÂNIA2 hours ago

Mercer Street: România continuă demersurile diplomatice la ONU pentru condamnarea internațională a atacului Iranului

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Charles Michel, la un an de la explozia din Beirut: UE continuă să sprijine Libanul. Este nevoie urgent de reforme pentru o ieșire sustenabilă din criză

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Marian-Jean Marinescu apreciază că pachetul ”Fit for 55” conține ”propuneri foarte complicate”: Nu cuprinde alternative în afara energiei electrice

Dan Nica4 hours ago

Liderul delegației PSD din PE, Dan Nica: Trei state au primit deja bani din fondul european de relansare, iar în România nu mai auzim nimic de PNRR 

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este unul perfect, dar este rezonabil şi va fi aprobat

ROMÂNIA4 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE cu cea mai mare creștere a vânzărilor cu amănuntul în luna iunie

ROMÂNIA2 days ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending