Connect with us

CHINA

Resursele din Marea Chinei de Sud

Published

on

Situatia din zona Marii Chinei de Sud mereu a fost tensionata, dar ultimele evolutii, dupa Summit-ul ASEAN de la Phnom Penh, trag mari semnale de alarma.

In timpul Summit-ului, cand se discuta problemele din zona Marii Chinei de Sud o fregata chineza a intrat in apele maritime aflate in litigiu. Actiunea Beijingului a fost intrepretata ca un semn de intensificare a pretentiilor in regiune.

In acest an, tarile cu pretentii din regiune si-au intarit manifestarile si solicitarile – China a anuntat ca insulele Paracel si Spratly au devenit domeniu administrativ chinez. ASEAN nu a reusit sa gestioneze aceasta problema regionala, esuand in misiunea sa de a genera o integrare mai profunda.

Cel mai disputat aspect este accesul la resursele energetice, iar pentru acest lucru China National Offshore Oil Company a deschis o licitatie pentru a explora in apropierea Vietnamului, folosindu-si si navele non-militare pentru a-si evidentia prezenta. Intre timp a anuntat ca isi va extinde flota navelor de pescuit in apele disputate.

Balanta de puteri din regiune este inegala, iar consensul nu este o prioritate. Exista temeri din partea unor state din Asia de Sud-Est, precum Filipine, Vietnam si Brunei ca statele Cambodgia, Laos si Thailanda vor deveni pioni ai Chinei.

Nu este greu de crezut avand in vedere ca aceste state sunt din ce in ce mai dependente de China. Schimburile comerciale intre China si Cambodgia sunt estimate pentru perioada 2012-2017 la 5 miliarde dolari, China fiind pe de alta parte si cel mai mare donator pentru Cambodgia.

SUA in Marea Chinei de Sud

Pentru SUA scenariul unui conflict nu o avantajeaza, nu isi doreste sa fie “politistul” Marii Chinei de Sud. In spiritul traditiei relatiilor cu statele din regiune, cel mai probabil le va acorda ajutor, dar acest gest nu va calma spiritele, ci din contra, va genera mai multa tensiune.

Momentan nu sunt semne ferme ca SUA sunt un jucator pe acest teren. Nu isi doreste o implicare intr-un conflict cu potential de escaladare , cu toate ca resursele energetice nu pot fi de neglijat.

Politica Chinei in regiune

Politica Chinei este de dominare intr-un spatiu in care detine avantajul de putere regionala. De asemenea si tari precum India si Japonia au interese in Marea Chinei de Sud si vor ramane acolo chiar daca exista pericolul unor incidente. Exista o motivatie política la baza eforturilor de exploatare ale acestor tari, suficiente pentru a aduce finantarea si parteneriatele necesare pentru a inclina balanta.

China este singura tara cu pretentii teritoriale si care detine tehnologia necesara de exploatare la adancimi mari.

Rezervele de petrol si gaze sunt estimate la 21,6 miliarde de barili si 8,5 trilioane de metri cubi, dar incertitudinea mentinuta de situatia política din zona determina investitorii sa nu se implice.

China este favorizata de aceasta perceptie si va continua sa produca confuzie si tensiuni. Semnalele Beijingului  nu arata o disponibilitate de a negocia un nou cod de conduita marítima. China are nevoie de resursele din Marea Chinei de Sud si atat timp cat SUA nu are o atitudine ferma in zona iar statele implícate nu au o strategie comuna, Beijingul are unda verde!

Autor: Adrian Marius Dobre, Secretar General Fundatia Europeana Titulescu

Sursa: http://blog.adrianmariusdobre.eu/

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Acord comercial ”istoric” între SUA și China, semnat la Washington. Donald Trump: Corectăm greşelile trecutului. Xi Jinping: Un acord bun pentru întreaga lume

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite şi China au semnat miercuri un prim acord comercial, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii, transmite Reuters, potrivit Adevărul.

Beijingul şi Washingtonul au descris faza întâi a acordului comercial ca un pas important după luni de zile de negocieri punctate cu tarife de retorsiune care au perturbat lanţurile de aprovizionare şi au provocat temeri legate de încetinirea creşterii economiei mondiale.

”Împreună corectăm greşelile trecutului şi oferim un viitor al justiţiei economice şi securităţii pentru muncitorii, fermierii şi familiile americane”, a declarat preşedintele american Donald Trump la Casa Albă, alături de vicepremierul chinez Liu He şi alţi oficiali.  

”Ziua de astăzi marchează o etapă istorică, o etapă ce niciodată n-a mai fost parcursă cu China, spre un acord comercial corect şi reciproc între Statele Unite şi China”, a declarat preşedintele american.

Acordul comercial între China şi Statele Unite este bun „pentru întreaga lume”, afirmă preşedintele chinez Xi Jinping, într-o scrisoare adresată omologului său american, care a fost citită în timpul ceremoniei de semnare a documentului.  

La baza acordului se află angajamentul Chinei pentru achiziţia suplimentară de bunuri, servicii şi produse agricole americane în valoare de cel puţin 200 de miliarde de dolari, în următorii doi ani, faţă de achiziţii de 186 de miliarde de dolari în 2017.  

Acordul va include comenzi suplimentare pentru produse agricole de 50 de miliarde de dolari, a spus Trump, adăugând că are încredere că fermierii americani vor putea să răspundă cererii mai mari. Preşedintele a mai spus că China va cumpăra servicii americane suplimentare de 40-50 de miliarde de dolari, bunuri manufacturate de 75 de miliarde de dolari şi livrări suplimentare de energie de 50 de miliarde de dolari.  

Oficiali ai ambelor ţări au afirmat că acordul marchează o nouă eră pentru relaţiile sino-americane, dar acesta nu reuşeşte să răspundă multor diferenţe structurale care l-au determinat pe preşedintele Trump să declanşeze războiul comercial. Între aceste probleme se află practica veche a Chinei de a subvenţiona companiile de stat şi inundarea pieţelor internaţionale cu produse foarte ieftine.

Faza întâi a acordului comercial, convenită în decembrie, anulează tarifele americane planificate pentru telefoane, jucării şi laptopuri şi reduce la jumătate tarifele, la 7,5%, pentru bunuri din China de circa 120 de miliarde de dolari, între care televizoare, căşti Bluetooth şi încălţăminte. Vor rămâne în vigoare tarife de 25% pentru produse industriale şi componente din China de 250 de miliarde de dolari, folosite de producătorii americani.

Continue Reading

CHINA

Parlamentul European solicită sancțiuni pentru autoritățile chineze: Beijing-ul trebuie să închidă ”taberele de reeducare” din provincia Xinjiang

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a criticat din nou, joi, autorităţile de la Beijing pentru tratamentul la care este supusă minoritatea uigură din provincia Xinjiang şi a cerut adoptarea unor sancţiuni ţintite contra oficialităţilor chineze.

Într-o rezoluţie adoptată joi prin ridicare de mâini, eurodeputaţii le solicită Comisiei Europene şi statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a convinge guvernul chinez să închidă “taberele de reeducare”, să pună capăt tuturor încălcărilor drepturilor omului în Xinjiang şi să apere libertăţile fundamentale ale uigurilor.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, eurodeputații au lansat un apel către Consiliu pentru a ”adopta sancţiuni ţintite şi a îngheţa activele celor vinovaţi de reprimarea gravă a drepturilor fundamentale în Xinjiang”.

Rezoluția Parlamentului European vine după ce eurodeputații i-au acordat Premiul Saharov pentru libertate de gândire lui Ilham Tohti, profesor universitar uigur, închis pe viață în China. Premiul a fost înmânat fiicei sale.

Fost profesor de economie, Ilham Tohti, de 50 de ani, considerat un ”terorist” de Beijing, a fost condamnat în 2014 la închisoare pe viaţă pentru ”separatism”. Un an mai devreme, el a fost arestat pentru prima dată pe aeroportul din Beijing când, invitat de universitatea din Indiana, se pregătea să plece spre SUA, împreună cu fiica sa, pe atunci în vârstă de 18 ani. Ea a fost lăsată să plece în SUA, unde trăieşte de atunci.

Agerpres notează că, în luna noiembrie, cotidianul The New York Times a publicat peste 400 de pagini de documente guvernamentale secrete care dezvăluie mecanismele de supraveghere dure din Xinjiang, ca reacţie la atentatele atribuite de Beijing separatiştilor sau islamiştilor de etnie uigură.

Experţi din mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului acuză Beijingul că aproape un milion de musulmani din Xinjiang, în principal de etnie uigură, au fost internaţi în aşa-numitele ”tabere de reeducare”.

Continue Reading

CHINA

Președintele Chinei, Xi Jinping, l-a felicitat pe Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României

Published

on

Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis un mesaj de felicitare lui Klaus Iohannis pentru realegerea sa în funcția de președinte al României, a anunțat vineri Xinhua vineri, citat de Agerpres.

China şi România se bucură de o prietenie tradiţională, iar vastul lor parteneriat de prietenie şi cooperare a cunoscut o dezvoltare continuă în ultimii ani, declară liderul chinez în mesajul datat cu 9 decembrie.

Xi Jinping a reamintit de schimbul de mesaje de felicitare cu președintele Iohannis în luna octombrie, cu ocazia aniversării a 70 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale. Președintele chinez a precizat că promovarea prieteniei și consolidarea cooperării între cele două țări servește interesele fundamentale ale ambelor popoare.

Preşedintele Chinei a adăugat că acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor între China şi România şi este pregătit să lucreze cu omologul său român pentru a profita de oportunităţile istorice create de cooperarea în cadrul iniţiativei ”Belt and Road” şi de cooperarea dintre China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, pentru a extinde permanent schimburile bilaterale şi cooperarea pe baza respectului reciproc, a egalităţii şi beneficiilor reciproce şi pentru a aduce beneficii mai mari pentru ambele popoare.

Klaus Iohannis a obținut cel de-al doilea mandat de președinte în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale care a avut loc la 24 noiembrie, clasându-se pe primul loc, la o distanță covârșitoare față de contracandidata sa, Viorica Dăncilă.

Astfel, actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, obținând 66.06% din totalul voturilor exprimate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending