Majoritatea europenilor consideră că tehnologiile digitale, inclusiv inteligența artificială (AI), au un impact pozitiv asupra locurilor lor de muncă, economiei, societății și calității vieții, arată cele mai recente date ale unui Eurobarometru.

Peste 60% dintre europeni și 55% dintre români au o părere favorabilă despre roboți și inteligența artificială la locul de muncă, iar peste 70% consideră că acestea îmbunătățesc productivitatea.

© Eurobarometru

Deși majoritatea sunt în favoarea utilizării roboților și a IA pentru a lua decizii la locul de muncă, 84% dintre europeni și 67% dintre români consideră că IA necesită o gestionare atentă pentru a proteja viața privată și a asigura transparența la locul de muncă.

© Eurobarometru

”Inteligența artificială a devenit o parte integrantă la locul de muncă modern. Trebuie să o utilizăm într-un mod care să ajute și să protejeze lucrătorii. Avem o bază solidă de norme, cu Regulamentul general privind protecția datelor, legislația privind IA și Directiva privind platformele de lucru. Vom analiza modul în care aceste norme sunt aplicate pentru a face față impactului IA pe piața muncii”, a transmis vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, responsabilă pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

67% dintre europeni percep pozitiv utilizarea tehnologiilor digitale, inclusiv a inteligenței artificiale, pentru a îmbunătăți siguranța și securitatea lucrătorilor. La acest capitol, România se clasează pe ultimul loc în UE, doar 50% dintre cetățeni împărtășind aceeași opinie.

© Eurobarometru

Majoritatea europenilor sunt în favoarea unor norme clare privind utilizarea tehnologiilor digitale, de exemplu protejarea vieții private a lucrătorilor (82%) și implicarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora în proiectarea și adoptarea de noi tehnologii (77%).

Rezultatele sondajului sunt în conformitate cu unul dintre obiectivele principale ale Busolei UE pentru competitivitate, și anume integrarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă pentru a stimula inovarea și productivitatea.

Citiți și: Roxana Mînzatu: Pentru a ține pasul cu Inteligența Artificială și tranziția digitală, UE are nevoie de reforme curajoase în sistemele de educație

Un rol central în implementarea acestei Busole a Competitivității îl va avea vicepreședintele executiv Roxana Mînzatu, care și-a fixat deja prioritățile în această direcție, printre ele fiind și Uniunea Competențelor, dar și locuri de muncă de calitate. 

UE a alocat statelor membre 2 miliarde de euro din Fondul social european Plus (FSE+) și 23 miliarde de euro din Fondul de redresare și reziliență (RRF) pentru a sprijini dezvoltarea competențelor digitale. Programul Europa digitală a investit, de asemenea, 580 de milioane de euro pentru dezvoltarea competențelor digitale între 2021 și 2027.

Comisia Europeană și Comitetul european pentru servicii digitale au aprobat integrarea Codului voluntar de bune practici privind dezinformarea în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale (DSA). Această integrare va face din cod un criteriu de referință pentru stabilirea conformității platformelor cu Actul legislativ privind serviciile digitale.

În ianuarie 2025, semnatarii codului – inclusiv societățile desemnate în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale drept platforme online foarte mari și motoare de căutare (VLOPE), cum ar fi Google, Meta, Microsoft și TikTok) – au prezentat toate documentele necesare în sprijinul cererii lor de transformare a codului într-un cod de conduită în temeiul Regulamentului privind serviciile digitale.

Pentru a fi recunoscut ca un cod de conduită voluntar al ASD, codul trebuie să îndeplinească criteriile prevăzute în Actul legislativ privind serviciile digitale. Comisia și comitetul au adoptat evaluări pozitive separate în această privință, aprobând integrarea oficială a codului în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale.

Odată cu integrarea sa, aderarea deplină la cod poate fi considerată o măsură adecvată de atenuare a riscurilor pentru semnatarii desemnați ca VLOP și VLOSE în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale. Ca atare, codul va deveni un criteriu de referință semnificativ și semnificativ pentru determinarea conformității cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Respectarea angajamentelor asumate în temeiul codului va face parte, de asemenea, din auditul independent anual, la care sunt supuse aceste platforme în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.

Codul de conduită privind dezinformarea

Codul este un set solid și recunoscut pe scară largă de angajamente care, împreună, constituie un set solid de măsuri de atenuare pentru conformitatea cu Actul legislativ privind serviciile digitale. Valoarea acestor angajamente constă în faptul că ele sunt rezultatul unui acord între o gamă largă de actori, pe baza celor mai bune practici industriale existente. Având în vedere complexitatea și provocările legate de combaterea răspândirii dezinformării, codul conține domenii diferite, dar interconectate:

• Demonetizare: reducerea stimulentelor financiare pentru furnizorii de dezinformare;

• Transparența publicității politice: o etichetare mai eficientă pentru ca utilizatorii să recunoască publicitatea politică;
• Asigurarea integrității serviciilor: reducerea conturilor false, amplificarea generată de boți, deepfake-urile răuvoitoare și alte comportamente manipulatoare utilizate pentru răspândirea dezinformării;
• Capacitarea utilizatorilor, a cercetătorilor și a comunității de verificare a veridicității informațiilor: instrumente mai bune pentru ca utilizatorii să identifice dezinformarea, un acces mai larg la date, o acoperire a verificării faptelor în întreaga UE.

Aceste măsuri combat riscurile de dezinformare, susținând în același timp pe deplin libertatea de exprimare și sporind transparența.

Recomandări pentru punerea în aplicare a codului

Ca parte a evaluărilor lor respective privind îndeplinirea de către cod a criteriilor specificate la articolul 45 din Regulamentul privind serviciile digitale, Comisia și Comitetul european pentru servicii digitale încurajează platformele semnatare să țină seama de mai multe recomandări atunci când pun în aplicare Codul de conduită privind dezinformarea.

Aceasta include finalizarea promptă a sistemului de reacție rapidă pentru a acoperi toate alegerile și crizele naționale și punerea sa în aplicare în mod eficace; o discuție rapidă a grupului operativ și acțiuni ulterioare concrete în ceea ce privește angajamentele lor în domeniile-cheie menționate mai sus; și furnizarea tuturor datelor necesare pentru a acoperi lacunele din raportarea lor și pentru a permite dezvoltarea în continuare și măsurarea eficientă a indicatorilor structurali – inclusiv a celor noi.

Conversia codului va intra în vigoare la 1 iulie 2025, astfel încât angajamentele sale să poată fi auditate începând cu data respectivă. Acest calendar va permite o sincronizare a auditului angajamentelor codului cu auditul DSA pentru furnizorii relevanți de VLOP și VLOSE.

Uniunea Europeană, prin EUvsDisinfo, proiectul emblematic al Grupului operativ East StratCom al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), demontează dezinformarea propagată de Rusia pe calea undelor radio, marcând astfel Ziua Mondială a Radioului.

Ziua Mondială a Radioului este o sărbătoare anuală instituită de UNESCO în 2011 pentru a recunoaște rolul peren al radioului ca una dintre cele mai fiabile și mai accesibile forme de mass-media din lume. Conform unui sondaj recent realizat de Centrul Levada, majoritatea rușilor (60 %) afirmă că televiziunea este principala lor sursă de informare, în timp ce doar 10 % afirmă că se informează de la radio. Respondenții folosesc, de asemenea, rețelele sociale, publicațiile online și aplicația de mesagerie Telegram mai mult decât radioul.

Alimentarea cu minciuni până la ultimul rus

Cu toate acestea, radioul rămâne un instrument esențial pentru a ajunge la publicul din zonele îndepărtate. Posturile de stat precum Vesti FM, ”Radio of Russia” și Mayak ajung la 98% din teritoriul Rusiei și chiar la persoane care nu au acces la televiziune și internet. Alte posturi notabile sunt Kommersant FM, Business FM, Govorit Moskva și Radio Sputnik, care fac parte din aceeași operațiune de influență ca și RT.

Mediu diferit, aceeași înșelăciune

Săptămâna aceasta, membrii EUvsDisinfo a ascultat ce avea de spus radioul rusesc de stat despre UE și statele membre ale UE. Deloc surprinzător, proiectul emblematic a constatat că undele rusești sunt pline de aceleași mizerii toxice înșelătoare ca și în alte părți.

Prezentarea UE ca neputincioasă

Prezentarea Europei ca fiind în declin și neputincioasă este o temă familiară în mass-media pro-Kremlin și adesea repetată și în emisiunile radio. În cadrul emisiunii Formula Smysla (Vesti FM, 10.02.2025), propagandiștii Dmitri Kulikov și Fiodor Lukyanov au afirmat că Europa ”se aliază cu Big Brother” de la Washington, fiind disperată să mențină garanțiile de securitate americane, deoarece propriile capacități militare sunt insuficiente.

Aceștia au mai afirmat că UE a fost ”devalorizată până la a deveni o non-entitate” în afacerile globale, sugerând că viitoarele negocieri privind securitatea vor avea loc doar între SUA și Rusia – lăsând liderii europeni pe dinafară.

Vorbind despre ”pirateria economică”

Potrivit unor evenimente recente, emisiunile radio sunt, de asemenea, folosite pentru a ataca statele membre ale UE. În cadrul emisiunii Evrozona (Vesti FM, 08.02.2025), gazda Vladimir Sergienko a prezentat statele baltice drept agresoare, acuzându-le că se pregătesc de război împotriva Rusiei prin întreruperea aprovizionării cu energie rusească și achiziționarea de echipamente militare occidentale.

Sergienko a acuzat, de asemenea, Danemarca de implicare în ”piraterie economică” prin înăsprirea controalelor asupra transporturilor de petrol rusesc prin Marea Baltică. Măsura Autorității maritime daneze de a impune inspecții mai stricte asupra petrolierelor rusești învechite a fost prezentată ca un atac asupra economiei Rusiei – un alt exemplu al modului în care posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime în presupuse agresiuni occidentale.

Radioul este folosit pentru a se asigura că astfel de relatări manipulatoare ajung până la ultima persoană din Rusia. Aceasta include și zonele ocupate de Rusia în Ucraina.

Speranța radioului bruiat

Locuitorii din regiunile ocupate, eliberate de armata ucraineană în toamna anului 2022, au declarat că ascultarea radioului ucrainean le dă speranță că nu au fost uitați. Emisiunile radio pot fi recepționate de aparate relativ simple alimentate cu baterii și nu depind de infrastructura din teritoriul ocupat. 

Totuși, tocmai din acest motiv, unul dintre primele lucruri pe care le-au făcut rușii ocupanți a fost să bruieze emisiunile ucrainene și să preia controlul asupra posturilor de radio și televiziune.

Rescrierea normelor de radiodifuziune

O parte importantă a acestei preluări constă în reatribuirea frecvențelor radio ucrainene confiscate radiodifuzorilor controlați de Rusia. În decembrie 2023, autoritatea rusă de reglementare a mass-media, Roskomnadzor, a transferat oficial frecvențele radio din Melitopol și Berdiansk către Radio Crimeea, un post de propagandă finanțat de autoritățile de ocupație din Crimeea. Acest lucru a făcut parte dintr-un efort mai amplu prin care autoritățile ruse au alocat 105 frecvențe în zonele ocupate din Donețk, Luhansk, Zaporizhzhia, Kherson și Crimeea posturilor pro-Kremlin.

Măsura încalcă reglementările internaționale, deoarece utilizarea neautorizată a frecvențelor fără aprobarea Consiliului Național al Televiziunii și Radiodifuziunii din Ucraina contravine Cartei Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU).

Autoritățile de reglementare ucrainene au condamnat aceste acțiuni, avertizând că Rusia încearcă să rescrie normele internaționale de radiodifuziune pentru a justifica utilizarea ilegală a spectrului radio în teritoriile ocupate.