Connect with us

U.E.

Christine Lagarde a demisionat de la șefia FMI. De la 1 noiembrie, va deveni prima femeie președintă a Băncii Centrale Europene

Published

on

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a anunţat marţi că şi-a depus demisia de la conducerea instituţiei financiare, decizie care va intra în vigoare cu data de 12 septembrie, în urma nominalizării la preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE), informează Agerpres.

În prima sa reacție după ce a fost propusă de liderii europeni pentru a-i succeda lui Mario Draghi la șefia BCE și a deveni prima femeie în fruntea acestei instituții, Lagarde a anunțat decizia de a se retrage provizoriu de la șefia FMI.

De altfel, în 5 iulie 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care deţine funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional, iar în 2016 a obţinut al doilea mandat de cinci ani la conducerea FMI. Al doilea mandat urma să se încheie la sfârşitul lunii iulie 2021. Tot din 2011, Mario Draghi este președinte al Băncii Centrale Europene.

De asemenea, săptămâna trecută, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene la 1 noiembrie.

Miniștrii țărilor membre au decis n unanimitate, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Economice și Financiare în favoarea lui Lagarde, să o susțină pe Lagarde, votul lor reprezentând o cerință legală pentru toți candidații care vor ocupa cele șase poziții ale din Comitetul executiv al BCE.

Potrivit prevederilor europene, președintele BCE și toți membrii Comitetului executiv sunt numiți de către Consiliul European, în baza unei recomandări a Consiliului UE și prin consultarea Parlamentului European. Apoi, decizia este luată de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată.

În baza acestor prevederi, Lagarde urmează să fie audiată în Parlamentul European.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost propusă în fruntea Comisiei Europene, poziție pentru care aceasta din urmă a fost aleasă marți.

Citiți și
Christine Lagarde, prima reacție după ce a fost nominalizată să devină prima femeie președinte al Băncii Centrale Europene: Mă retrag provizoriu din fruntea FMI
Jeroen Dijsselbloem, Kristalina Georgieva și Alexander Stubb, favoriți să îi succeadă lui Christine Lagarde la șefia Fondului Monetar Internațional

În ce privește FMI, conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la şefia Fondului Monetar Internaţional.

În context, miniștrii de Finanțe din țările UE au discutat posibilitatea înlocuirii lui Lagarde cu un alt reprezentant european.

Astfel, fostul şef al Eurogrupului și ministru olandez al Finanțelor, Jeroen Dijsselbloem, directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva şi fostul premier finlandez Alexander Stubb, se numără printre favoriții să-i succeadă la șefia Fondul Monetar Internațional lui Christine Lagarde.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Germania, Spania și Regatul Unit se distanțează de poziția Franței privind blocarea acordului comercial UE-Mercosur. Acestea resping un blocaj al ratificării acordului care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond

Published

on

Spania ”nu împărtășește poziția de blocare a acordului” comercial de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, exprimată vineri de președintele francez, Emmanuel Macron împotriva Braziliei, a precizat sâmbătă președinția guvernului spaniol într-un comunicat citat de AFP, citat de Agerpres.

”Spania a fost în fruntea ultimului efort de a semna acordul UE-Mercosur care va deschide oportunităţi enorme pentru cele două blocuri regionale”, a indicat Madridul, respingând un ”blocaj al ratificării” controversatului tratat de liber schimb.

”Pentru Spania, obiectivul de combatere a schimbărilor climatice este un obiectiv prioritar, dar considerăm că, prin aplicarea clauzelor de mediu ale acordului, putem avansa şi nu prin propunerea unei blocări a ratificării sale care ar izola ţările Mercosur”, potrivit guvernului spaniol.

Vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a estimat deja că opoziţia faţă de un acord între UE şi Mercosur ”nu este răspunsul potrivit” la incendiile din pădurea amazoniană din Brazilia.

Germaniei i s-a alăturat și Regatul Unit care, prin vocea premierului britanic, Boris Johnson, a criticat decizia liderului francez de a bloca acest acord care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond, informează Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, în ajunul deschiderii summitului G7 de la Biarritz, că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

U.E.

Regatul Unit nu va desemna un comisar european în noua Comisie Europeană: Părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe

Published

on

Regatul Unit nu va desemna un comisar europen în noua Comisie Europeană, ce va fi condusă de Ursula von der Leyen, care urmează să-și intre în atribuții la 1 noiembrie 2019, când Comisia Juncker își va fi încheiat mandatul.

Toate statele membre trebuie să trimită nominalizările pentru funcția de comisar european până la 26 august.

Într-o scrisoare înaintată secretarului general al Consiliului Uniunii Europene, Jeppe Tranholm-Mikkelsen, șefului echipei de tranziție a președintelui ales al Comisiei Europene, Bjoern Seibert, secretarului general în exercițiu al Comisiei Europene, Ilze Juhansone și reprezentantului permanent al Finlandei pe lână Uniunea Europeană, Marja Rislakki, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, reprezentatul permanent al Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow a precizat că Regatul Unit nu va mai desemna un nou comisar european în noua Comisie Europeană, deoarece se pregătește să părăsească comunitatea europeană la 31 octombrie.

”Acest lucru respectă angajamentul pe care premierul Boris Johnson și l-a asumat în Camera Comunelor la 25 iulie. Guvernul a fost clar că părăsim Uniunea Europeană la 31 octombrie, indiferent de circumstanțe. Având în vedere că noua Comisie (n.r. Europeană)  nu-și va prelua mandatul decât după ce vom fi părăsit (n.r. UE) (1 noiembrie), nu vom avea nevoie de un nou comisar”, este scris într-un comunicat al Downing Street prin care se anunță înaintarea scrisorii către oficialii europeni în vederea informării acestora cu privire la decizia adoptată de Londra.

Potrivit documentului, ”Regatul Unit este pregătit pentru o colaborare constructivă astfel încât noul Colegiu al Comisarilor să fi numit la timp pentru a-și prelua mandatul la 1 noimebrie”, ceea ce denotă că Londra nu va bloca aprobarea întregii Comisii Europene în Consiliul European.

Marea Britanie a anunțat la 20 august că nu va mai trimite reprezentanţi la majoritatea reuniunilor la nivelul Uniunii Europene începând de la 1 septembrie, excepţie făcând cele care ”privesc interesul naţional”, în domenii precum securitatea, a anunţat marţi Ministerul pentru Brexit, transmit AFP şi DPA, citate de Agerpres.

Guvernul condus de Boris Johnson consideră că timpul astfel câştigat va fi mai bine folosit pentru pregătirea Brexitului, prevăzut să aibă loc la 31 octombrie.

Prim-ministrul britanic va continua totuşi să participe la reuniunile Consiliului European, precizează comunicatul oficial.

”Multe discuţii la aceste reuniuni ale UE se vor referi la Uniune după ce Marea Britanie va fi ieşit din ea”, a explicat ministerul, potrivit căruia ”degrevarea reprezentanţilor de aceste reuniuni le va permite să-şi concentreze mai bine talentele pe priorităţile noastre naţionale imediate”.

În acelaşi timp, Londra a dat asigurări că decizia nu vizează ”în niciun caz să stânjenească funcţionarea UE”, precizând că ”votul britanic va fi delegat astfel încât să nu blocheze dosarele în curs ale celorlalţi 27 de membri”.

Continue Reading

U.E.

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov neagă că Sofia și-ar dori portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană: Vă spun clar şi precis. Dorim să păstrăm portofoliul actual, cel privind economia şi societatea digitală, cu atribuții sporite

Published

on

Prim-ministrul bulgar Boiko Borisov a negat că Sofia ar dori să obțină portofoliul Agriculturii în viitoarea Comisie Europeană, insistând că țara sa vizează să-l păstreze pe cel actual, cu atribuții sporite, anunță agenția bulgară și de știri Focus, citată de Agerpres.

Mariya Gabriel, propusă de guvernul bulgar să facă parte din viitorul executiv comunitar, ocupă în prezent postul de comisar european pentru economia şi societatea digitale.

”Trebuie să învăţaţi să întrebaţi despre lucruri care contează, nu despre prostiile cuiva”, a replicat vineri Borisov la întrebarea unui jurnalist în ce priveşte portofoliul dorit pentru comisarul bulgar.

”De ce am dori Agricultura, acolo banii sunt clar şi precis distribuiţi între toate statele. Cineva a fabricat această prostie pentru ca mai târziu să se bucure că nu l-am obţinut”, a afirmat premierul bulgar.

”Sunt sătul de fake news”, a adăugat Borisov.

”Ne dorim portofolii moderne – securitatea cibernetică, management IT. Am spus acest lucru Comisiei Europene acum o lună şi jumătate. Vă spun clar şi precis: portofoliul pe care îl avem acum, plus o extindere a acestuia”, a punctat şeful guvernului de la Sofia.

La 4 iunie, Comisarul european Mariya Gabriel, responsabilă pentru economia și societatea digitale, a anunțat că renunță la fotoliul de europarlamentar, câștigat în urma alegerilor europene pe 26 mai, pentru a-și duce la final mandatul de comisar, care se încheie la 31 octombrie, fiind nominalizată pentru un nou mandat.

Gabriel, care a deschis lista partidului GERB, formațiunea premierului Boiko Borissov afiliată Partidului Popular European (PPE) care a obținut 32.8% dintre sufragii, cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare, va fi înlocuită în Parlamentul European de Lilyana Pavlova, fost ministru pentru pregătirea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending