Connect with us

CHINA

Datoria Chinei, o problemă?

Published

on

Guvernele locale au datorii mai mari decat le pot gestiona. Guvernele centrale si locale din China au ajuns sa aiba o datorie de aproximativ 50% din PIB-ul tarii. Faptul ca datoriile locale sunt subevaluate deja creeaza foarte multe tensiuni si falimente.

Este cazul orasului Ordos proiectat sa gazduiasca 2,3 milioane de studenti. S-au investit miliarde de dolari dar profitul intarzie sa apara – explicatia oamenilor de afaceri: „Nu mai sunt bani” pentru continuarea proiectului. Bancile nu mai vor sa dea bani. Filiala din Ordos a Băncii Chineze pentru Construcții a încetat să mai acorde credite pentru dezvoltatori.

Totusi, beneficiaza China, in aceste conditii, de suficient spatiu fiscal pentru a se relaxa?

Daca relaxarea inseamna o crestere nesustenabila a datoriei, atunci cu siguranta miracolul chinez se va pozitiona pe o panta descendenta ale carui investitii vor scadea dramatic, iar bula imobiliara va deveni din ce in ce mai presanta.

Pe de alta parte, suprainvestirea in infrastructura nu poate fi corelata cu o investitie inteligenta, atat timp cat celelalte sectoare nu sunt atinse. Redirectionarea catre unele proiecte mai utile ar trebui sa devina o prioritate in contextul unui exces de dezvoltare imobiliara.

Performanta economica a Chinei poate fi afectata si de exodul masiv al aproximativ unei jumatati din bogatii Chinei (conform unui raport al Bancii Chinei ). La acestea se adauga si cresterea inflatiei, precum si o posibila contractie a cererii externe. Iar daca mai adaugam si problemele sociale, siguranta alimentara precara, poluarea, coruptia, lipsa de scoli bune si un sistem juridic slab, descoperim un sistem a carui dezvoltare se bazeaza pe o serie de deficiente structurale.

Un sistem care in 2011 a inregistrat 271 miliardari, cu 82 mai multi intr-un singur an ( conform topului Hurun din 2011).

Fuga capitalului este pana la urma un rezultat al lipsei credibilitatii si, in principal, o cauza a continuarii decredibilizarii.  Retragerile lunare se ridica estimativ  la sume de 40-50 miliarde de dolari, astfel incat scade capacitatea Chinei de a-si finanta infrastuctura, domeniul manufacturier si bula imobiliara care au condus cresterea economica.

Cresterea economica nu va mai cunoaste un ritm la fel de alert ca pana in prezent, iar problemele negestionate corespunzator vor cauza o serie de tornade interne, cu influente directe si indirecte asupra tuturor economiilor lumii.

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

CHINA

Dialog la nivel înalt UE-China: Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene subliniază că relația cu Beijingul ”nu este una ușoară”, dar ”criza actuală nu ne oferă altă opțiune decât să conlucrăm strâns cu partenerii noștri globali, inclusiv cu China”

Published

on

Criza actuală nu ne oferă altă opțiune decât să conlucrăm strâns cu partenerii noștri globali, inclusiv cu China, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis în cadrul celui de-al 8-lea Dialog economic și comercial la nivel înalt cu vicepremierul chinez Liu He, reuniunea la care au luat parte mai mulți oficiali din Guvernul de la Beijing. În același timp, acesta a admis că relația cu Beijingul este ”una importantă, dar nu este una ușoară”, anunță Politico Europe

Potrivit unui comunicat al Executivului european, dialogul la nivel înalt, la care a participat și comisarul european pentru Comerț, Phil Hogan, s-a axat pe pandemie de coronavirus, guvernanța economică globală și cooperarea fiscală, printre teme aflându-se și reformarea Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și negocierile în desfășurare referitoare la un acord de investiții.

”Prin unirea forțelor, ne vom putea redresa mai rapid din punct de vedere economic și vom putea face progrese în domenii de interes comun, cum ar fi relațiile comerciale și de investiții. Cu toate acestea, trebuie să abordăm și chestiunile sensibile precum reciprocitatea referitoare la modul în care companiile noastre sunt tratate. Avem nevoie de progrese și aceste domenii înainte de urătorul summit care va avea loc în toamnă”, a transmis Dombrovskis.

La rândul său, comisarul european pentru Comerț Phil Hogan, a transmis că relațiile bilaterale și comerciale UE-China trebuie să se bazeze pe ”principiile-cheie ale reciprocității și concurenței echitabile, fundamentate pe norme predictibile și clare”.

În cadrul reuniunii, cele două părți au discutat și despre negocierile în desfășurare privind un acord comprehensiv privind investițiile, fiind o continuare a dialogului care a avut loc în perioada 202-4 iulie.

Uniunea Europeană a salutat progresul important în ceea ce privește concurența echitabilă, punctând în același timp că sunt necesare, în continuare, eforturi considerabile în sectoare precum accesul la piață și dezvoltare durabilă.

În ceea ce privește liberalizarea pieței, Bruxelles-ul a solicitat Beijingului îmbunătățirea ofertei în domeniul telecomunicațiilor, sănătății, biotehnologiei și vehiculelor electrice. De asemenea, oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la noile restricții impuse asupra exporturilor de alimente, lucru care a dus la verificări nejustificate, controale și solicitări de certificate pentru exporturile europene de produse agricole.

 Cât privește dezvoltarea durabilă, Uniunea Europeană a insistat asupra importanței politice a unor angajamente semnificative în acest sector.

Amintim că la începutul lunii iunie, cancelarul german, Angela Merkel, care, între timp, a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, preşedintele chinez, Xi Jinping, şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au decis de comun acord că, “având în vedere situaţia generală a pandemiei” summitul UE-China, care trebuie să aibă loc la 14 septembrie, ”nu va putea avea loc la data prevăzută”.

Continue Reading

CHINA

Regatul Unit își va spori capacitatea de combatere a amenințărilor sino-ruse în spațiul cosmic

Published

on

© European Space Agency

Marea Britanie își va spori capacitatea de a trata amenințările reprezentate de Rusia și China în spațiu ca parte a unei analize a politicii externe, de securitate și apărare, a declarat ministrul apărării, Ben Wallace, citat de The Guardian.

Joi, Statele Unite și Marea Britanie au acuzat Rusia că a testat o armă anti-satelit în spațiu pe 15 iulie, însă Moscova a negat acuzația, descriind evenimentul drept o inspecție a unui satelit de către altul și a spus că Washingtonul și Londra se angajează în retorica anti-Rusia.

„În această săptămână, ni s-a amintit ameninţarea pe care o reprezintă Rusia pentru securitatea noastră naţională odată cu testarea provocatoare a unui proiectil asemănător unei arme de pe un satelit, ameninţând utilizarea paşnică a spaţiului”, a scris Wallace în Sunday Telegraph, adăugând că și China reprezintă o ameninţare.

„China dezvoltă, de asemenea arme spaţiale, ofensive şi ambele ţări îşi îmbunătățesc capacităţile în acest sens. Un astfel de comportament nu face decât să sublinieze importanţa analizei pe care guvernul britanic o efectuează în prezent”, a adăugat oficialul britanic.

Mai mult, secretarul adjunct pentru securitate internațională și neproliferare din SUA, Christopher Ford, a acuzat Rusia și China că au introdus noi arme anti-satelit „pentru a pune în pericol serviciile spațiale ale SUA și aliaților” și a spus că Moscova dezvoltă astfel de arme „într-un ritm foarte rapid”. Rusia, în schimb, a acuzat Statele Unite că își dezvolta propriul program de arme spațiale.

În acest context, o delegație a SUA se va întâlni cu oficialii ruși pe 27 iulie pentru a discuta despre securitate în spațiu pentru prima dată în șapte ani. Întâlnirea este programată să aibă loc la Viena, cu prilejul următoarei runde de discuții SUA-Rusia privind controlul armelor nucleare, a declarat Departamentul de Stat, într-o declarație din 24 iulie. Ultima întâlnire bilaterală între Rusia și Statele Unite cu privire la securitatea spațială a avut loc în 2013.

Continue Reading

CHINA

Tensiunile diplomatice dintre SUA și China escaladează. Washington acuză Beijingul că ascunde un spion în consulatul de la San Francisco. Donald Trump ameninţă să închidă şi alte consulate chineze în SUA

Published

on

Președintele american Donald Trump a atras miercuri atenția că ”este posibil” să ordone închiderea mai multor consulate ale Chinei în Statele Unite, după ce Departamentul de Stat american a somat Beijingul să-și închidă consultatul din Houton, în Texas, anunță Reuters.

 Trump a subliniat, într-o conferinţă de presă la Casa Albă, miercuri, că un foc a fost observat în incinta Consulatului chinez din Houston după ce Departamentul de Stat a ordonat închiderea acestuia în termen de 72 de oe.

”Îmi imaginez că ardeau documente şi hârtii”, a declarat şeful statului american.

Afirmațiile liderului de la Casa Albă vin după ce Washingtonul a menționat că procurorii federali încearcă să dea de urma cercetătoarei chineze Tang Juan care a intrat ilegal pe teritoriul SUA după ce a mințit în ceea ce privește legăturile ei cu armata chineză. Americanii acuză că ea este ascunsă de China în consulatul din San Francisco, potrivit Digi24.

Conform documentelor oficiale, Tang a fost acuzată în data de 26 iunie de fraudarea vizei pentru intrarea pe teritoriul american. Procurorii spun că Tang a ascuns legăturile sale cu armata chineză în aplicația ei pentru a obține viza, dar investigatorii au descoperit fotografii cu ea în uniformă militară chineză. 

Procurorii spun că există și alți numeroși cercetători chinezi care afirmă că sunt parte a unui program de cercetare și care mint în legătură cu adevăratele lor intenții pentru a pătrunde pe teritoriu american.

”Avem dovezi că cel puțin în unul dintre aceste cazuri un cercetător militar a copiat sau a furat informații din instituțiile americane la ordinele superiorilor lor militari din China. Există, de asemenea, dovezi că guvernul chinez îi instruiește pe acesti indivizi să distrugă probe și își coordonează eforturile pentru a putea apoi să îi scoată din SUA”, spun procurorii americani.

Acesta acuzații apar pe fondul unor tensiuni diplomatice care au scaladat în ultima perioadă, culminând cu ultimatumul lansat de SUA la adresa Chinei de a-și închide consulatul din Houston.

Decizia a fost adoptată în urma unui incident la consulatul Chinei în care mai mulți indivizi neidentificați au ars documente în coșurile de gunoi din zona exterioară a consulatului. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Morgan Ortagus a explicat miercuri într-un comunicat că a fost ordonată închiderea consulatului ”pentru a proteja proprietatea intelectuală americană şi informaţiile private americane”.

Aceasta a completat că Statele Unite nu vor ”tolera încălcările suveranității și încercările de intimidare a cetățenilor noștri, la fel cum nu am tolerat practicile comerciale neloiale ale Chinei, furtul de locuri de muncă americane”. De asemenea, purtătoare de cuvânt a evocat Convenția de la Viena, potrivit căreia statele ”au oligația de a nu se ameste în afacerile interne” ale țării gazdă.

De altfel, cu o zi înainte, SUA au inculpat marţi doi cetăţeni chinezi pentru implicarea într-o campanie de spionaj cibernetic pe parcursul unui deceniu, care a avut ca ţintă contractori din sectorul apărării, cercetători în domeniul Covid-19 şi alte sute de victime.

China are cinci consulate în Statele Unite, cel din Houston, statul Texas fiind deschis în 1979 şi având înscrişi în registre 900.000 de cetăţeni chinezi.

Legăturile dintre Statele Unite și China s-au deteriorat în ultima perioadă în contextul în care Washingtonul a adoptat o poziție dură cu privire la China și a lansat un apel către comunitatea internațională să se alăture unei alianței anti-China.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending