Connect with us

INTERNAȚIONAL

Chinezii dau un miliard de dolari pentru Republica Moldova. Ce vor in schimb?

Published

on

moneyInteresul manifestat de China pentru Republica Moldova este un mister pentru majoritatea analiştilor, presupusele “ţinte” ale guvernului de la Beijing variind de la asigurarea unei “monede de schimb” în relaţiile cu Rusia la exploatarea potenţialului comercial dat de localizarea geografică, informeaza Mediafax.

China a decis anul trecut să acorde un împrumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al cerui mai sărac stat european, şi cu siguranţă cel mai mare credit obţinut vreodată de Chişinău.

Împrumutul de un miliard de dolari de la China eclipsează până şi ajutorul obţinut luna trecută de la FMI, de 574 milioane de dolari. Si, totusi, ce castiga chinezii?

Moldova, o tara in care carutele merg langa Lexus-uri

Întrebaţi care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analiştii politico-economici contactaţi de Reuters au cerut timp de gândire.

“Ţările mici şi sărace, fără resurse minerale semnificative, sunt candidaţi cu şanse mici de reuşită la atragerea investiţiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totuşi, China manifestă tot mai mult interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa. Aici, căruţe trase de cai, încărcate cu fân, circulă alături de Mercedes-uri şi Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat după drumuri zilnice la fântână. Întrebaţi de ce (este China interesată de Moldova – n.r.), experţii au nevoie de timp de gândire”, scrie agenţia internaţională de presă.

Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu găseşte o explicaţie. “E adevărat că exportatorii chinezi caută să-şi diversifice baza de exporturi. Îmi imaginez că ar vrea să se ducă în locuri mai tradiţionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesară. De fapt, nu are mai nimic”, a spus râzând analistul.

Criza economică a avut efecte severe în Republica Moldova, a cărei economie depinde în foarte mare măsură de banii trimişi acasă de cei care au plecat la muncă în străinătate.

Remiterile au scăzut cu circa o treime anul trecut faţă de 2008, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău, iar situaţia multor familii care depind de aceşti bani a devenit una disperată, necesitând intervenţia organizaţiilor caritabile din Occident.

CIA Handbook: relansare modesta in 2010

Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situaţiei şi pesimismul care caracterizează viitorul sunt rezumate de CIA Handbook.

“Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modestă în 2010, care rămâne la discreţia incertitudinilor politice, capacităţilor administrative slabe, intereselor birocratice, creşterii preţurilor combustibililor, condiţiilor meteo nefavorabile agriculturii şi scepticismului investitorilor străini, precum şi a prezenţei unui regim separatist ilegal în Transnistria”, se arată în CIA Handbook.

Interesele Chinei în Moldova sunt neclare, dar există indicii care sugerează potenţialul economic ridicat al ţării, notează Reuters, făcând referire la agricultură, la profilul educaţional bun al populaţiei, datorat în principal sistemului de învăţământ moştenit din era comunistă, sau la potenţialul tehnologic subliniat de numărul mare de internet cafe-uri din Chişinău.

Investitii in infrastructura si hi-tech

Fondurile promise de China, al căror cuantum este încă negociat după schimbarea guvernului, se vor îndrepta cel mai probabil către construcţii, infrastructură şi probabil spre dezvoltarea industriei high-tech, potrivit autorităţilor moldovene.

Însă interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativă decât randamentul economic al investiţiei este influenţa care poate fi cumpărată cu acest credit, scrie Reuters.

“China îşi exercită noul model de politică externă (…) îşi explorează avantajele de superputere în ascensiune”, spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.

China strange legaturile cu vecinii Rusiei

În timp ce devine tot mai autoritară în relaţia cu Statele Unite, China intră în Europa de Est cu paşi mici, ţintind întâi zonele sărace, construind treptat legături financiare puternice cu vecinii Rusiei.

În luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis să investească un miliard de dolari pentru construcţia de centrale electrice şi drumuri în Tadjikistan, iar în martie 2009 banca centrală a Chinei s-a angajat într-un contract de swap valutar pe trei ani, în valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de dolari) cu Belarus.

“Prin întărirea poziţiei în curtea Rusiei, China îşi îmbunătăţeşte mâna în negocierile cu Moscova”, spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan împărtăşeşte la rândul ei acest punct de vedere, arătând că Beijingul vrea să câştige “dividende politice” prin investiţiile în ţările sărace din fosta Uniune Sovietică.

China are nevoie de putere în relaţia cu Rusia deoarece importă de acolo tot mai multe resurse, mai ales petrol şi gaze naturale. “Timp de mai multe decenii, relaţiile dintre Rusia şi China au fost încâlcite, dar noul om de fier care a apărut la Moscova, Vladimir Putin, în prezent premier, a decis să lase deoparte divergenţele şi să promoveze o cooperare economică strânsă”, comentau analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009. Însă, spun aceştia, neîncrederea persistă între relaţiile dintre aceste mari puteri.

Un avanpost in zonele de influenta ale UE

Pe de altă parte, împrumutul acordat Moldovei nu este lipsit de potenţial comercial şi ar putea stabili în favoarea Chinei un avanpost către accesarea pieţelor din zonele de influenţă ale Uniunii Europene şi Rusiei.

“Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi specificul industriei moldovene”, potrivit lui Franklin Steves, consilier politic la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar şi pe vinificaţie şi industria textilă, apreciază acesta.

Exporturile directe de aici către pieţele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ costurile de transport suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.

Salariile scăzute din Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din zonă, au atras deja investitori din zona producţiei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din România după creşterea fulminantă a salariilor, notează Steves.

Sărăcia din Moldova, slăbiciunile administraţiei şi disputa din Transnistria – care împiedică practic Chişinăul să controleze o regiune importantă din teritoriul ţării – fac ca şansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeană să fie foarte reduse. Însă ţara este inclusă în tratatul Parteneriatului de Est al UE, având astfel dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, în perioada 2007-2010, “pentru promovarea democraţiei şi a reformei”.

Împrumutul de un miliard de dolari de la China eclipsează până şi ajutorul obţinut luna trecută de la FMI, de 574 milioane de dolari.

China a decis anul trecut să acorde un împrumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al cerui mai sărac stat european, şi cu siguranţă cel mai mare credit obţinut vreodată de Chişinău.
Întrebaţi care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analiştii politico-economici contactaţi de Reuters au cerut timp de gândire.
“Ţările mici şi sărace, fără resurse minerale semnificative, sunt candidaţi cu şanse mici de reuşită la atragerea investiţiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totuşi, China manifestă tot mai mult interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa. Aici, căruţe trase de cai, încărcate cu fân, circulă alături de Mercedes-uri şi Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat după drumuri zilnice la fântână. Întrebaţi de ce (este China interesată de Moldova – n.r.), experţii au nevoie de timp de gândire”, scrie agenţia internaţională de presă.
Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu găseşte o explicaţie.
“E adevărat că exportatorii chinezi caută să-şi diversifice baza de exporturi. Îmi imaginez că ar vrea să se ducă în locuri mai tradiţionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesară. De fapt, nu are mai nimic”, a spus râzând analistul.
Criza economică a avut efecte severe în Republica Moldova, a cărei economie depinde în foarte mare măsură de banii trimişi acasă de cei care au plecat la muncă în străinătate.
Remiterile au scăzut cu circa o treime anul trecut faţă de 2008, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău, iar situaţia multor familii care depind de aceşti bani a devenit una disperată, necesitând intervenţia organizaţiilor caritabile din Occident.
Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situaţiei şi pesimismul care caracterizează viitorul sunt rezumate de CIA Handbook.
“Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modestă în 2010, care rămâne la discreţia incertitudinilor politice, capacităţilor administrative slabe, intereselor birocratice, creşterii preţurilor combustibililor, condiţiilor meteo nefavorabile agriculturii şi scepticismului investitorilor străini, precum şi a prezenţei unui regim separatist ilegal în Transnistria”, se arată în CIA Handbook.
Interesele Chinei în Moldova sunt neclare, dar există indicii care sugerează potenţialul economic ridicat al ţării, notează Reuters, făcând referire la agricultură, la profilul educaţional bun al populaţiei, datorat în principal sistemului de învăţământ moştenit din era comunistă, sau la potenţialul tehnologic subliniat de numărul mare de internet cafe-uri din Chişinău.
Fondurile promise de China, al căror cuantum este încă negociat după schimbarea guvernului, se vor îndrepta cel mai probabil către construcţii, infrastructură şi probabil spre dezvoltarea industriei high-tech, potrivit autorităţilor moldovene.
Însă interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativă decât randamentul economic al investiţiei este influenţa care poate fi cumpărată cu acest credit, scrie Reuters.
“China îşi exercită noul model de politică externă (…) îşi explorează avantajele de superputere în ascensiune”, spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.
În timp ce devine tot mai autoritară în relaţia cu Statele Unite, China intră în Europa de Est cu paşi mici, ţintind întâi zonele sărace, construind treptat legături financiare puternice cu vecinii Rusiei.
În luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis să investească un miliard de dolari pentru construcţia de centrale electrice şi drumuri în Tadjikistan, iar în martie 2009 banca centrală a Chinei s-a angajat într-un contract de swap valutar pe trei ani, în valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de dolari) cu Belarus.
“Prin întărirea poziţiei în curtea Rusiei, China îşi îmbunătăţeşte mâna în negocierile cu Moscova”, spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan împărtăşeşte la rândul ei acest punct de vedere, arătând că Beijingul vrea să câştige “dividende politice” prin investiţiile în ţările sărace din fosta Uniune Sovietică.
China are nevoie de putere în relaţia cu Rusia deoarece importă de acolo tot mai multe resurse, mai ales petrol şi gaze naturale.
“Timp de mai multe decenii, relaţiile dintre Rusia şi China au fost încâlcite, dar noul om de fier care a apărut la Moscova, Vladimir Putin, în prezent premier, a decis să lase deoparte divergenţele şi să promoveze o cooperare economică strânsă”, comentau analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009.
Însă, spun aceştia, neîncrederea persistă între relaţiile dintre aceste mari puteri.
Pe de altă parte, împrumutul acordat Moldovei nu este lipsit de potenţial comercial şi ar putea stabili în favoarea Chinei un avanpost către accesarea pieţelor din zonele de influenţă ale Uniunii Europene şi Rusiei.
“Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi specificul industriei moldovene”, potrivit lui Franklin Steves, consilier politic la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar şi pe vinificaţie şi industria textilă, apreciază acesta.
Exporturile directe de aici către pieţele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ costurile de transport suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.
Salariile scăzute din Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din zonă, au atras deja investitori din zona producţiei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din România după creşterea fulminantă a salariilor, notează Steves.
Sărăcia din Moldova, slăbiciunile administraţiei şi disputa din Transnistria – care împiedică practic Chişinăul să controleze o regiune importantă din teritoriul ţării – fac ca şansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeană să fie foarte reduse. Însă ţara este inclusă în tratatul Parteneriatului de Est al UE, având astfel dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, în perioada 2007-2010, “pentru promovarea democraţiei şi a reformei”.
Împrumutul de un miliard de dolari de la China eclipsează până şi ajutorul obţinut luna trecută de la FMI, de 574 milioane de dolari

China a decis anul trecut să acorde un împrumut de un miliard de dolari Republicii Moldova, egal cu circa 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al cerui mai sărac stat european, şi cu siguranţă cel mai mare credit obţinut vreodată de Chişinău.

Întrebaţi care sunt motivele din spatele interesului manifestat de China pentru Republica Moldova, analiştii politico-economici contactaţi de Reuters au cerut timp de gândire.
“Ţările mici şi sărace, fără resurse minerale semnificative, sunt candidaţi cu şanse mici de reuşită la atragerea investiţiilor din partea Chinei, a treia mare economie a lumii. Totuşi, China manifestă tot mai mult interes pentru Moldova, fost stat sovietic mai sărac decât multe ţări din Africa. Aici, căruţe trase de cai, încărcate cu fân, circulă alături de Mercedes-uri şi Lexus-uri ultimul model, iar apa vine la sat după drumuri zilnice la fântână. Întrebaţi de ce (este China interesată de Moldova – n.r.), experţii au nevoie de timp de gândire”, scrie agenţia internaţională de presă.
Analistul Economic Intelligence Unit (EIU) Duncan Innes-Ker nu găseşte o explicaţie.
“E adevărat că exportatorii chinezi caută să-şi diversifice baza de exporturi. Îmi imaginez că ar vrea să se ducă în locuri mai tradiţionale, deoarece Moldova nu are infrastructura necesară. De fapt, nu are mai nimic”, a spus râzând analistul.
Criza economică a avut efecte severe în Republica Moldova, a cărei economie depinde în foarte mare măsură de banii trimişi acasă de cei care au plecat la muncă în străinătate.
Remiterile au scăzut cu circa o treime anul trecut faţă de 2008, potrivit datelor băncii centrale de la Chişinău, iar situaţia multor familii care depind de aceşti bani a devenit una disperată, necesitând intervenţia organizaţiilor caritabile din Occident.
Moldova are deci nevoie de bani, iar gravitatea situaţiei şi pesimismul care caracterizează viitorul sunt rezumate de CIA Handbook.
“Moldova va avea, cel mai probabil, o relansare modestă în 2010, care rămâne la discreţia incertitudinilor politice, capacităţilor administrative slabe, intereselor birocratice, creşterii preţurilor combustibililor, condiţiilor meteo nefavorabile agriculturii şi scepticismului investitorilor străini, precum şi a prezenţei unui regim separatist ilegal în Transnistria”, se arată în CIA Handbook.
Interesele Chinei în Moldova sunt neclare, dar există indicii care sugerează potenţialul economic ridicat al ţării, notează Reuters, făcând referire la agricultură, la profilul educaţional bun al populaţiei, datorat în principal sistemului de învăţământ moştenit din era comunistă, sau la potenţialul tehnologic subliniat de numărul mare de internet cafe-uri din Chişinău.
Fondurile promise de China, al căror cuantum este încă negociat după schimbarea guvernului, se vor îndrepta cel mai probabil către construcţii, infrastructură şi probabil spre dezvoltarea industriei high-tech, potrivit autorităţilor moldovene.
Însă interesele Chinei transcend motivele economico-comerciale evidente. Mai semnificativă decât randamentul economic al investiţiei este influenţa care poate fi cumpărată cu acest credit, scrie Reuters.
“China îşi exercită noul model de politică externă (…) îşi explorează avantajele de superputere în ascensiune”, spune analistul IHS Global Insight Lilit Gevorgyan.
În timp ce devine tot mai autoritară în relaţia cu Statele Unite, China intră în Europa de Est cu paşi mici, ţintind întâi zonele sărace, construind treptat legături financiare puternice cu vecinii Rusiei.
În luna iunie a anului trecut, guvernul de la Beijing a decis să investească un miliard de dolari pentru construcţia de centrale electrice şi drumuri în Tadjikistan, iar în martie 2009 banca centrală a Chinei s-a angajat într-un contract de swap valutar pe trei ani, în valoare de 20 miliarde yuani (aproape 3 miliarde de dolari) cu Belarus.
“Prin întărirea poziţiei în curtea Rusiei, China îşi îmbunătăţeşte mâna în negocierile cu Moscova”, spune Innes-Ker de la EIU. Gevorgyan împărtăşeşte la rândul ei acest punct de vedere, arătând că Beijingul vrea să câştige “dividende politice” prin investiţiile în ţările sărace din fosta Uniune Sovietică.
China are nevoie de putere în relaţia cu Rusia deoarece importă de acolo tot mai multe resurse, mai ales petrol şi gaze naturale.
“Timp de mai multe decenii, relaţiile dintre Rusia şi China au fost încâlcite, dar noul om de fier care a apărut la Moscova, Vladimir Putin, în prezent premier, a decis să lase deoparte divergenţele şi să promoveze o cooperare economică strânsă”, comentau analiştii IHS Global Insight într-o notă din octombrie 2009.
Însă, spun aceştia, neîncrederea persistă între relaţiile dintre aceste mari puteri.
Pe de altă parte, împrumutul acordat Moldovei nu este lipsit de potenţial comercial şi ar putea stabili în favoarea Chinei un avanpost către accesarea pieţelor din zonele de influenţă ale Uniunii Europene şi Rusiei.
“Există sinergii între interesele de export ale Chinei şi specificul industriei moldovene”, potrivit lui Franklin Steves, consilier politic la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).
China se va concentra probabil pe agricultura din Moldova, dar şi pe vinificaţie şi industria textilă, apreciază acesta.
Exporturile directe de aici către pieţele din Uniunea Europeană ar reduce semnificativ costurile de transport suportate de China, sporind astfel competivitatea produselor.
Salariile scăzute din Republica Moldova, comparativ cu alte ţări din zonă, au atras deja investitori din zona producţiei de textile, inclusiv companii care au relocat activitatea din România după creşterea fulminantă a salariilor, notează Steves.
Sărăcia din Moldova, slăbiciunile administraţiei şi disputa din Transnistria – care împiedică practic Chişinăul să controleze o regiune importantă din teritoriul ţării – fac ca şansele Moldovei de a adera la Uniunea Europeană să fie foarte reduse. Însă ţara este inclusă în tratatul Parteneriatului de Est al UE, având astfel dreptul la un ajutor european de 210 milioane euro, în perioada 2007-2010, “pentru promovarea democraţiei şi a reformei”.
Împrumutul de un miliard de dolari de la China eclipsează până şi ajutorul obţinut luna trecută de la FMI, de 574 milioane de dolari.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțiunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu măsurile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit privind Irlanda de Nord, în speranţa că se vor găsi soluţiile la problemele restante, informează Agerpres. 

Anunţul de marţi vine în contextul în care ministrul britanic pentru Brexit, David Frost, a cerut schimbări semnificative în ce priveşte protocolul referitor la Irlanda de Nord, afirmând că „nu se poate continua aşa cum este acum”. Frost a solicitat o perioadă de „repaus”, cu menţinerea actualelor perioade de graţie şi suspendarea acţiunilor legale întreprinse de UE împotriva Regatului Unit pe parcursul negocierii modificărilor.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a asigurat marţi că, „deşi UE nu va renegocia protocolul, suntem pregătiţi să abordăm toate problemele care apar în implementarea practică a acestuia într-un spirit de bună credinţă şi cooperare”.

„Este esenţial să continuăm discuţiile constructive în cursul săptămânilor următoare. În ceea ce priveşte cererea de suspendare, Comisia va evalua cu atenţie noile propuneri făcute de Marea Britanie, în conformitate cu procedurile de consultare necesare, atât pe plan intern, cât şi cu Parlamentul European”, a mai spus ea. 

Potrivit acesteia, în scopul de a oferi spaţiul necesar pentru a reflecta asupra acestor probleme şi a găsi soluţii durabile la implementarea protocolului, Comisia Europeană a decis ca, în acest stadiu, să nu treacă la următoarea etapă a procedurii de infringement începută în martie. 

O purtătoare de cuvânt a guvernului Marii Britanii a spus la rândul său că Londra a „primit un răspuns constructiv din partea Comisiei la solicitarea unei pauze în ce priveşte aranjamentele existente”, reiterând că este nevoie de „schimbări semnificative pentru a asigura că protocolul este sustenabil”.

Comisia Europeană a recurs în luna martie la acțiuni legale împotriva Regatuli Unit ca urmare a deciziei unilaterale a Londrei de a prelungi perioada de grație privind controalele alimentare între Marea Britanie și Irlanda de Nord.

Astfel, UE a transmis Regatului Unit o scrisoare de punere în întârziere pentru încălcarea dispozițiilor de fond cuprinse în Protocolul privind Irlanda și Irlanda de Nord, precum și încălcarea obligațiilor de bună-credință prevăzute în Acordul de retragere, convenit de cele două părți.

Acest pas marca prima etapă a unei proceduri de infringement împotriva Regatului Unit, fiind a doua acțiune legală a UE împotriva acestei țări în mai puțin de șase luni.

În context, săptămâna trecută guvernul britanic a solicitat Uniunii Europene un moratoriu privind aplicarea dispozițiilor vamale post-Brexit în Irlanda de Nord, pentru a câștiga timp în vederea renegocierii în profunzime a măsurilor care au iscat scântei între cele două părți. 

Protocolul privind Irlanda de Nord a fost conceput ca soluție stabilă și de durată ce se aplică împreună cu acordul comercial și de cooperare și care asigură:

– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda și Irlanda de Nord, protejând astfel buna funcționare a economiei insulei în integralitatea sa și menține Acordul din Vinerea Mare (Acordul de la Belfast) în toate dimensiunile sale;

– păstrarea integrității pieței europene unice a mărfurilor, cu toate garanțiile pe care le oferă în ceea ce privește protecția consumatorilor, sănătatea publică și a animalelor sau combaterea fraudei și a traficului.

Continue Reading

ROMÂNIA

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

Published

on

© Secretary Gina Raimondo/ Twitter

Premierul Florin Cîţu a avut o convorbire telefonică cu secretarul american pentru comerț, Gina Raimondo, în care a subliniat angajamentul României faţă de agenda comună de “prosperitate şi democraţie” dintre țara noastră și Statele Unite

“Am discutat despre oportunităţi strategice în contextul investiţiilor în România şi al agendei de reforme bazate pe piaţă. Am exprimat angajamentul României faţă de agenda noastră comună de prosperitate şi democraţie”, a scris Florin Cîţu, marţi pe Twitter. 

“Mulțumesc premierului Florin Cîţu pentru oportunitatea de a discuta aspecte bilaterale cheie, cum ar fi de exemplu tehnologia  5G, climă și energie. Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România, partenerul nostru solid și aliat, și îl apreciez pe Florin Cîţu pentru leadershipul său”, a scris și Gina Raimondo, tot pe Twitter, după discuția cu premierul român.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

Published

on

© IMF/ Twitter

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat marţi că speră ca actuala inflaţie să fie un fenomen temporar, o consecinţă a pandemiei, dar a avertizat în legătură cu o serie de riscuri care ar putea transforma această creştere a preţurilor într-o problemă mai persistentă, informează Agerpres

„În majoritatea economiilor avansate se estimează că inflaţia va reveni la nivelurile pre-pandemie anul viitor”, a declarat într-o conferinţă de presă economistul şef al FMI, Gita Gopinath.

Pentru organismul financiar internaţional, o bună parte din majorările de preţuri înregistrate într-o serie de ţări, precum Statele Unite ale Americii, sunt „ceva tranzitoriu”, rezultat al impactului crizei provocate de COVID-19 în unele sectoare şi al cifrelor scăzute înregistrate anul trecut după izbucnirea pandemiei.

Mai mut Gopinath a subliniat că nivelurile privind ocuparea forţei de muncă vor continua să fie mult sub cele anterioare crizei şi că, deşi au fost văzute creşteri importante de salarii în anumite domenii, majorarea salariilor rămâne în general normală.

În cazul SUA, inflația a urcat la 5,4% în luna iunie, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani. Gita Gopinath a menţionat, de asemenea, că se preconizează o inflaţie de 4% în 2021, dar că în 2022 va reveni la un nivel mai normal, de circa 2,4%.

În plus, FMI se aşteaptă ca inflaţia să rămână ridicată anul viitor într-o serie de economii emergente şi în curs de dezvoltare, în parte din cauza scumpirii alimentelor şi a deprecierii monedelor.

În ceea ce privește evoluția economiei românești, Fondul Monetar Internațional și-a îmbunătățit semnificativ estimările, economia românească urmând să înregistreze în acest an un avans de 6%, iar în Europa va fi devansată doar de Spania, care va avea anul acesta o creștere de 6,4%. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 mins ago

Delegația PSD din Parlamentul European: România riscă să devină oaia neagră a Uniunii Europene cu un PNRR compromis, vaccinare ratată, populație abandonată

Dan Motreanu33 mins ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE, a primit asigurări din partea Comisiei Europene privind reducerea cu 10% a consumului nociv de alcool în lupta împotriva cancerului

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Comisia Europeană a decis să nu meargă deocamdată mai departe cu acțiunile legale împotriva Regatului Unit în legătură cu implementarea acordului post-Brexit

ROMÂNIA53 mins ago

Secretarul pentru comerț al SUA a discutat cu premierul Florin Cîțu despre tehnologia 5G, climă și energie: Aștept cu nerăbdare să aprofundăm cooperarea SUA – România

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Charles Michel salută numirea lui Mark Gitenstein drept viitor ambasador al Statelor Unite la Uniunea Europeană

FONDURI EUROPENE1 hour ago

Ministrul Cristian Ghinea anunță lansarea unui proiect în valoare de 11 milioane de euro, care va permite numărarea populației de urs brun din România

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu atenționează din nou Guvernul: România începe cu cel puțin 6 luni mai târziu folosirea banilor prin PNRR

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Mai mulți eurodeputați condamnă Acordul SUA-Germania privind Nord Stream 2: Nu este un acord european

INTERNAȚIONAL2 hours ago

FMI speră că inflația este temporară, dar avertizează în legătură cu o serie de riscuri ce ar putea transforma creșterea prețurilor într-o problemă persistentă

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Florin Cîțu: Ținta mea este să avem PNRR-ul aprobat în jur de 15 septembrie

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL4 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI6 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA1 week ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending