Comisia Europeană a decis luni sancționarea companiilor Apple și Meta pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de Actul legislativ privind piețele digitale (DMA). Apple a primit o amendă de 500 milioane de euro, iar Meta va trebui să plătească 200 milioane de euro, în urma constatării unor practici contrare noilor reguli menite să asigure concurența și opțiuni reale pentru utilizatori.

„Deciziile de astăzi transmit un mesaj puternic și clar. Actul legislativ privind piețele digitale este un instrument esențial pentru deblocarea potențialului, a posibilităților de alegere și a creșterii prin asigurarea faptului că actorii digitali pot funcționa pe piețe contestabile și echitabile. Protejează consumatorii europeni și creează condiții de concurență echitabile. Apple și Meta nu au respectat Regulamentul privind piețele digitale prin punerea în aplicare a unor măsuri care consolidează dependența întreprinderilor utilizatoare de servicii de intermediere online și a consumatorilor de platformele lor. Prin urmare, am luat măsuri ferme, dar echilibrate de asigurare a respectării legislației împotriva ambelor societăți, pe baza unor norme clare și previzibile. Toate întreprinderile care își desfășoară activitatea în UE trebuie să respecte legile noastre și valorile europene”, a declarat Teresa Ribera, Vicepreședintă executivă pentru o tranziție curată, justă și competitivă.

Apple, sancționată pentru restricții privind informarea utilizatorilor

Investigația Comisiei a vizat restricțiile impuse de Apple dezvoltatorilor de aplicații în ceea ce privește informarea consumatorilor despre alternative mai ieftine în afara App Store. În temeiul DMA, dezvoltatorii trebuie să poată direcționa utilizatorii către oferte externe fără a fi blocați sau taxați suplimentar.

Comisia a concluzionat că „Apple nu respectă această obligație”, iar restricțiile impuse împiedică consumatorii să beneficieze de „oferte alternative și mai ieftine”. În plus, Apple „nu a demonstrat că aceste restricții sunt necesare și proporționale”, se arată în comunicatul oficial.

Ca urmare, Apple are la dispoziție 60 de zile pentru a elimina aceste restricții tehnice și comerciale. În caz contrar, riscă penalități suplimentare.

Meta, vizată pentru modelul „Consimțământ sau plată”

Meta a fost sancționată pentru implementarea, în perioada martie–noiembrie 2024, a modelului de publicitate „Consimțământ sau plată”, prin care utilizatorii Facebook și Instagram din UE puteau alege între:

• a oferi consimțământul pentru folosirea datelor personale în publicitate, sau
• a plăti un abonament pentru a folosi platformele fără reclame.

Comisia a considerat că acest model „nu le-a oferit utilizatorilor opțiunea specifică necesară de a alege un serviciu care utilizează mai puține date cu caracter personal”, ceea ce contravine cerințelor din DMA. În plus, utilizatorii „nu și-au putut exprima consimțământul în mod liber”, potrivit evaluării oficiale.

Meta a introdus în noiembrie 2024 o versiune revizuită a modelului de publicitate, care este în prezent evaluată de Comisie. Totuși, sancțiunea vizează perioada anterioară.

Deciziile luate împotriva Apple și Meta sunt primele sancțiuni de neconformitate emise de Comisia Europeană în temeiul DMA, act legislativ intrat în vigoare pentru a limita puterea platformelor digitale dominante (așa-numiții „gatekeepers”).

Apple și Meta trebuie să se conformeze deciziilor în termen de 60 de zile. Comisia Europeană va continua colaborarea cu cele două companii pentru asigurarea respectării reglementărilor din Actul privind piețele digitale.

DMA reprezintă un pilon esențial în strategia UE de creare a unui mediu digital echitabil, cu beneficii directe pentru consumatori, dezvoltatori și concurența în piață.

Raportul privind prioritățile Parlamentului European referitoare la viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef al Parlamentului, a fost votat miercuri cu largă majoritate în Comisia pentru bugete a instituției legislative europene, cu aproximativ două treimi din voturi, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Raportul votat astăzi solicită o creștere adecvată a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare 2028–2034. Pentru perioada actuală, 2021–2027, acesta însumează 1,3 trilioane de euro. Creșterea este necesară pentru a acoperi noile priorități ale Uniunii Europene, precum apărarea și întărirea economiei, fără a afecta însă prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat Mureșan

Europarlamentarul român a evocat contextul geopolitic actual, cu Federația Rusă tot mai agresivă la granițele noastre și cu Statele Unite ale Americii retrăgându-se din rolul de principal partener de securitate, subliniind este clar că trebuie să facem mai mult pentru a ne proteja cetățenii.

Potrivit lui Mureșan, pentru Uniunea Europeană, bugetul multianual a fost și rămâne cel mai bun instrument pentru a gestiona împreună provocările cu care se confruntă

“Agricultura și coeziunea vor rămâne, însă, și ele priorități în viitorul Buget. Sunt domeniile din care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene și trebuie finanțate în continuare în mod adecvat”, a mai spus europarlamentarul român.

Astfel, pentru a acoperi atât noile, cât și vechile priorități, Mureșan susține o creștere a bugetului.

“Pentru a acoperi această creștere, este necesar să adoptăm noi resurse proprii ale Uniunii Europene care să asigure transparentizarea și sustenabilitatea surselor de venit. Noul pachet de resurse proprii trebuie să fie unul echitabil pentru toate țările, regiunile și sectoarele economice ale Uniunii Europene”, a declarat Siegfried Mureșan.

“În raportul votat astăzi, respingem, totodată, propunerea Comisiei Europene ca toate fondurile din viitorul cadru financiar să fie alocate prin intermediul unui plan național dedicat fiecărui stat membru. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ sau agricultura, trebuie să aibă programe dedicate de implementare la nivel european pentru a garanta o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană este, de asemenea, inclusă pe lista de priorități ale Parlamentului European pentru viitorul buget”, a completat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

După votul din Comisia pentru bugete, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind prioritățile pentru Bugetul Uniunii Europene va fi adoptat în plenul Parlamentului European în luna mai, înainte ca Comisia Europeană să publice proiectul de buget multianual, în luna iulie.

Comisia Europeană invită părțile interesate să contribuie cu experiența lor practică la conturarea unor reguli clare și accesibile privind modelele de inteligență artificială cu uz general (GPAI), care vor fi incluse în viitoarele orientări ale Comisiei.

Potrivit comunicatului oficial, orientările vor clarifica conceptele-cheie care stau la baza dispozițiilor din Legea IA privind modelele GPAI.

Documentul aflat în pregătire va oferi explicații detaliate pentru întrebări esențiale, precum: „ce este un model de inteligență artificială cu uz general?”, „care entități sunt considerate furnizori în diferite configurații?” și „ce acțiuni constituie introducerea pe piață?”. De asemenea, orientările vor descrie rolul Biroului pentru Inteligență Artificială în sprijinirea respectării cerințelor legale.

Help shape the EU guidelines on general-purpose AI (GPAI) models under the AI Act.

We invite all stakeholders and citizens to share feedback by 22 May in a targeted consultation.#EUHaveYourSay

— European Commission (@EU_Commission) April 22, 2025

Totodată, va fi explicat modul în care semnarea Codului de bune practici – dacă este aprobat de Biroul și Consiliul pentru Inteligență Artificială – poate reduce povara administrativă pentru furnizori și poate funcționa ca un reper pentru conformitatea cu reglementările.

În acest sens, orientările vor completa Codul de bune practici privind GPAI, aflat în prezent în faza finală de elaborare.

Toți actorii interesați – inclusiv furnizori de modele GPAI, furnizori secundari de sisteme IA, reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic, experți și autorități publice – sunt invitați să trimită opinii până pe 22 mai.

Orientările nu vor avea caracter obligatoriu, dar vor aduce clarificări cu privire la modul în care Comisia, în calitate de autoritate responsabilă cu supravegherea și aplicarea regulilor privind GPAI, intenționează să le interpreteze și implementeze în baza Actului privind IA. Publicarea orientărilor și a versiunii finale a Codului de bune practici este așteptată înainte de luna august 2025.

În plus, ca parte a eforturilor sale de a sprijini părțile interesate în punerea în aplicare a Legii privind inteligența artificială, Comisia va lansa în curând o consultare specifică privind clasificarea sistemelor de inteligență artificială drept sisteme cu risc ridicat.