Connect with us

U.E.

Christine Lagarde, încă un pas spre șefia Băncii Centrale Europene. Comisia pentru afaceri economice şi monetare a Parlamentului European a votat în favoarea numirii sale

Published

on

© European Parliament

Comisia pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European s-a pronunţat miercuri în favoarea numirii lui Christine Lagarde în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE), o recomandare ce va fi supusă votului de confirmare în următoarea sesiune plenară a legislativului european, programată pentru perioada 16-19 septembrie.

În cadrul votului ce a urmat audierii lui Lagarde în ECON, 37 de eurodeputați au votat în favoarea acesteia, 11 împotrivă, iar patru s-au abținut, conform unui comunicat al PE. 

În cursu audierii, Christine Lagarde a fost întrebată despre modul cum are în vedere adaptarea Băncii Centrale Europene pentru a atenua efecte negative, cum ar fi ratele prea mici ale dobânzilor, care rezultă din măsurile excepționale luate de BCE, în special prin programul său de relaxare cantitativă, necesitatea revizuirii codului de conduită al BCE, rolul euro ca monedă de rezervă și modul în care deciziile BCE pot fi explicate mai bine publicului.

Lagarde a apreciat că economia zonei euro se confruntă cu riscuri pe termen scurt care au legătură în principal cu factorii externi. Luând în calcul şi criticile la adresa măsurilor neconvenţionale, Lagarde a adăugat că BCE trebuie să fie conştientă de potenţialele efecte negative ale politicilor neconvenţionale şi să ţină cont şi de îngrijorările oamenilor cu privire la aceste politici.

O politică monetară extrem de acomodativă este necesară pentru o perioadă prelungită de timp“, a spus Lagarde, care în ultimii opt ani a fost director general al Fondului Monetar Internaţional, notează AFP, potrivit Agerpres.

BCE trebuie să asculte şi să înţeleagă pieţele. Nu trebuie să fie ghidată de pieţe, dar trebuie să le asculte şi să le înţeleagă“, a mai adăugat cea care va îl va înlocui pe Mario Draghi la șefia BCE.

Potrivit Politico Europe, Lagarde a mai spus că plănuiește să implice instituția de la Frankfurt în lupta împotriva schimbărilor climatice și să continue politica de stimulare a economiei europene promovată de Mario Draghi.

După votul consultativ din sesiunea plenară a Parlamentului European, liderii europeni sunt așteptați să o confirme oficial pe Lagarde în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene la summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Numele lui Christine Lagarde la șefia Băncii Centrale Europene a apărut ca parte a unei soluții negociate de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel și prin care Ursula von der Leyen a fost aleasă în fruntea Comisiei Europene, premierul belgian Charles Michel va deveni președintele Consiliului European, iar Josep Borrell șeful diplomației europene.

Anterior audierii din Parlamentul European, miniștrii de Finanțe din țările UE și-au manifestat susținerea în unanimitate pentru ca Christine Lagarde să devină președintele Băncii Centrale Europene la 1 noiembrie.

Potrivit prevederilor, președintele BCE și toți membrii Comitetului executiv sunt numiți de către Consiliul European, în baza unei recomandări a Consiliului UE și prin consultarea Parlamentului European. Apoi, decizia este luată de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Corina Crețu reamintește că pe parcusul mandatului de Comisar European pentru Politică Regională a depus toate eforturile pentru a aduce cât mai multe modificări benefice politicii de coeziune.

”Am proiectat politicii de coeziune un cadru modern, simplificat, flexibil și în acord cu nevoile regiunilor, în baza principiilor solidarității și echității. Am adoptat nu mai puțin de 80 de măsuri de simplificare pentru accesarea fondurilor europene. Iar România, la fel ca orice altă țară, poate beneficia și mai mult de fondurile europene în urma acestor măsuri”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți

Corina Crețu speră ca România să profite cât mai mult din fondurile europene alocate în viitorul cadru financiar multianual: ”Sper că în viitorul exercițiu bugetar multianual vom învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Mircea Hava: DiscoverEU, cel mai frumos cadou de majorat, ce depășește cu mult limitele convenționalului

Published

on

© European Parliament Media Center

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) îi invită pe tinerii liceeni să participe în cadrul programului DiscoverEU prin care pot călători gratuit cu trenul în Europa timp de o lună. 

”Learning by travelling, cam așa e descris, pe scurt, cel mai amplu program al Uniunii Europene, Discover EU, prin care tinerii sunt susținuți să călătorească și să descopere Europa”, menționează Mircea Hava în mesajul său.

Peste 800 de tineri români în vârstă de 18 ani urmează să primească un permis de călătorie în cadrul celei de-a patra rundă a inițiativei DiscoverEU, care a atras în jur de 75 000 de cereri din întreaga Europă, anunță Comisia Europeană printr-un comunicat.

Potrivit deputatului european, programul DiscoverEU este dedicat tinerilor și libertății de mișcare.

”Îi felicit pe cei care au avut îndrăzneala de a accepta provocarea și au intrat în selecția care le-a adus biletul pentru ”Trans – European”.

Mircea Hava le recomandă tinerilor să aplice pentru acest program și să descopere Europa, călătorind: ”Cei care cred în ceea ce văd, vor să experimenteze și își doresc să se regăsească nu doar geografic în Europa, au recomandarea mea: Discover EU e un programat ce depășește cu mult limitele convenționalului, dedicat 100% aventurierilor.”

Mai multe detalii pentru apelul următor găsiți aici https://europa.eu/youth/discovereu_en

Citiți și: DiscoverEU: Încă 800 de tineri români ”vor întreprinde o călătorie europeană memorabilă” în 2020, ”pentru a descoperi Europa”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending