Connect with us

GENERAL

Cheltuielile nesimţite ale UE. De unde şi cum se pot tăia milioane de euro.

Published

on

Zeci de mii de euro din deconturile miilor de funcţionari UE, subvenţiile pentru cantine şi cafenele, 100 de milioane de euro de la traduceri, alte 150 de la „propaganda europeană”, încă 25 de milioane din zecile de spaţii închiriate şi renunţarea la şedinţele de la Strasbourg – alte 200 de milioane – se pot tăia din bugetul Parlamentului European, arată studiul la unui europarlamentar britanic, preluat de Adevarul.ro.

În timp ce toate guvernele naţionale au luat măsuri de austeritate ca să reducă deficitele Parlamentul European (PE) continuă să ceară un buget mai mare. Membru al PE, Geoffrey Van Orden, ales din partea Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a făcut calcule prin care arată cum se poate reduce cu cel puţin 400 de milioane de euro anual bugetul de cheltuieli pentru funcţionarea instituţiei şi beneficiile euroaleşilor. Studiul Fundaţiei pentru Reformă Europeană „Noua direcţie”, condusă de Geoffrey Van Orden, arată că se pot face economii de cel puţin 24% din actualele cheltuieli, bani care ar trebui să se întoarcă la statele contributoare la bugetul UE.

Mii de funcţionari cu salarii exorbitante

Tăierile propuse ar salva aproape jumătate de miliard de euro fără să afecteze în vreun fel funcţionarea instituţiei”, susţine Van Orden. El arată că ceea ce a determinat creşterea costurilor a fost „inflaţia masivă de birocraţie” a Parlamentului. De la extinderea din 2004 numărul funcţionarilor a crescut de la puţin sub 4.000 la 6.245. În plus, susţine alesul britanic, s-a ajuns ca peste 1.000 de oficiali ai PE să câştige chiar mai mult decât europarlamentarii.

Parlamentul închiriază şi deţine în prezent circa 63 clădiri, dublu faţă de cele ocupate în 2002. Dacă PE ar reduce numărul de metri pătraţi pe care îi ocupă cu 10% în trei ani, ar economisi 25 de milioane de euro în fiecare an. Economii enorme ar veni din închiderea celui de-al doilea loc în care se ţin şedinţele de plen ale Parlamentului European, la Strasbourg. Potrivit studiului, dacă toată activitatea legislativă s-ar desfăşura doar în Bruxelles s-ar economisi 200 milioane de euro pe an. Alte cel puţin 100 de milioane de euro sunt cheltuite în fiecare an pe traducerea documentelor, dintre care 90% doar pentru documente “pregătitoare” care sunt traduse în toate limbile. Dacă traducerile s-ar reduce la 5 sau 6 limbi europene reducerea costurilor ar însemna 40 de milioane de euro pe an, mai arată studiul.

Cel puţin 35 milioane de euro sunt cheltuiţi doar în acest an pe contracte cu companii externe pentru a asigura securitatea clădirilor Parlamentului European din Bruxelles, Strasbourg şi Luxemburg. Să intri în Parlament este ca şi cum circuli cu avionul. Sistemele de securitate şi scanare sunt precum cele din aeroporturi.

Între timp, au existat incidente majore de securitate în Parlamentul European.
• În februarie 2009, un bărbat fluturând un pistol a furat aproximativ 60.000 de euro dintr-o bancă şi a intrat în clădirea Parlamentului. Făptuitorul a scăpat.
• În luna mai 2010, o cantina a fost jefuită. Din nou, nici un suspect nu a fost reţinut.
La data de 4 februarie 2011, doi bărbaţi au intrat în oficiul Poştal al Parlamentului şi au furat 8.000 de euro. Ambii au scăpat.
• La 18 februarie 2011, un jurnalist TV a trecut prin sistemele de securitate cu un pistol jucărie din metal ascuns sub jachetă. El a arătat pistolul către camerele video, în timp ce stătea la câţiva metri distanţă de preşedinţii Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei.
Cu o mai mare eficienţă şi cu mult bun simţ, factura pentru securitatea Parlamentului ar putea fi redusă cu 10%, scrie studiul citat.

Cafenele şi cantine subvenţionate: 2,6 milioane de euro

Nu poate fi prea corect ca, în timp ce un om de rând trebuie să plătească 2,60 euro pentru un café latte în Place Luxemburg, angajaţii extrem de bine plătiţi din PE cumpără cafeaua din interiorul cafenelelor instituţiei cu numai 85 de cenţi. Acest lucru este posibil printr-un buget de subvenţii care a ajuns la 2,6 milioane de euro numai pentru anul 2011.

Circul Strasbourg: o cheltuială de 200 de milioane de euro

Unul dintre cele mai evidente abuzuri pe banii contribuabililor europeni este relocarea lunară a Parlamentului din Belgia spre Franţa şi înapoi. Se estimează că “circul trambalării” funcţionarilor, documentele şi deputaţilor europeni, la Strasbourg, timp de 48 de zile pe an, costă peste 200 milioane de euro anual. Aceasta nu este însă o decizie pe care să o poată lua deputaţii. Este nevoie de o schimbare de tratat şi acest lucru este posibil doar cu acordul unanim al guvernele celor 27 de state membre.

Articolul a fost preluat de pe site-ul Adevarul.ro. Pentru a afla mai multe informatii, le puteti accesa articolul folosind linkul: http://www.adevarul.ro/adevarul_europa/Parlamentul_European-Comisia_Europeana-Bruxelles-salarii_UE-criza_euro_0_571743492.html

Sursa foto: 2012hroniculsemnelor.blogspot.com

GENERAL

Eurostat: Creșterea industrială în România a stagnat la începutul lui 2021, în timp ce UE a înregistrat un avânt în acest sector

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Producţia industrială în Uniunea Europeană şi zona euro a înregistrat o creştere peste aşteptări în luna ianuarie, însă în România a stagnat comparativ cu luna decembrie şi a scăzut comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, potrivit estimărilor Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.

În ianuarie 2021, producția industrială ajustată sezonier a crescut cu 0.8% în zona euro și cu 0.7% în UE, față de decembrie 2020,  În decembrie 2020, producția industrială a scăzut cu 0.1% în zona euro și a rămas stabilă în UE.

În ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, producția industrială a crescut cu 0.1% în zona euro și cu 0.3% în UE.

Comparație lunară pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de decembrie 2020, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 0.8%, bunuri de consum nedurabile cu 0.6%, energie și bunuri de capital cu 0.4% și bunuri intermediare cu 0.3%.

În UE, producția de bunuri de consum nedurabile a crescut cu 0.8 %, energia și bunurile de capital cu 0.6 %, iar bunurile de consum intermediare și durabile cu 0.4 %.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Luxemburg (+3.8%), Grecia și Franța (atât +3.4%), cât și Belgia (+3.1%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Estonia și Letonia (atât -1.5%), Portugalia (-1.3%) și Spania (-0.7%).

În România, producţia industrială a stagnat în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie a anului trecut.

Comparație anuală pe grupe industriale principale și pe state membre
În zona euro, în ianuarie 2021, față de ianuarie 2020, producția de bunuri intermediare a crescut cu 1.8%, bunuri de consum durabile cu 1.6%, bunuri de capital cu 0.9% și energie cu 0.4%, în timp ce producția de bunuri de consum nedurabile a scăzut cu 3.9%.

În UE, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 3.0%, bunurile intermediare cu 2.2% și bunurile de capital cu 0.9%, în timp ce producția de energie a scăzut cu 0.5%, iar bunurile de consum nedurabile cu 3.2%.

Dintre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Irlanda (+27.5%), Lituania (+11.8%) și Polonia (+5.6%).

Cele mai mari scăderi au fost observate în Portugalia (-6.5%), Malta (-6.2%) și Slovacia (-4.0%).

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a inițiat joi, 4 februarie, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 23 de state membre ale Uniunii Europene pentru netranspunerea Codului European al Comunicațiilor Electronice, potrivit unui comunicat

Codul european al comunicațiilor electronice modernizează cadrul european de reglementare pentru comunicațiile electronice, pentru a spori opțiunile și drepturile consumatorilor, de exemplu prin asigurarea unor contracte mai clare, a unor servicii de calitate și a unor piețe concurențiale. Codul asigură, de asemenea, standarde mai ridicate ale serviciilor de comunicare, inclusiv comunicații de urgență mai eficiente și mai accesibile. În plus, acesta le permite operatorilor să beneficieze de norme care stimulează investițiile în rețele de foarte mare capacitate, precum și de o previzibilitate mai mare în materie de reglementare, conducând la servicii și infrastructuri digitale mai inovatoare.

Termenul pentru transpunerea Codului în legislația națională a fost 21 decembrie 2020. Până în prezent, doar GreciaUngaria și Finlanda au notificat Comisiei faptul că au adoptat toate măsurile necesare pentru transpunerea directivei, declarând astfel că au finalizat procesul de transpunere, în ciuda faptului că Bruxelles-ul le-a oferit statelor membre orientări și asistență ample, cu scopul de a le sprijini în procesul de transpunere a directivei în legislația națională. În plus, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Domeniul Comunicațiilor Electronice (OAREC) a elaborat și a publicat orientări menite să contribuie la punerea în aplicare cu succes a noilor norme.

Prin urmare, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Belgiei, Bulgariei, Cehiei, Danemarcei, Germaniei, Estoniei, Irlandei, Spaniei, Franței, Croației, Italiei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei, Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei, Slovaciei și Suediei, prin care le solicită să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde.

Codul european al comunicațiilor electronice este un act legislativ esențial pentru a realiza societatea europeană a gigabiților și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia digitală și la societate.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord privind “Fondul Social European +” de 88 de miliarde de euro

Published

on

© Curtea de Conturi Europeană

Președinția portugheză a Consiliului UE și negociatorii Parlamentului European au ajuns la un acord politic privind regulamentul de instituire a Fondului Social European Plus (FSE+), care face parte din bugetul UE 2021-2027, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acordul politic a fost salutat de Comisia Europeană, printr-un comunicat publicat vineri.

FSE va fi un instrument-cheie financiar pentru punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, pentru sprijinirea locurilor de muncă și pentru crearea unei societăți echitabile și favorabile incluziunii sociale. De asemenea, va oferi statelor membre resursele necesare pentru redresarea societăților și economiilor noastre după criza COVID-19.

Cu un pachet financiar global de aproape 88 de miliarde de euro, FSE+ va sprijini investițiile în crearea noilor locuri de muncă, precum și în educație și formare. De asemenea, fondul va sprijini incluziunea socială, accesul la asistență medicală și măsurile pentru eradicarea sărăciei în UE.

Nelson de Souza, ministrul portughez pentru planificare a declarat: „Fondul Social European+ va avea o contribuție decisivă la atenuarea consecințelor negative ale crizei actuale, prin promovarea ocupării forței de muncă și reducerea nivelului sărăciei, creând oportunități mai bune pentru toți, în special pentru tineri și copii. Grupurile mai vulnerabile vor fi, de asemenea, favorizate de FSE+”.

FSE+ a fost propus pentru prima dată de Comisia Europeană în 2018, ca parte a pachetului legislativ pentru politica de coeziune 2021-2027.

Proiectul reunește mai multe instrumente, inclusiv fondul pentru persoanele defavorizate și programul de abordare a șomajului în rândul tinerilor. Acest lucru conferă statelor membre UE o flexibilitate mai mare și coerență între programe, reducând astfel birocrația. Proiectele finanțate de fond ar trebui să abordeze provocările identificate în recomandările anuale specifice fiecărei țări.

În 2020, FSE+ a fost adaptat la pachetul de redresare pentru a consolida, printre altele, sprijinul pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, menit să ofere oamenilor competențe adaptate pieței forței de muncă, în special, nevoilor tranzițiilor ecologice și digitale.

Textul include, de asemenea, o prevedere care acoperă măsurile temporare care permit utilizarea fondului în circumstanțe excepționale și neobișnuite.

Mai precis, echipele de negociere ale colegiuitorilor au convenit asupra cerințelor privind alocarea resurselor FSE+ la nivel național în conformitate cu obiectivele de politică ale fondului, precum incluziunea socială, abordarea lipsurilor materiale, sprijinirea tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional și atenuarea sărăciei în rândul copiilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Fondul Social European Plus investește în oameni. Salut acordul politic încheiat, deoarece acest fond este mai important ca niciodată. Criza a pus în pericol tinerii, copiii și comunitățile vulnerabile”.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru economie a subliniat faptul că: „Acest instrument de finanțare va fi principala noastră cale de a investi în oameni și de a construi o Europă favorabilă incluziunii pe măsură ce ieșim din criză. FSE va contribui la crearea unor oportunități mai egale, la îmbunătățirea accesului pe piața forței de muncă, la condiții de muncă mai echitabile și la îmbunătățirea protecției sociale. Acesta se va concentra pe combaterea sărăciei și pe dezvoltarea competențelor adecvate pentru tranzițiile digitale și ecologice, subliniind valoarea și nevoile tinerilor: generația noastră următoare”.

Acordul politic va fi înaintat spre aprobare către ambasadorii statelor membre la UE (Coreper) și plenul Parlamentului European. Apoi, discuțiile vor continua la nivel tehnic pentru a finaliza textul integral al regulamentului.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

COMISIA EUROPEANA14 mins ago

Premierul Florin Cîțu participă astăzi, la Bruxelles, la o cină de lucru cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen

IMAGINEA ZILEI39 mins ago

FOTO Cascada Niagara, iluminată în culorile Uniunii Europene, de Ziua Europei

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR50 mins ago

Emil Boc, la Conferința ”România verde și digitală”: Orașele au oportunitatea de a avea acces la resurse din finanțare europeană

NATO1 hour ago

Defender Europe 21: A început în România cel mai exercițiu militar SUA în Europa. 1.000 de parașutiști americani, polonezi, olandezi și germani au aterizat în România

POLITICĂ2 hours ago

Liderul PMP Cristian Diaconescu salută decizia lui Joe Biden de a coopera mai strânsă cu aliații NATO de pe flancul estic: B9 – un summit de succes pentru securitatea României

EVENIMENTE2 hours ago

„Provocări și oportunități de mediu pentru România”: Dezbatere CaleaEuropeană.ro cu Nicu Stefănuță și Octavian Berceanu (LIVE, 12 mai, ora 13:30)

Gheorghe Falcă2 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă anunță o nouă investiție majoră cu fonduri europene în județul Arad: 7 milioane de euro ajung la Curtici

NATO2 hours ago

Miniștrii apărării ai României și Poloniei au discutat, la București, despre consolidarea contribuției reciproce la structurile militare NATO găzduite de cele două state aliate

INTERNAȚIONAL2 hours ago

UE face apel la încetarea imediată a violențelor dintre israelieni și palestinieni și la respectarea status quo-ului locurilor sfinte

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ministrul Alexandru Nazare, întâlnire cu comisarul european pentru economie: Prognoza de primăvară a CE sper să reconfirme evoluția economiei României

NATO18 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO19 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO23 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA24 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru2 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending