Statele Unite, India, Japonia şi Australia se opun oricărei „schimbări a statu-quo-ului prin forţă”, în special în regiunea Asia-Pacific, a declarat marţi premierul japonez Fumio Kishida, la sfârşitul unei reuniuni la Tokyo a aşa-numitei alianţei Quad din care fac parte cele patru ţări, relatează AFP, citat de Agerpres.

Statele membre ale alianţei Quad, care şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu influenţa tot mai mare şi manevrele militare ale Chinei în regiune, au anunţat, de asemenea, un plan care vizează alocarea a cel puţin 50 de miliarde de dolari (circa 47 de miliarde de euro) în proiecte de infrastructură în regiunea Asia-Pacific în următorii cinci ani.

„În condiţiile în care invadarea Ucrainei de către Rusia subminează principiile fundamentale ale ordinii internaţionale, suntem de acord că încercările unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forţă nu vor fi niciodată tolerate nicăieri, în special în regiunea Indo-Pacific”, a mai spus premierul nipon.

Luni, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor răspunde militar dacă China va interveni cu forța în Taiwan, conform angajamentului pe care și l-au asumat. 

Tot în cursul zilei de luni, Joe Biden l-a asigurat pe premierul nipon, Fumio Kishida, pe care l-a numit „bunul meu prieten”, de angajamentul Statelor Unite privind apărarea Japoniei. 

SUA furnizează Taiwanului arme defensive, dar a rămas în mod intenționat ambiguă cu privire la eventualitatea unei intervenții militare în cazul unui atac din partea Chinei.

În cadrul politicii „O singură Chină”, SUA recunoaște poziția Chinei conform căreia Taiwanul face parte din teritoriul chinez, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial pretențiile Beijingului asupra insulei cu 23 de milioane de locuitori.

De asemenea, cei patru membri ai Quad îşi exprimă cu regularitate îngrijorarea în legătură cu manevrele militare ale Chinei în jurul insulelor din Pacific.

În declaraţia comună de marţi, preşedintele american Joe Biden şi premierii australian, Anthony Albanese, nipon, Fumio Kishida, şi indian, Narendra Modi, au făcut referire la „militarizarea” zonelor contestate, la „utilizarea periculoasă a navelor de gărzilor de coastă şi a miliţiilor maritime şi la eforturile de a perturba exploatarea resurselor offshore ale altor ţări”, activităţi de care China este acuzată că le desfăşoară în regiune.

În ultimele săptămâni, Beijingul a trimis zeci de avioane de război în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, iar liderul chinez Xi Jinping a declarat că „reunificarea” dintre China și Taiwan este inevitabilă, refuzând în același timp să excludă folosirea forței.

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis luni cancelarului german Olaf Scholz că trebuie depuse toate eforturile pentru a evita transformarea conflictului din Ucraina într-o „situație imposibil de gestionat”, a relatat radioul de stat chinez, relatează Digi24.

„Trebuie depuse toate eforturile pentru a evita intensificarea și extinderea conflictului din Ucraina, care ar putea duce la o situație imposibil de gestionat”, a declarat Xi în cadrul convorbirii video, potrivit sursei citate.

Xi a invitat, de asemenea, Germania să se alăture Inițiativei pentru Securitate Globală, un cadru generic propus de Xi luna trecută, care apără principiul „securității indivizibile”, pe care Rusia l-a folosit pentru a-și justifica invazia asupra Ucrainei.

Conducerea Chinei nu a condamnat explicit invadarea Ucrainei de către Rusia, iar liderii occidentali l-au abordat pe Xi Jinping pentru a vedea dacă este posibilă o mediere a Chinei în conflict.

Într-o discuție cu premierul britanic Boris Johnson, la finele lunii martie, liderul de la Beijing a expus poziția principială a Chinei în ce privește problema Ucrainei, subliniind că ar trebuie promovate cu adevărat negocierile de pace și crearea condițiilor pentru o rezolvare politică a conflictului din Ucraina. În acest sens, Xi i-a transmis lui Johnson că țara sa va continua să joace un rol constructiv, din acest punct de vedere.

Într-o convorbire anterioară cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron, Xi Jinping a deplâns „reapariția războiului pe continetul european” și a făcut apel la „maximă reținere” în conflictul din Ucraina.

Ulterior, la 5 aprilie, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a solicitat o discuție cu omologul chinez Wang Yi, considerând că Beijingul poate juca „un rol important în obținerea unei încetări a focului în Ucraina”.

Discuția a fost prima la nivel înalt făcută publică între cele două state începând de la 1 martie, când Kuleba a solicitat părții chineze să își folosească relațiile cu Moscova pentru ca aceasta să pună capăt în Ucraina, conform mențiunilor de la acea vreme a Ministerului ucrainean de Externe.

De asemenea, convorbirea dintre cei doi șefi ai diplomației a avut loc la scurt timp după ce președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au lansat un apel la adresa liderilor Chinei, președintele Xi Jinping și premierul Li Keqiang, cu prilejul summitului UE-China, să condamne războiul declanșat de Rusia în Ucraina și să nu sprijine țara agresoare în încercările sale de a ocoli sancțiunile occidentale.

În egală măsură, liderii europeni au atras atenția Beijingului asupra posibilelor consecințe pe care le-ar putea suferi dacă ar decide să sprijine Rusia.

Astfel de avertismente au venit și din partea președintelui american, Joe Biden, cu ocazia unei convorbiri telefonice pe care acesta a avut-o cu omologul chinez, Xi Jinping, la mijloacul lunii martie.

În acest sens, Wang Yi a precizat că guvernul chinez „nu vrea sancţiuni care să afecteze China” și că ţara sa „nu este parte” a războiului din Ucraina după invazia rusă.

Președintele american, Joe Biden, va fi gaza unui summit SUA-Asia de Sud-Est, ce se va desfășura la Washington în perioada 12-13 mai, regiunea aflându-se în centrul strategiei americane de contracarare a ascensiunii Chinei.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, această reuniune are loc după summitul din octombrie 2021 în care liderul american a anunțat 102 milioane de dolari sub formă de inițiative de ”redresare post-COVID-19 și securitate sanitară, combaterea crizei climatice, stimularea creșterii economice pe scară largă, promovarea egalității de gen și aprofundarea legăturilor interumane”.

”Summitul special va demonstra angajamentul de durată al Statelor Unite față de ASEAN, recunoscând rolul central al acesteia în furnizarea de soluții durabile la cele mai presante provocări ale regiunii și va comemora 45 de ani de relații SUA-ASEAN”, mai este precizat în comunicatul mai sus amintit.

Statele Unite reiterează obiectul de promovare a unei regiuni Indo-Pacifice libere și deschise, sigure, conectate și reziliente”.

ASEAN reuneşte zece ţări (Indonezia, Thailanda, Singapore, Malaezia, Filipine, Vietnam, Myanmar, Cambodgia, Laos şi Brunei), dintre care câteva cu ieşire la Marea Chinei de Sud, unde fricţiunile cu China sunt în creştere.

Citiți și:

Din Indonezia, Antony Blinken prezintă viziunea SUA pentru o regiune Indo-Pacifică ”liberă și deschisă”, capabilă să-și aleagă ”propria cale”

La mijlocul lunii februarie, secretarul de stat american, Antony Blinken, a acuzat China că încearcă să devină principala putere militară, economică, diplomatică și politică ”nu doar regională, ci şi mondială”.

Mesajul său venea la scurt timp după ce China, pentru prima dată, s-a alăturat Rusiei și a solicitat NATO să înceteze să mai primească noi membri, aluzie la Ucraina care a fost invadată ulterior de Moscova. 

Secretatul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a respins această alianță, amintind că politica ușilor deschise a adus libertate și securitate în Europa.

Așa se face că, în luna aprilie, aliații SUA din Indo-Pacific au participat pentru prima dată la o reuniune ministerială NATO, aceștia recunoscând că Rusia nu atacă Ucraina, ci ordinea internațională.