Connect with us

CHINA

China va construi centrale nucleare plutitoare

Published

on

China va construi „centrale nucleare plutitoare” capabile să faciliteze exploatarea resurselor marine, a anunțat miercuri guvernul chinez, reafirmând totodată obiectivul Beijingului de a dubla până în 2020 capacitatea parcului nuclear chinez, relatează AFP.

china - fmi„Avem în derulare proiecte de centrale nucleare plutitoare, care vor fi supuse unor evaluări riguroase și științifice”, a explicat Xu Dazhe, președintele autorității chineze de supraveghere a energiei nucleare, informează Digi24.

Două proiecte concurente sunt dezvoltate de CGN (China General Nuclear) și CNNC (China National Nuclear Corporation), doi giganți în domeniul nuclear civil, și au fost integrate în noul plan cincinal chinez (2016-2020).

Aceste nave echipate cu mici reactoare sunt concepute pentru a alimenta cu electricitate platformele de foraj petroliere și gazeifere, însă, de asemenea, și insulele și zonele de coastă, furnizând, de exemplu, energia necesară pentru operațiunile de desalinizare a apei, potrivit companiilor.

Acesta nu este primul proiect de folosire a energiei nucleare civile pe mare. Rusia este deja angajată în construirea propriei centrale nucleare plutitoare. Însă conceptul stârnește îngrijorări serioase cu privire la siguranța unei astfel de facilități.

CGN și-a propus să termine construcția “centralei sale plutitoare” în termen de patru ani. Cu un reactor proiectat de companie, ACPR50S, centrala va oferi „o sursă sigură de energie” pe mare, a dat asigurări CGN la mijlocul lunii ianuarie.

Nava-centrală a CNNC, dotată cu reactorul ACP100S, urmează să fie operațională până în 2019.

China și-a reafirmat de asemenea obiectivele de dezvoltare a parcului său nuclear: în prezent dotat cu 30 de reactoare (28,3 de gigawați), parcul urmează să atingă o capacitate totală de 58 de gigawați până în 2020.

China dispune de 24 de reactoare în prezent în construcție, o treime dintre reactoarele în construcție la nivel mondial, potrivit federației World Nuclear Association (WNA).

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CHINA

Prima reacție a Chinei după denunțarea Tratatului INF de către SUA: Ne opunem retragerii unilaterale a Statelor Unite. Cerem un ”dialog constructiv” între SUA și Rusia pentru a evita ”consecințe grave”

Published

on

China a anunțat că se opune retragerii unilaterale a Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, semnat în 1987 de către fostul lider sovietiv, Mihail Gorbaciov și președintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, solicitându-le celor două state un ”dialog constructiv” pentru a evita ”consecințe grave”, anunță AFP, citat de Agerpres.

”China se opune retragerii SUA din tratat şi cere SUA şi Rusiei să-şi soluţioneze diferendele în mod corespunzător printr-un dialog constructiv”, a declarat Geng Shuang, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, fiind o primă reacție a Beijingului după anunțul Statelor Unite și al Rusiei privind suspendarea participării la Tratatul INF.

”Retragerea unilaterală a SUA ar putea antrena o serie de consecinţe negative şi China va acorda o atenţie specială evoluţiei situaţiei”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe chinez, care menţionează că Beijingul regretă decizia Washingtonului.

Într-o declarație publicată vineri de Casa Albă, președintele Donald Trump acuza Rusia că ”încalcă de prea mult timp Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (…), dezvoltând un sistem interzis de rachete care reprezintă o amenințare directă pentru aliații și trupele noastre din străunitate”, după ce ce secretarul de Stat Mike Pompeo a anunțat începerea procedurilor de retragere a SUA din acest tratat și suspendarea obligațiilor ce decurg din acesta cu data de 2 februarie.

Liderul american subliniază că Statele Unite nu pot fi singura țară din lume legată unilateral de acest tratat.

”Vom continua să dezvoltăm propriile noastre opțiuni de reacție militară și vom lucra cu NATO și ceilalți aliați și parteneri pentru a preveni ca Rusia să dobândească un avantaj militar din acest comportament ilicit”, a mai afirmat Trump, precizând totodată că SUA rămân deschise la dialog cu Rusia privind negocieri ce țin de controlul armamentelor.

Drept răspuns, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că țara sa își suspendă participarea la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare. 

”Partenerii noştri americani au anunţat că îşi suspendă participarea la acord şi noi o suspendăm la rândul nostru”, a declarat Putin, citat de agenţiile de presă ruse.

Putin a anunțat, de asemenea, că Rusia va începe să lucreze la dezvoltarea de noi rachete, inclusiv hipersonice, și le-a cerut miniștrilor să nu demareze negocieri de dezarmare cu Washingtonul.

Citiți și: 

București, capitala de unde Europa reacționează și privește cu incertitudine riscurile suspendării Tratatului INF, acordul strategic care ținea continentul departe de amenințarea unei noi curse a înarmărilor
Secretrarul general al NATO, Jens Stoltenberg: Alianța nu intenționează să desfășoare noi arme nucleare în Europa

Continue Reading

CHINA

Donald Trump prezintă joi strategia de apărare antirachetă a SUA, pe fondul noilor arme hipersonice ale Rusiei și Chinei și în contextul anunțului retragerii din Tratatul INF

Published

on

Președintele american Donald Trump este așteptat să prezintă joi noua strategie de apărare antirachetă a SUA, destinată să răspundă ameninţărilor reprezentate de noile arme ale Rusiei şi Chinei, dar şi de cele ale Iranului şi Coreei de Nord, document strategic ce apare la scurt timp după ce negocierile dintre Washington și Moscova pentru păstrarea Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare au eșuat, iar Statele Unite au anunțat că vor începe retragerea din acest acord de echilibru strategic în Europa ce datează din 1987.

Liderul american va fi prezent la sediul Pentagonului, unde va prezenta această analiză comandată în 2017 şi aşteptată de mai multe luni, conform unor responsabili de la Washington, citați de France Presse, scrie Agerpres.

FOTO: Donald Trump/ Twitter

Prezentarea acestui document nu coincide numai cu avertismentul și intenția SUA de a se retrage din Tratatul INF, ci și cu afirmarea, în premieră, a poziției americane cu privire la noile rachete hipersonice pe care China și Rusia le dezvoltă. Reamintim că la finalul anului trecut, președintele rus Vladimir Putin anunța că Rusia va desfășura în 2019 primul său regiment de rachete hipersonice care pot fi echipate cu focoase nucleare, ceea ce înseamnă că țara sa are acum un nou tip de armă strategică.

De altfel, tema echilibrului strategic nuclear s-a numărat și printre temele de discuție la primul și singurul summit Trump-Putin, de anul trecut de la Helsinki (Citiți și Sistemul antirachetă al SUA, inclusiv scutul din România, printre țintele lui Vladimir Putin la summit-ul cu Donald Trump: ”Este o situație periculoasă”)

În ceea ce privește Coreea de Nord, detensionarea parțială a relațiilor prin organizarea primului summit Trump – Kim în 2018 nu a fost un demers suficient pentru ca Phenian-ul să nu mai prezinte riscuri în această dimensiuni. Referitor la Iran, reamintim că administrația Trump a denunțat Acordul nuclear încheiat în 2015 cu Teheranul în formatul P5+1.

Ce este așteptat să conțină strategie de apărare antirachetă a SUA?

Potrivit fragmentelor extrase din acest document de peste 80 de pagini care au fost difuzate presei, Pentagonul detaliază noile proiecte pe care intenţionează să le dezvolte pentru a apăra SUA, în special, de noile rachete hipersonice dezvoltate de China şi Rusia. Aceste rachete, capabile să dezvolte o viteză de peste 5.000 km/oră, de patru ori viteza sunetului şi manevrabile, sunt aproape imposibil de interceptat odată lansate.

Noua strategie de apărare vizează totodată rachetele balistice dezvoltate de către două ţări pe care SUA le consideră drept cei mai răi inamici ai săi: Iranul şi Coreea de Nord.

Pentru a se apăra împotriva rachetelor lor, mai puţin sofisticate decât cele ale Rusiei şi Chinei, dar care îi ameninţă în mod direct pe aliaţii SUA, în special Europa şi Japonia, Pentagonul vizează o altă pistă de cercetare: distrugerea lor la lansare.

Sistemele actuale antirachetă sunt toate focalizate pe distrugerea rachetelor în zbor. Ţintindu-le încă de când se află în faza de accelerare, Statele Unite ar consolida apărarea aliaţilor lor şi ar descuraja ţările respective, subliniază documentul.

Totodată, noua strategie de apărare antirachetă prevede creşterea numărului de interceptori la 64 până în 2023. 

România și sistemul antirachetă global, printre beneficiarii bugetului american Apărării

Precizăm, în context, că în bugetul militar al SUA pentru anul 2019, aprobat la mijlocul anului trecut, sistemul antirachetă global al Statelor Unite se numără printre beneficiarii acestui cadru bugetar.

Bugetul militar al Pentagonului pentru anul 2019, care se ridică la 716,3 miliarde de dolari și care a fost adoptat cu o largă majoritate bipartizană, conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.

 

.

Continue Reading

CHINA

VIDEO China a reușit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii

Published

on

China a efectuat joi cu succes prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii, au informat mass-media de stat, conform AFP, potrivit Agerpres.

Modulul de explorare Chang’e-4, lansat pe 8 decembrie, a aselenizat în siguranţă la ora 10:26 ora Beijingului (02:26 GMT), a informat China New News Agency. El a trimis o fotografie a suprafeţei lunare către satelitul Queqiao, aflat pe orbită în jurul Lunii, a precizat televiziunea publică CCTV.

Spre deosebire de faţa Lunii aflată cel mai aproape de Pământ, care este întotdeauna îndreptată spre planeta noastră, nicio sondă sau modul de explorare nu au atins vreodată solul celeilalte părţi.

Faţa ascunsă a satelitului natural al Terrei este montană şi accidentată, presărată cu cratere, în timp ce faţa vizibilă oferă multe suprafeţe plane, care permit aselenizarea.

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending