Connect with us

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Christine Lagarde, despre situația inflației din zona euro: BCE nu ar trebui să înăsprească politica monetară. Ar afecta și mai mult redresarea economică

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Banca Centrală Europeană nu ar trebui să înăsprească politica monetară, deoarece situația inflației din zona euro se va calma, a transmis vineri președinta BCE, Christine Lagarde, informează Politico.eu

Inflația din zona euro a atins 4,1% luna trecută și s-ar putea apropia de niveluri apropiate de 4,5% până la sfârșitul anului, înainte de un declin lent care o va readuce sub ținta BCE abia spre sfârșitul anului 2022, prevăd economiștii. Lectura din octombrie arată o rată care a mai fost înregistrată o singură dată din 1997, când a început publicarea datelor privind inflația în zona euro.

Totuși, Christine Lagarde  a subliniat că BCE nu ar trebui să înăsprească politica monetară: „orice astfel de mișcare ar fi contraproductivă”.

„Având în vedere că presiunile inflaţioniste sunt aşteptate să se reducă, cum este cazul în prezent, nu are sens să reacţionăm prin înăsprirea politicii monetare. O înăsprire ar afecta economia abia după ce şocul a trecut”, a declarat Christine Lagarde la o conferinţă bancară organizată la Frankfurt.

La reuniunea de politică monetară de luna viitoare, BCE urmează să decidă care va fi viitorul programelor sale de achiziţii de obligaţiuni, scrie Agerpres.

„Această inflație este nedorită și, în mod firesc, există îngrijorări cu privire la cât timp va dura. Luăm aceste îngrijorări foarte în serios și monitorizăm cu atenție evoluția situației”, a scris șefa BCE, pe Twitter. 

Citiți și: BCE: Creșterea inflației în zona euro este o problemă trecătoare și nu una cronică. Prețurile la energie vor scădea sau se vor stabiliza anul viitor

„Înăsprirea politicii monetare nu ar face decât să afecteze și mai mult redresarea economică, care va încetini probabil pe termen scurt din cauza prețurilor mai mari, a spus ea. Așadar, în lipsa efecte secundare grave care să mențină inflația la un nivel ridicat pe termen lung, politica monetară trebuie să rămână răbdătoare, fiind în același timp atentă la dinamici destabilizatoare, Aceasta este cea mai bună modalitate de a asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, a mai spus Lagarde. 

Mai mult, șefa BCE a declarat luni că blocajele persistente din lanțul de aprovizionare și creșterea costurilor cu energia încetinesc creșterea economică în zona euro și vor menține inflația la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă decât se credea. 

Conform previziunilor economice de toamnă, publicate săptămâna trecută de Comisia Europeană (CE), inflaţia în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4% în 2021, înainte de a scădea la 2,2% în 2022 şi la 1,4% în 2023, deoarece se estimează că preţurile la energie se vor stabiliza treptat.

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

BCE reduce ratele dobânzilor cu 0,25 de puncte de bază pentru prima dată în ultimii cinci ani, însă presiunile asupra prețurilor în zona euro se mențin

Published

on

© European Central Bank

Banca Centrală Europeană (BCE) a redus ratele dobânzilor joi, 6 iunie, pentru prima dată în ultimii aproape cinci ani, oferind o mică relaxare pentru deținătorii de credite ipotecare, informează The Guardian

Cu toate acestea, instituția a avertizat că presiunile asupra prețurilor în întregul bloc rămân puternice, în principal din cauza creșterii „ridicate” a salariilor.

Banca centrală cu sediul la Frankfurt a redus dobânda cheie de creditare, cea care afectează ratele ipotecare, cu 25 de puncte de bază, până la 4,25%, în scădere de la nivelul record de 4,5%.

Reducerea de un sfert de punct, care fusese intens semnalată în avans, va reduce ratele lunare cu 12-13 euro pentru fiecare 100 000 de euro de datorie ipotecară cu o dobândă variabilă, ceea ce înseamnă că un client mediu cu o dobândă variabilă de 200 000 de euro, care mai are de plătit pe 10 sau 15 ani, va economisi aproximativ 25 de euro pe lună.

Cu toate acestea, a avertizat că, „în ciuda progreselor”, presiunile interne asupra prețurilor rămân puternice, deoarece creșterea salariilor este ridicată și, prin urmare, „este probabil ca inflația să rămână peste țintă până anul viitor”.

De asemenea, banca și-a revizuit în sus proiecțiile privind inflația globală și cea de bază, sugerând că creșterea prețurilor globale în întregul bloc va fi în medie de 2,5% în 2024, 2,2% în 2025 și 1,9% în 2026.

Inflația subiacentă, care exclude energia și alimentele, ar urma să ajungă la o medie de 2,8% în acest an, 2,2% în 2025 și 2% în 2026.

Piețele au estimat încă două reduceri de dobândă în acest an, dar traiectoria viitoare a prețurilor de consum rămâne incertă.

Creșterea surprinzătoare a inflației din zona euro în luna mai – aceasta a accelerat la 2,6% – sugerează că s-ar putea dovedi mai rigidă decât se preconiza, așa cum s-a întâmplat în SUA, unde Rezerva Federală a amânat propriul ciclu de reduceri de rate.

Creșterea inflației luna trecută a fost alimentată de creșterea prețurilor în sectorul serviciilor, care la rândul său a fost legată de creșterea salariilor. Acest lucru îi îngrijorează pe economiști, deoarece ridică perspectiva ca majorările salariale și inflația să se împingă reciproc tot mai sus. Acest scenariu, cunoscut sub numele de spirala salarii-prețuri, ar face mult mai dificilă limitarea inflației.

Lucrătorii din mai multe sectoare cer o remunerare mai bună pentru a compensa scăderile veniturilor reale din ultimii doi ani.

În același timp, economia zonei euro și-a revenit mai puternic decât se anticipase în primul trimestru, după ce intrase în teritoriu negativ la sfârșitul anului trecut.

Se consideră că această creștere economică pozitivă va menține probabil o presiune ascendentă asupra prețurilor, ceea ce ar putea face ca factorii de decizie să fie precauți în ceea ce privește reducerea prea rapidă a ratelor.

Majorarea fără precedent a ratelor dobânzilor de către BCE între iulie 2022 și septembrie 2023 – aceasta a ridicat ratele în 10 ocazii consecutive – a contribuit la scăderea ratei inflației globale de la un vârf de 10,6% în octombrie 2022 la 2,6% luna trecută.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

Șefa BCE: Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a indicat că o reducere a ratei dobânzii este probabilă luna viitoare, în condițiile în care creșterea rapidă a prețurilor de consum a fost în mare parte limitată, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.

„În cazul în care datele pe care le primim consolidează nivelul de încredere pe care îl avem – că vom atinge o inflație de 2% pe termen mediu, care este obiectivul nostru, misiunea noastră, datoria noastră – atunci există o probabilitate puternică” de a face o mișcare pe 6 iunie, a declarat ea pentru postul irlandez RTE One într-un interviu televizat difuzat marți.

„Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control”, a spus șefa BCE. „Prognoza pe care o avem pentru anul viitor și anul următor se apropie într-adevăr foarte, foarte mult de țintă, dacă nu chiar de țintă. Așadar, sunt încrezătoare că am trecut la o fază de control.”

O decizie cu privire la momentul în care oficialii vor stabili următoarea politică a fost anticipată pe scară largă. Rata dobânzii la facilitatea de depozit – care a fost la un nivel record de 4% din toamna anului trecut – este de așteptat să fie redusă cu un sfert de punct, investitorii estimând un alt pas de această amploare în septembrie și înclinând, de asemenea, spre o reducere definitivă în decembrie 2024.

Membrii Consiliului Guvernatorilor refuză, însă, să se pronunțe asupra unei anumite traiectorii a ratei – un sentiment împărtășit de Lagarde în interviul RTE One. Mulți au indicat însă că pronosticurile pieței ar putea fi similare cu propria lor gândire.

Comentând într-un interviu separat pentru Handelsblatt publicat tot marți, președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a îndemnat la prudență după o primă reducere probabilă.

„Nu ar trebui să reducem ratele în grabă și să punem în pericol ceea ce am realizat”, a spus el, adăugând că incertitudinea este “încă ridicată”. Astfel, „chiar dacă ratele vor fi reduse pentru prima dată în iunie, asta nu înseamnă că vom mai reduce ratele” în ședințele ulterioare, a adăugat Nagel. „Nu suntem pe pilot automat”.

Lagarde a avertizat, de asemenea, asupra incertitudinii, dar a fost mai circumspectă.

„Trebuie să fim dependenți de date”, a spus ea. „Este o decizie colectivă care este luată de toți membrii Consiliului Guvernatorilor împreună și este foarte dificil să prescrii sau să prognozezi o traiectorie după prima reducere, dacă va exista o astfel de reducere.”

Ritmul inflației din zona euro a încetinit drastic, deși s-a oprit la 2,4% în aprilie și nu se estimează că va scădea spre obiectivul de 2% al BCE până în a doua jumătate a anului viitor.

Președinta BCE a apărat, de asemenea, rezultatele instituției sale – „nu am făcut o treabă proastă” – deși a recunoscut că majorările de dobândă din 2022 ar fi putut începe potențial mai repede, menționând opțiunea de a începe „cu trei luni mai devreme”.

„Am fi putut începe puțin mai devreme”, a spus ea. „Dar nu sunt sigură că rezultatul ar fi fost atât de diferit”.

Continue Reading

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

BCE constată că vulnerabilitățile în materie de stabilitate financiară s-au atenuat, dar perspectivele rămân fragile

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Stabilitatea financiară în zona euro a beneficiat de îmbunătățirea perspectivelor economice, cu o inflație în scădere constantă și o revenire a încrederii investitorilor, potrivit raportului privind stabilitatea financiară pentru luna mai 2024, publicat astăzi de Banca Centrală Europeană. Cu toate acestea, perspectivele rămân fragile, întrucât posibilitatea unor șocuri economice și financiare este ridicată într-un mediu caracterizat de un grad ridicat de incertitudine geopolitică și în materie de politici la nivel mondial.

„Riscurile geopolitice continuă să umbrească perspectivele privind stabilitatea financiară”, a declarat vicepreședintele BCE, Luis de Guindos. „Deși condițiile de stabilitate financiară s-au îmbunătățit în concordanță cu reducerea riscurilor de recesiune și cu scăderea inflației, rămâne esențial să consolidăm în continuare reziliența sistemului financiar în contextul incertitudinilor economice și geopolitice la nivel mondial.”

Piețele financiare rămân vulnerabile la noi șocuri negative. Deși așteptările privind relaxarea politicii monetare au stimulat optimismul în evaluarea riscurilor de către investitori, sentimentul s-ar putea schimba rapid. De exemplu, un stres geopolitic acut ar putea declanșa volatilitatea, creând potențialul unor reacții de piață supradimensionate, care ar putea fi amplificate de instituțiile nebancare cu fragilități structurale de lichiditate.

Condițiile financiare restrictive continuă să testeze rezistența unei cohorte de gospodării, firme și guverne vulnerabile din zona euro. La nivel agregat, ratele datoriei în raport cu PIB-ul gospodăriilor și firmelor din zona euro au scăzut sub nivelurile anterioare pandemiei, ceea ce contribuie la atenuarea preocupărilor legate de sustenabilitatea datoriei. În același timp, se preconizează că datoria suverană se va stabiliza la niveluri mai ridicate decât înainte de pandemie, ceea ce face ca finanțele publice să fie mai vulnerabile la șocuri negative. În general, costurile aferente plății datoriilor ar putea crește în continuare în toate sectoarele economice, deoarece datoriile care ajung la scadență continuă să fie reevaluate la ratele dobânzilor actuale, semnificativ mai mari. Între timp, piețele imobiliare sunt în curs de scădere. Segmentul comercial, în special, continuă să cunoască o corecție substanțială a prețurilor și nu pot fi excluse noi scăderi. În schimb, piețele proprietăților rezidențiale dau unele semne de stabilizare după ceea ce a fost până acum o corecție ordonată a prețurilor.

Băncile din zona euro au rămas stabile, dar evaluările slabe ale băncilor sugerează că investitorii sunt preocupați de durabilitatea profitabilității acestora. Provocările pentru băncile din zona euro pot proveni din trei surse. În primul rând, cresc îngrijorările cu privire la calitatea activelor bancare, având în vedere semnele de creștere a pierderilor în unele portofolii de credite care sunt mai sensibile la încetinirile ciclice, în special în cazul creditelor imobiliare comerciale. În al doilea rând, costurile de finanțare a băncilor par să rămână ridicate, chiar dacă ratele de politică monetară încep să scadă. Și, în al treilea rând, veniturile băncilor ar putea fi diminuate pe măsură ce veniturile din exploatare slăbesc din cauza creșterii încă reduse a împrumuturilor și a veniturilor mai mici din împrumuturile cu rată variabilă.

În general, sistemul bancar din zona euro este bine echipat pentru a face față acestor riscuri, având în vedere pozițiile solide de capital și de lichiditate. Pentru a menține și a consolida reziliența băncilor într-un mediu macrofinanciar incert, este recomandabil ca autoritățile macroprudențiale să mențină amortizoarele de capital existente pentru a se asigura că acestea sunt disponibile pentru bănci în cazul unor evoluții nefavorabile, împreună cu măsuri bazate pe debitori care să asigure standarde solide de creditare. Punerea în aplicare a unui cadru macroprudențial cuprinzător pentru entitățile nebancare și o supraveghere mai integrată la nivelul UE a acestor entități ar juca un rol important în atenuarea riscurilor pentru stabilitatea financiară. Un sector financiar nebancar rezilient ar sprijini progresul către o uniune a piețelor de capital în Europa, contribuind la asigurarea faptului că instituțiile nebancare oferă o sursă stabilă de finanțare pentru economia reală pe parcursul ciclului.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO3 hours ago

Germania și Polonia nu mai pot furniza Ucrainei sisteme Patriot suplimentare. Pistorius: Alţi aliaţi pot face mai mult

ROMÂNIA3 hours ago

România, partener al Coaliției Globale pentru Justiție Socială. Ministrul Simona Bucura-Oprescu: Luăm măsuri active pentru a avea locuri de muncă decente, mai bine plătite, precum și o societate incluzivă

U.E.4 hours ago

Extrema-dreaptă poate fi “izolată” în Germania, susține Martin Schulz, în timp ce admite o “divizare între germanii din vest și cei din fosta Germanie de Est”

U.E.4 hours ago

Prima lege europeană privind combaterea violenței împotriva femeilor a intrat în vigoare

CONSILIUL UE5 hours ago

Călător în UE și dincolo de ea. Consiliul UE dă undă verde finală noului regulament care asigură o conectivitate mai bună și durabilă în Europa și care extinde rețeaua TEN-T către Ucraina și R. Moldova

U.E.5 hours ago

Martin Schulz o consideră pe Ursula von der Leyen un “candidat artificial” la șefia Comisiei Europene: Consiliul European și-a recăpătat puterea pe care Parlamentul i-o luase în 2014

CONSILIUL UE6 hours ago

Țările UE aprobă un sprijin de 9 milioane de euro pentru modernizarea capacităților de apărare aeriană ale Republicii Moldova

ROMÂNIA6 hours ago

Klaus Iohannis, de Ziua Eroilor: Libertatea și democrația par a fi garantate de la sine. Realitățile ne dovedesc că oricând pot apărea pericole

U.E.6 hours ago

CJUE amendează Ungaria cu 200 de milioane de euro pentru că a încălcat legislația UE privind azilul. Budapesta trebuie să plătească penalități de 1 milion de euro pe zi până la respectarea prevederilor

ROMÂNIA7 hours ago

România și alte șapte țări membre solicită limitarea circulației diplomaților ruși în interiorul UE pentru a zădărnici ”activitățile maligne”: Circulația lor ar trebui să fie redusă la statele în care sunt acreditați

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL1 day ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 days ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO2 days ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO2 days ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE4 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA4 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20244 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending