Connect with us

Bugetul UE

CHINA şi UE îşi stabilizează creșterea economică. Cât de mare e diferența

Published

on

Uniunea Europeană şi China sunt două dintre cele mai importante economii din sistemul financiar actual şi internaţional. Pe această premisă, caleaeuropeană.ro vă oferă o analiză despre situaţia economiilor celor două state.

 

China menţine o „creştere stabilă” de 7.5%

PIB ChinaDupă o scădere a creşterii economice (PIB-ului), de la 13.6% – din anul 2007 –  la 7.4% – la începutul anului 2014 – China prezintă în această lună, al doilea raport trimestrial din acest an. Specialiştii din Biroul Naţional de Statistică al Chinei, au anunţat o creştere de 0.1% la jumătatea acestui an.

Despre această creştere, administraţia chineză, prin Premierul Li Keqiang a clarificat că:

„Atâta timp cât creşterea generează locuri de muncă şi venituri, atâta timp cât creşterea are calitate şi eficienţă, atâta timp cât este eficientă energic şi nu exagerată, dacă o rată de creştere este mai mare decât 7.5% putem accepta”.

Pe scurt, atâta timp cât creşterea este „pe plus” şi peste 7% nu este o problemă pentru China.

„Inflaţia sub 3.5%” este următoarea chestiune ce este în atenţia administraţiei, conform Premierului chinez. Inflaţia actuală a Chinei fiind de 2.5%, însă în 2007 a atins chiar procentul de 6.5%, ulterior fiind redusă dar în 2010 revenind iar la 4%.

Specialiştii, de la Biroul Naţional de Statistică, spun că, China are un profit în 35 din cele 41 de sectoare industriale, cinci dintre aceste sectoare având scăderi şi unul prezentând stabilitate faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

  • Afacerile industriale prezintă un plus de 11.4% faţă de prima jumătate a anului 2013. Profitul total al companiilor industriale fiind de peste 3.2 milioane dolari americani anul acesta, cu aproximativ 10% mai mult faţă de începutul acestui an şi redresând situaţia economică.
  • Creşterea se datorează şi companiilor străine şi întreprinderlor cu fonduri în Hong Kong, Macao şi Taiwan care au crescut cu 15.3% faţă de anul trecut, ajungând la aproximativ 700 miliarde de yuani (aprox. 115 miliarde $).
  • Întreprinderile exploatate şi cele deţinute de stat au însumat 761.35 miliarde yuani, creştere de 5.6% faţă de anul trecut. Domeniul privat aduce creştere de 13.5 procente, cu 910.49 miliarde yuani (aprox. 148 miliarde $).
  • Întreprinderile din industria mineră au avut scădere de 55.21 miliarde dolari (340.50 miliarde yuani), cu un minus 14.6% faţă de anul 2013.
  • Companiile din sectorul de producţie au adus 15.6% creştere faţă de anul trecut, atingând 2.3 trilioane yuani (373 miliarde $).

 

UE se aşteaptă la stabilizare de 0.4%PIB UE

Uniunea Europeană se aşteaptă la control economic eficient mai pozitiv care să aducă un plus de 0.4% pentru al doilea semestru al anului 2014. Cea mai mare creştere atinsă de UE din 2007 – anul aderării Romaniei – a fost de 4%, din 2008. Cel mai drastic an pentru UE în contextul crizei a fost anul 2009, când economia a ajuns la un procent negativ de -4.5%.

„Inflaţia este stabilă la 0.5%” anunţa centrul Eurostat conform ultimului raport din această lună. România atingând limita de 0.9%. În această perioadă a anului trecut inflaţia a fost de 1.7% în UE şi 4.5% în România.

Tensiunile cu euroscpticii sunt tot mai vizibile în UE, astfel că noul Preşedinte al Comisiei Europene Jean Claude Junker declara în cursul acestei luni: „Moneda unică nu divizează Europa, o protejează”, pledând pentru concretizarea consolidării economice tot mai mari la nivelul statelor UE.

Conform datelor din primul raport de pe acest trimestru pentru situaţia economică UE (aceasta deoarece raportul secundar este aşteptat să apară în curând):

  • Investiţiile în afaceri au atins valoare de 19.5%, cota de profit din afaceri a ajuns la 37.2%.
  • Producţia de construcţii în UE a scăzut la -1.6%, în luna precedentă fiind de 0.4%.
  • Producţia industrială este la valoare de -1.1%, anul anterior fiind de 0.5%.
  • Surplusul financiar din primul semestru este de 25.7 miliarde dolari, în anul precedent totalizând suma de 147 miliarde $.

Sume concrecte nu sunt prezentate însă informaţiile procentuale (survenite ca profit) par să fie incluse acel surplus financiar ce apare în ultimul trimestru (însă trebuie să ţinem cont că există şi un debit financiar, un indicator care evaluează pierderile UE şi sumele datorate fie de state către UE fie de UE către alţii).

CONCLUZIE. Stabilitatea economică UNIUNEA EUROPEANĂ VS. CHINA

PIB UE-ChinaComparând creşterea trimestrială, China este cea care se stabilizează mai uşor şi UE trebuie să stabilizeze o serie de economii redresate având astfel o evoluţie mai dificilă, ceea ce este mai dificil:

Însă, un alt factor important al unei economii este inflaţia. Aşa cum vedem în grafic şi conform datelor de mai sus, Uniunea Europeană are câştig de cauză, conform ultimelor rapoarte din 2014, moneda europeană fiind mai semnificativă faţă de yuan-ul chinezesc în economia preţurilor.

 

Surse:

–          National Bureau of Statistics of China, www.stats.gov.cn.

–          Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu.

 

 

Stila – Nicholas PUERAVA

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: CHINA şi UE îşi stabilizează creșterea economică. Cât de mare e diferența   | stilanicholas

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Țările UE propun un buget de 164,8 miliarde de euro pentru 2021, primul buget anual din Cadrul Financiar Multianual de 1.074 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2020

Cei 27 de ambasadori ai țărilor UE au căzut de acord miercuri asupra poziției Consiliului cu privire la proiectul de buget al UE pentru anul 2021, primul buget anual al Uniunii pentru noul exercițiu financiar multianual din perioada 2021-2027.

În total, poziția Consiliului pentru bugetul anului viitor cuprinde o alocare 162,9 miliarde de euro în angajamente și 164,8 miliarde de euro în plăți, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Bugetul pentru 2021 va ajuta UE să abordeze daunele provocate de pandemia COVID-19, care a afectat profund societățile și economiile noastre. Poziția Consiliului este pe deplin aliniată cu prioritățile convenite de liderii UE în iulie pentru următorul cadru financiar multianual. Oferă mijloace adecvate pentru a sprijini o redresare durabilă, precum și tranziția verde și digitală a UE”, a declarat Olaf Scholz, ministrul federal al finanțelor din Germania și vicecancelar, în calitate de reprezentant al președinției germane a Consiliului UE.

Acesta este primul buget anual din bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, Cadrul financiar multianual (CFM) căruia liderii UE au decis la 21 iulie să îi aloce 1.074 de miliarde de euro pentru următorii șapte ani, la care se vor adăuga cele 750 de miliarde de euro din cadrul Next Generation EU pentru redresarea post-coronavirus a Uniunii Europene.

Întrucât discuțiile trilaterale cu Parlamentul privind următorul CFM sunt în curs de desfășurare, Consiliul își va reevalua poziția în lumina textului final al CFM și a scrisorii de modificare așteptate de la Comisie în cadrul procedurii, mai notează sursa citată.

Consiliul urmează să să adopte în mod oficial poziția sa la sfârșitul lunii septembrie și o va înainta Parlamentului la 1 octombrie. Acesta din urmă se așteaptă să adopte amendamentele la poziția Consiliului în săptămâna care începe pe 9 noiembrie. Dacă pozițiile Consiliului și ale Parlamentului vor fi divergente, o perioadă de conciliere de trei săptămâni va începe la 17 noiembrie.

Continue Reading

Bugetul UE

Proasta afacere a bugetului UE și consecințele sale politice

Published

on

de Dan Cărbunaru

Tratat ca o afacere, bugetul UE, alimentat generos de țările bogate din Nordul și Vestul Europei, a ajuns iar motiv de dispută între politicieni. Refuzul unora de a plăti mai mult pentru a acoperi gaura lăsată de britanici –  al doilea contributor după germani, generează nemulțumirea celor care se văd cu perspectiva recuperării decalajelor de dezvoltare tot mai îndepărtată. 

Discuția despre bani devine tot mai politică. Și cu cât devine mai politică, ea riscă să contureze o dispută între europenii cu bani mai mulți și cei mai puțin bogați. Realizăm, astfel, pe dosarul bugetului multi-anual, că nu suntem toți la fel. Că afacerea de 923 de miliarde de euro, generată pe piața unică din cei 123 de miliarde de euro depuși de toate statele membre anual, nu e suficient de bine digerată nici măcar de beneficiari. Care, întâmplător sau nu, se regăsesc integral pe lista celor 27 de state membre. Pentru că, așa cum publicam zilele trecute, analizele Comisiei Europene arată că nimeni nu pierde pe Piața Unică. Pentru fiecare euro vărsat de un stat la bugetul UE în economie apar alți 8. Cu cât dai mai mult, cu atât se întorc mai mulți.

Dacă nu banii, așadar, sunt problema, înseamnă că discuția se așază în zona politică. În fața electoratelor din țările bogate. Acolo unde beneficiile Pieței Unice fie nu se mai simt la fel, fie există alte dorințe. 

Unii par a se fi săturat nu doar de contribuțiile la bugetul UE, dar și de libera circulație a muncitorilor din Est, și de regulile internaționale care protejează refugiații din afara UE, și de protecția americană, și de parteneriatul transatlantic. Alții s-au săturat să se simtă tratați  ca piață de desfacere, sursă de medici și ingineri, resurse naturale. 

Cu cât dezbaterea din Consiliul European se adâncește, iar eșecul din această sătămână arată că negocierile sunt departe de final, cu atât pe masa lungă a celor peste 450 de milioane de europeni, reprezentați de 27 de șefi de state și de guverne, președinte de Comisie, Parlament și de Consiliu vor fi așezate mai degrabă argumentele care ne despart decât cele care ne unesc. Neobișnuiți cu chestiuni tehnice, europenii bogați se vor simți agresați de insistența cu care săracii le cer bani, în timp ce săracii resimt umilitor tăierile din bugetul UE.

Primul buget negociat fără britanici, plecați din UE după jumătate de secol, lasă liderii rămași fără vinovatul de serviciu, după ce Cameron era cel care bloca un acord privind precedentul buget cu câteva zile înainte de începerea noului cadru financiar. Ce fel de unitate și ce fel de spirit de coeziune mai arată liderii noștri azi? Ce ar spune părinții fondatori ai UE, cei pe care românii i-au descoperit mai târziu, pentru că la vremea aceea URSS avea alte modele de comunicat în această parte a Europei? 

Presiunea politică este azi mai mare decât presiunea bugetară. Fără solidaritate reală, europenii se pregătesc de dezintegrare mult mai dramatică decât premiera generată de britanici.

Continue Reading

Bugetul UE

Klaus Iohannis se întâlnește la Bruxelles cu președintele Consiliului European: Discuțiile se axează pe negocierile privind bugetul UE 2021-2027

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis are vineri, la Bruxelles, o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, discuțiile urmând să se axeze pe negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, tratative care se anunță complicate la summitul Consiliului European convocat de Michel pentru data de 20 februarie. În ce-l privește, președintele Klaus Iohannis a arătat în dese rânduri că prioritatea principală a României rămâne menținerea unor alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale remis CaleaEuropeană.ro, agenda acestei reuniuni este dedicată negocierilor privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Președintele Klaus Iohannis l-a primit anul trecut, la București, pe Charles Michel, prilej cu care șeful statului a anunțat ”negocieri complexe”, criticând propunerea formulată de președinția finlandeză a Consiliului UE, respinsă ulterior în Consiliul European.

Klaus Iohannis solicită alocări substanțiale pentru politica de coeziune și pentru politica agricolă comună

”Am discutat, evident, cu domnul președinte Michel despre nevoia păstrării finanțării pentru dezvoltarea regională, de exemplu – fondurile de coeziune -, despre nevoia păstrării într-un cuantum important al banilor pentru politicile agricole comune – așa-numit PAC”, a spus Iohannis, într-o conferință comună de presă cu Michel, la 27 noiembrie 2019.

Aceleași poziții au fost susținute la Bruxelles și de prim-ministrul Ludovic Orban, aflat într-o vizită la instituțiile UE la începutul lunii ianuarie pentru întrevederi cu președinții Consiliului European, Comisiei Europene, Parlamentul European, dar și cu comisarul european pentru buget.

Potrivit propunerii de buget a Comisiei Europene, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu 8% a fondurilor și reprezintă echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Președintele, al 16-lea lider european pe care Charles Michel îl primește la Bruxelles în această săptămână

Întâlnirea de vineri face parte din seria de reuniuni pe care preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a avut săptămâna aceasta cu liderii statelor membre ale Uniunii în vederea pregătirii reuniunii extraordinare a Consiliului European din 20 februarie privind negocierea viitorului buget multianual al Uniunii.

Charles Michel a avut programate în această săptămâni întâlniri cu 16 şefi de stat şi de guvern pentru discuţii separate despre buget. Întrevederile se încheie cu întâlnirea pe care Michel o va avea cu preşedintele Klaus Iohannis.

Negocierile referitoare la bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 au intrat într-o nouă etapă, în care coordonarea acestui proces a fost preluată de către preşedintele Consiliului European cu scopul obţinerii, cât mai rapid posibil, a unui acord la nivelul şefilor de stat şi guvern din Uniunea Europeană.

Se anunță negocieri dificile la summitul din 20 februarie. Austria nu dorește creșterea contribuțiilor la bugetul multianual al UE

Pe de altă parte, discuțiile lui Michel au fost prefațate de un punct de tensiune, după ce cancelarul Austriei Sebastian Kurz a declarat sâmbătă că Austria şi alte ţări se vor opune prin veto bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care coincide și cu epoca post-Brexit, în cazul în care contribuţiile planificate ale statelor membre nu sunt reduse. De altfel, Kurz se numără printre liderii cu care Charles Michel va avea întrevederi.

Separat, reunite la Beja, în Portugalia, 15 ţări membre ale Uniunii Europene din Europa de Sud, Centrală şi de Est, între care și România, au afirmat sâmbătă, la Summitul Grupului “Prietenii Coeziunii”, nevoia de a se ajunge rapid la un acord asupra viitorului buget european după Brexit, solicitând alocări consistente pentru politica de coeziune.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, lansată de Comisia Juncker în mai 2018, executivul european a solicitat contribuţii de 1,11% din Venitul Naţional Brut (VNB) pentru a permite finanțarea noilor politici, menținerea unor alocări importante pentru politicile tradiționale și suplinirea diferenței pe care o provoacă retragerea Marii Britanii, care contribuia, anual, cu aproximativ 12 miliarde de euro la bugetul UE.

Comisia Europeană și Parlamentul European au solicitat, în luna octombrie a anului trecut, țărilor UE să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

În contrast cu Comisia Europeană, dar și cu Parlamentul European care a solicitat alocarea a 1,3% din VNB, ţări mai conservatoare din punct de vedere fiscal precum Germania, Austria şi Olanda vor un procent de maximum 1%. Pentru a putea fi adoptat, cadrul financiar multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending