Connect with us

U.E.

Christine Lagarde a demisionat de la șefia FMI. De la 1 noiembrie, va deveni prima femeie președintă a Băncii Centrale Europene

Published

on

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a anunţat marţi că şi-a depus demisia de la conducerea instituţiei financiare, decizie care va intra în vigoare cu data de 12 septembrie, în urma nominalizării la preşedinţia Băncii Centrale Europene (BCE), informează Agerpres.

În prima sa reacție după ce a fost propusă de liderii europeni pentru a-i succeda lui Mario Draghi la șefia BCE și a deveni prima femeie în fruntea acestei instituții, Lagarde a anunțat decizia de a se retrage provizoriu de la șefia FMI.

De altfel, în 5 iulie 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care deţine funcţia de director general al Fondului Monetar Internaţional, iar în 2016 a obţinut al doilea mandat de cinci ani la conducerea FMI. Al doilea mandat urma să se încheie la sfârşitul lunii iulie 2021. Tot din 2011, Mario Draghi este președinte al Băncii Centrale Europene.

De asemenea, săptămâna trecută, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene la 1 noiembrie.

Miniștrii țărilor membre au decis în unanimitate, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Economice și Financiare, să o susțină pe Lagarde, votul lor reprezentând o cerință legală pentru toți candidații care vor ocupa cele șase poziții ale din Comitetul executiv al BCE.

Potrivit prevederilor europene, președintele BCE și toți membrii Comitetului executiv sunt numiți de către Consiliul European, în baza unei recomandări a Consiliului UE și prin consultarea Parlamentului European. Apoi, decizia este luată de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată.

În baza acestor prevederi, Lagarde urmează să fie audiată în Parlamentul European.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost propusă în fruntea Comisiei Europene, poziție pentru care aceasta din urmă a fost aleasă marți.

Citiți și
Christine Lagarde, prima reacție după ce a fost nominalizată să devină prima femeie președinte al Băncii Centrale Europene: Mă retrag provizoriu din fruntea FMI
Jeroen Dijsselbloem, Kristalina Georgieva și Alexander Stubb, favoriți să îi succeadă lui Christine Lagarde la șefia Fondului Monetar Internațional

În ce privește FMI, conform unei tradiţii nescrise, care datează de la înfiinţarea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la şefia Fondului Monetar Internaţional.

În context, miniștrii de Finanțe din țările UE au discutat posibilitatea înlocuirii lui Lagarde cu un alt reprezentant european.

Astfel, fostul şef al Eurogrupului și ministru olandez al Finanțelor, Jeroen Dijsselbloem, directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva şi fostul premier finlandez Alexander Stubb, se numără printre favoriții să-i succeadă la șefia Fondul Monetar Internațional lui Christine Lagarde.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Liderul opoziției britanice, Jeremy Corbyn, a prezentat scuze alegătorilor săi pentru rezultatul obținut la alegerile legislative: “Îmi pare rău că nu am fost la înălţime şi îmi asum responsabilitatea”

Published

on

© Jeremy Corbyn/ Facebook

Liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn a prezentat scuze alegătorilor săi, duminică, pentru rezultatul foarte prost obţinut de partidul său în timpul alegerilor legislative care au avut loc joi în Regatul Unit, apărând totodată programul Partidului Laburist, informează AFP, relatează Agerpres.

“Îmi pare rău că nu am fost la înălţime şi îmi asum responsabilitatea”, a declarat Corbyn într-o scrisoare deschisă publicată de Sunday Mirror.

Partidul Conservator al premierului Boris Johnson a câștigat alegerile legislative anticipate din Marea Britanie și va obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE.

Alegerile de joi din Marea Britanie au fost al treilea scrutin legislativ din Regatul Unit în mai puțin de cinci ani și primul care a avut loc în luna decembrie în aproape 100 de ani, după alegerile din 1923. Considerate ”scrutinul unei întregi generații” pentru viitorul țării, acest proces electoral a fost dominat de situația generată în urma referendumului privind Brexit din 2016.

Scrutinul legislativ a fost convocat după ce fostul Parlament de la Londra a refuzat să aprobe acordul negociat de Boris Johnson pentru ieșirea Regatului din Uniunea Europeană, fapt care a determinat prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: ”Premiul Charlemagne acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”

Published

on

© Dan Motreanu- Facebook

Eurdeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) salută distincția internațională pe care o va primi președintele Klaus Iohannis prin acordarea Premiului Charlemagne: ”Acest premiu acordat Președintelui României este un prilej de bucurie pentru fiecare român”.


”Prin tradiţie, ceremonia de decernare are loc în sala festivă a Primăriei oraşului Aachen în ziua în care se sărbătoreşte Înălţarea Domnului. Lui Klaus Iohannis îi va fi înmânat premiul anul viitor în data de 21 mai”, mai transmite acesta pe pagina de Facebook.

 

Preşedintele Klaus Iohannis va primi anul viitor premiul Carol cel Mare acordat de oraşul german Aachen pentru merite europene.

Anunţul a fost dat publicităţii de conducerea Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, informează Deutsche Welle.

Consiliul director al Societăţii de Decernare a Premiului Internaţional Carol cel Mare, format din 17 membri, a precizat că anul viitor va fi omagiat “un militant proeminent pentru valorile europene, pentru libertate şi democraţie, pentru drepturile minorităţilor şi diversitate culturală”. Cu mare angajament şi succes , Klaus Iohannis a condus România pe calea unei politici pro-europene şi de apărare a statului de drept – se mai arată în motivarea deciziei. În plus, consiliul director evidenţiază că preşedintele României întăreşte Uniunea Europeană, îşi asumă ţelurile ei şi stimulează cooperarea între ţările membre. Prestaţia sa reprezintă unul din cele mai mari progrese sub aspectul integării, din 1989 încoace – se mai menţionează în comunicat. Societatea din Aachen elogiază de asemenea meritele viitorului laureat în privinţa apărării statului de drept şi a independenţei justiţiei din România.

Premiul Carol cel Mare se decernează anual începând din anul 1950 unor personalităţi care s-au remarcat prin activitatea depusă în slujba ideii europene şi poartă numele împăratului medieval considerat părintele Europei unite. Cu acest premiu au fost onoraţi, de-a lungul timpului, între alţii: Papa Francisc, Winston Churchill, Helmut Kohl, Angela Merkel, François Mitterrand şi regina Beatrix a Olandei. Anul trecut prestigioasa distincţie a revenit preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, iar în acest an secretarului general al ONU, António Guterres.

Continue Reading

U.E.

Brexit: Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană

Published

on

© Boris Johnson/ Istagram

Parlamentarii britanici vor vota până de Crăciun acordul de Brexit pe care premierul conservator Boris Johnson l-a convenit cu Bruxellesul, a declarat acesta sâmbătă, conform Agerpres și Digi.24, care citează agenția dpa.

După ce a câștigat majoritatea absolută în Parlamentul britanic, se pare că prim-ministrul Boris Johnson nu mai este nevoit ”să moară într-un șanț”, pentru a duce la bun sfârșit procesul Brexit, deoarece aprobarea acordului de Brexit în Parlament, care permite Marii Britanii să se retragă din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, este de aşteptat să fie o formalitate acum, când conservatorii deţin o majoritate largă după alegeri.

Reaminitm că premierul britanic Boris Johnson a promis în luna septembrie că nu va amâna ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, stabilită după ultima amânare convenită de Londra și liderii europeni pentru 31 octombrie, el afirmând că ar prefera mai degrabă să ”moară într-un şanţ” decât să facă aşa ceva. Cu toate acestea amânarea a avut loc, iar viitorul Brexit este programat pentru 31 ianuarie 2020.

Noua legislatură de după alegeri va începe pe 19 decembrie, conform unui calendar publicat de agenţia britanică de presă Press Association.

Boris Johnson, care a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate de joi, a făcut declaraţia despre aprobarea acordului Brexit până de Crăciun la Sedgefield, în nord-estul Angliei, fieful fostului premier laburist Tony Blair, unde conservatorii au obţinut un număr istoric de voturi din partea simpatizanţilor Partidului Laburist, de opoziţie.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European în luna octombrie, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Citiți și: “Mai bine aș muri într-un șanț” decât să amân Brexit-ul: Boris Johnson a trimis nesemnată scrisoarea de prelungire, dar a semnat o a doua scrisoare în care spune că amânarea este o greșeală

Conservatorii britanici au câştigat 365 de locuri în parlamentul cu 650 de locuri, cu 48 de mandate mai multe decât înainte, graţie electoratului laburist favorabil Brexitului. Laburiştii au pierdut, în schimb, 59 de locuri şi au acum 203 parlamentari în Westminster, faţă de 262 anterior. Este cel mai slab rezultat al laburiştilor din 1935.

Potrivit lui Boris Johnson, victoria sa rezultă din „decizia irefutabilă, irezistibilă şi incontestabilă” a britanicilor de a „ajunge în sfârşit la Brexit” până la 31 ianuarie, așa cum a promis în campanie.

Citiți și: Președintele Franței, Emmanuel Macron, transmite un mesaj ”prietinilor britanici”: ”Prin Brexit părăsiți Uniunea Europeană, dar nu și Europa”

Continue Reading

Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, Renew Europe, organizează Conferința „Europa de Vest vs. Europa de Est? Nu. O Europă mai convergentă” București, vineri, 13 decembrie a.c., începând cu orele 11:00, la hotel Hilton – Athénée Palace, Salon Le Diplomat

Advertisement
Advertisement

Trending