Connect with us

U.E.

Christine Lagarde a demisionat de la șefia FMI. De la 1 noiembrie, va deveni prima femeie președintă a Băncii Centrale Europene

Published

on

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a anunţat marţi că şi-a depus demisia de la conducerea instituţiei financiare, decizie care va intra în vigoare cu data de 12 septembrie, în urma nominalizării la preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE), informează Agerpres.

În prima sa reacție după ce a fost propusă de liderii europeni pentru a-i succeda lui Mario Draghi la șefia BCE și a deveni prima femeie în fruntea acestei instituții, Lagarde a anunțat decizia de a se retrage provizoriu de la șefia FMI.

De altfel, în 5 iulie 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care deţine funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional, iar în 2016 a obţinut al doilea mandat de cinci ani la conducerea FMI. Al doilea mandat urma să se încheie la sfârşitul lunii iulie 2021. Tot din 2011, Mario Draghi este președinte al Băncii Centrale Europene.

De asemenea, săptămâna trecută, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene la 1 noiembrie.

Miniștrii țărilor membre au decis în unanimitate, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, să o susțină pe Lagarde, votul lor reprezentând o cerință legală pentru toți candidații care vor ocupa cele șase poziții ale din Comitetul executiv al BCE.

Potrivit prevederilor europene, președintele BCE și toți membrii Comitetului executiv sunt numiți de către Consiliul European, în baza unei recomandări a Consiliului UE și prin consultarea Parlamentului European. Apoi, decizia este luată de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată.

În baza acestor prevederi, Lagarde urmează să fie audiată în Parlamentul European.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost propusă în fruntea Comisiei Europene, poziție pentru care aceasta din urmă a fost aleasă marți.

Citiți și
Christine Lagarde, prima reacție după ce a fost nominalizată să devină prima femeie președinte al Băncii Centrale Europene: Mă retrag provizoriu din fruntea FMI
Jeroen Dijsselbloem, Kristalina Georgieva și Alexander Stubb, favoriți să îi succeadă lui Christine Lagarde la șefia Fondului Monetar Internațional

În ce privește FMI, conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la şefia Fondului Monetar Internaţional.

În context, miniștrii de Finanțe din țările UE au discutat posibilitatea înlocuirii lui Lagarde cu un alt reprezentant european.

Astfel, fostul şef al Eurogrupului și ministru olandez al Finanțelor, Jeroen Dijsselbloem, directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva şi fostul premier finlandez Alexander Stubb, se numără printre favoriții să-i succeadă la șefia Fondul Monetar Internațional lui Christine Lagarde.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

UE: Președintele Consiliului European merge sâmbătă la Beirut, iar Franța organizează duminică o conferință a donatorilor pentru ajutor umanitar de urgență acordat Libanului

Published

on

© European Union, 2020

Instituţiile europene vor participa la conferinţa donatorilor organizată duminică de Franţa și găzduită de președintele Emmanuel Macron pentru a mobiliza un ajutor umanitar de urgenţă populaţiei Beirutului, după cele două explozii devastatoare care au ruinat oraşul, a anunţat vineri Comisia Europeană, citată de AFP.

“Comisia Europeană va fi reprezentată de către comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic. Înţelegem că această conferinţă organizată în format video vizează colectarea de fonduri pentru un ajutor umanitar de urgenţă”, a declarat purtătorul de cuvânt al executivului european Eric Mamer, informează Agerpres.

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, va reprezenta statele membre, a precizat el.

De altfel, Charles Michel se va deplasa sâmbătă la Beirut, conform unei informări făcute pe contul său de Twitter.

“Călătoresc mâine la Beirut pentru a transmite solidaritatea Europei cu poporul Libanului. Șocați și întristați, suntem alături de cei afectați și vom oferi ajutor”, a scris Michel, precizând că se va întâlni la Beirut cu președintele Michel Aoun, cu președintele Parlamentului și cu președintele Consiliului de Miniștri.

Vizita lui Michel la Beirut survine după cea a președintelui francez Emmanuel Macron, primul lider internațional care s-a deplasat în capitala Libanului, de unde a promis sprijin și organizarea unei conferințe a donatorilor.

Mai mult, președintele Consiliului European Charles Michel și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au făcut joi un apel la cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să sprijine Libanul, țară puternic afectată de exploziile fără precedent de la Beirut care au devastat portul capitalei țării și au ucis 137 de oameni, rănind peste 5000 de persoane și lăsând 300.000 de libanezi fără adăpost.

Michel și von der Leyen i-au îndemnat pe liderii europeni să sprijine Libanul atât cu necesitățile urgente, cât și în ce privește reconstrucția pe termen lung.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Într-un mesaj transmis pe Twitter după cele două explozii, președintele Klaus Iohannis a precizat că România este “alături de Liban şi de poporul libanez în aceste vremuri dificile”.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat Ministerul libanez al Sănătăţii.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

U.E.

Voters Without Borders: 14 tineri din UE au lansat inițiativa cetățenească prin care europenii să dobândească drepturi electorale în țara de reședință, nu numai în țara de origine

Published

on

© Facebook/ Comisia Europeana

În anul 1992, în urma Tratatului de la Maastricht, Uniunea Europeană introduce libera circulație a cetățenilor europeni între statele membre. La 30 de ani de la punerea în practică a prevederilor Tratatului de la Maastricht, un grup de 14 tineri europeni lansează inițiativa cetățenească „Voters Without Borders”, cu scopul de a se adresa nevoilor politice actuale, care au rezultat din beneficiile liberei circulații, ale cetățenilor europeni rezidenți în toate țările membre. Conform prevederilor Tratatului de la Lisabona din 2009, care introduce conceptul inițiativei cetățenești, proiectul Voters Without Borders se inscrie în parametrii legali de acțiune ai UE, ce conferă dreptul cetățenilor europeni de a-și face vocea auzită.

Deviza inițiativei Voters Without Borders vine pe fondul unei perspective pro-europene, ce urmărește respectarea deplină a drepturilor cetățenilor blocului comunitar: „Cetățenia UE s-a dezvoltat dincolo de originile sale economice și libera circulație a forței de muncă pentru a acoperi toate categoriile de populație, astfel încât cetățenii UE să nu mai fie considerați doar ca lucrători străini, ci ca membri deplini și egali ai societății.”

Mesajul este unul puternic, dat de noua generație în scopul îmbunătățirii mecanismului electoral european. Beneficiile libertății de mișcare implementate de vechea generație omit să se aplece asupra restricțiilor la nivel național din punct de vedere electoral și de aceea inițiativa Voters Without Borders urmărește să le combată.

„Îmbunătățirea capacității cetățenilor europeni de a-și folosi drepturile de vot în țara de reședință la alegerile europene și municipale” cât și „ a da posibilitatea acestor cetățeni să voteze fie în țara de reședință, fie în țara lor de origine la referendumuri și la alegerile naționale și regionalereprezintă cele două obiective ale inițiativei Voters Without Borders.

În contextul libertății de mișcare, cetățenii europeni care decid să se stabilească într-un stat membru, plătesc taxe, impozite și contribuie la economia statului în care s-au stabilit. Cu toate acestea, rezidenții europeni din punct de vedere legal nu au dreptul de a își exercita în întregime dreptul de vot, în situații precum alegerile naționale/regionale și referendumurile.

Un exemplu concret îl reprezintă cazul lui Danielle, cetățean olandez stabilit în Spania: „Sunt rezident spaniol de 18 ani și plătesc taxe în Spania de când stau aici, totuși, nu am un cuvânt de spus în ceea ce privesc cheltuielile statului, deoarece nu am dreptul sa votez. Dețin o casă, conduc o afacere aici și nu am niciun bun rămas în Olanda, totuși, am drept de vot în Olanda. Într-adevăr, este și timpul sa facem ceva în legătură cu asta”.

Cazul descris prezintă situația cetățeanului olandez stabilit în Spania. Inițiativa Voters Without Borders a fost lansată cu speranța oferirii unei platforme ce permite cetățenilor europeni în situația lui Danielle de a își face vocea auzită și implicit să producă o schimbare.

„Pentru a ajunge la 1 milion de semnături necesare pentru ca inițiativa sa aibă succes, pregătim un eveniment de lansare programat sa se desfășoare pe 1 septembrie 2020, unde vor fi invitați un număr însemnat de oficiali politici și ONG-uri.”, transmite pagina oficială a platformei Voters Without Borders.

Inițiativa Voters Without Borders a prins rădăcini în urma mai multor evenimente ce au conferit cetățeanului european certitudinea unui sistem deschis, transparent si democratic, în care vocea acestuia poate influența decisiv mecanismul de funcționare a blocului comunitar european. Concret, unul din evenimentele cheie îl reprezintă alegerile europene. Prezența la vot la alegerile europene din 2019 a inregistrat un record: 50,66% dintre europenii cu drept de vot au luat parte la alegerile din 2019, cea mai mare prezență din ultimii 25 de ani. Statistica este dată de către Comisia Europeană, în care se mai precizează numărul record de tineri care s-au prezentat la urne. Interesul tineretului față de direcția în care UE se dezvoltă nu se oprește la o mobilizare record la urne, ci face din aceasta o platformă prin care inițiativele precum Voters Without Borders pot lua naștere.

Conform legislației UE, pentru ca orice inițiativă cetățenească să ajungă să fie dezbătută în cadrul Comisiei Europene, aceasta trebuie să atingă pragul de 1 milion de semnături din partea cetățenilor care au reședința într-un sfert dintre statele membre ale Uniunii Europene.

Material realizat de Radu Stinghe, stagiar

Continue Reading

U.E.

UE investește 30 milioane de euro în biotehnologii și tehnologia globulelor roșii pentru tratarea bolilor rare

Published

on

© European Union, 2020

Banca Europeană de Investiții investește 30 de milioane de euro pentru a sprijini strategia de inovare a EryDel. Obiectivul acestei companii italiene de biotehnologie este dezvoltarea și comercializarea de terapii derivate din tehnologia sa care utilizează globule roșii pentru tratarea bolilor rare, potrivit unui comunicat

Cel mai avansat produs al EryDel, în prezent în curs de dezvoltare, urmărește să trateze „Ataxia-telangiectazia”, o boală neurodegenerativă rară care provoacă un handicap grav la copii.

Finanțarea este asigurată prin Fondul european pentru investiții strategice, pilonul principal al Planului de investiții pentru Europa.

„Planul de investiții pentru Europa are un istoric foarte bun în ceea ce privește identificarea și sprijinirea întreprinderilor inovatoare din domeniul tehnologiilor. Datorită faptului că finanțăm compania EryDel din Italia și tehnologiile sale de ultimă generație în domeniul globulelor roșii, vom contribui la extinderea limitelor în ceea ce privește tratamentul bolilor rare în beneficiul pacienților din Europa și din lume”, a declarat comisarul pentru afaceri economie, Paolo Gentiloni. 

 Un comunicat de presă pe această temă este disponibil online. Se preconizează că proiectele și acordurile aprobate în cadrul planului de investiții vor mobiliza investiții în valoare de 514 miliarde de euro, din care 78,6 miliarde de euro de investit în Italia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending